DIDACTICA SPECIALITĂŢII

(DIDACTICA ECONOMIEI)

 Conf.univ.dr. RALUCA CLIPA

COMPETENŢE SPECIFICE ACUMULATE
 PROFESIONALE:

 Dobândirea unei atitudini pozitive legate de profesia de

formator
 Însuşirea unor tehnici noi de lucru în grup la disciplina
Economie
 Aplicarea metodelor şi procedeelor active în planurile de
lecţie specifice disciplinei de Economie
 Formularea unor itemi de evaluare specifici
 Însuşirea funcţiilor evaluării
 Conştientizarea şi identificarea erorilor în evaluare
 Formularea de opinii avizate pe marginea sistemelor de
învăţământ în raport de performanţele acestora

 TRANSVERSALE:

 Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi

valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare
pentru propria dezvoltare
OBIECTIVELE DISCIPLINEI

 OBIECTIV GENERAL:
Promovarea unei atitudini metodice adecvate precum şi
motivarea studenţilor în raport cu comportamentul de
formator.

 OBIECTIVE SPECIFICE:

 Argumentarea specificului disciplinelor economice şi cunoaşterea

strategiilor didactice specifice;
 Deprinderea unui minim de cunoştinţe teoretice didactice şi
abilităţi practice în raport cu obiectivele şi conţinuturile specifice
disciplinelor economice;
 Realizarea unui pachet minim de proiecte didactice raportate la
cele mai moderne strategii şi practici didactice;
 Dezbaterea pe marginea evaluarii, funcţiilor, formelor şi
metodelor, precum şi a erorilor evaluării;
 Interpretarea critică a literaturii de profil;
 Construirea profilului didactic al unui bun profesor de ştiinţe
economice.
 EVALUARE
Pondere
Metode de
Tip activitate Criterii de evaluare în nota
evaluare
finală (%)
Capacitatea de a Examen – proba 40%
interpreta critic scrisa
cunostintele specifice Participare la curs
10.4 Curs Capacitate de sinteza
Utilizarea in contexte
diferite a conceptelor si
teoriilor invatate
Capacitate de Portofoliu/proiect: 60%
comunicare orala si 40%
scrisa in limbaj specific Prezență,
Capacitatea de a aplica contribuție orală și
10.5 Seminar/ in proiecte specifice interactivă la
Laborator teoriile si conceptele seminarii 20%
insusite
Dobandirea motivatiei
pentru cariera didactica
si formare continua
10.6 Standard minim de performanţă
 Realizarea unui portofoliu individual cu 5 piese obligatorii
BIBLIOGRAFIE

Livia Baciu, Didactica Economiei, Junimea, Iasi, 2004

Albulescu, I., Albulescu, M., Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane, Polirom,
Iaşi, 2000
Dulamă, M.E., Didactică axată pe competenţe, Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, 2010
Dulamă, M.E., Metodologii didactice activizante, teorie şi practică, Clusium, Cluj-
Napoca, 2008
Neacşu, Ioan, Instruire şi învăţare, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1999
Amanda Ripley, Cei mai destepti copii din lume si metodele de învăţământ care
i-au format, Publica, Bucureşti, 2016
Heyne, P., Boettke, P., Prychitko, D., Modul de gândire economic, Editura Bizzkit,
2012.
www.cree.ro
www.didactic.ro
https://www.fte.org
https://www.ted.com/attend/conferences
 TEME PENTRU SEMINAR
 Calităţile profesorului ideal- dezbatere
 De ce proiectăm lecţiile de economie-
dezbatere
 Metode de lucru în grup. Model operaţional

 Comunicarea didactică: jocuri de echipă

 Planul de lecţie

 Metode active. Model operaţional

 Amanda Ripley, Cei mai destepţi copii din lume

şi metodele care i-au format, editura Publica,
2016
 Evaluarea, funcţiile, forme şi erori – dezbatere

 Metode de evaluare. Model operaţional

CURS 1. INTRODUCERE ÎN
DIDACTICĂ
Etimologie:
 grecescul didactike = ştiinţa învăţării
 latinescul ars discendi = arta învăţării şi grecescul mathetica = ştiinţa
de a-i învăţa pe alţii.

Didactica = ştiinţă - elaboreaza legităti şi norme didactice

= artă - modelează personalitatea în devenire prin ceea ce se
numeşte măiestrie pedagogică, prin aplicarea diferenţiată a
metodologiei pedagogice
 DEFINIŢIE

DIDACTICA = ştiinţa şi arta conceperii, organizării şi

desfăşurării cu succes a procesului de predare-
învăţare-evaluare, sau a procesului instructiv-educativ
sau educaţional.
PEDAGOGIA ŞI DIDACTICA
i a ză
st ud
o g ia ia,
d a g dolog ipiile
Pe meto i princ a este o
ş le ct ic
i tă ţ ile
r a l e a
le e i, Dida mura a
leg gene forme ra care
i e i , r il e ,
a g o giei
u c aţ nutu , ped i az ă
ed conţi i ile şi st u d
te g it a ţ ile
s tr a g i ile ui l
moda te de
d o lo esul ci
e
m fia
to proc e s te expli re +
o a ce i preda valuare
s e
filo tiv, ce tabil ş ul a re +e
r m a a l , s
o c es învă ţ
v a lu are
fo ener n pr oe
+aut isciplină
g il î
e t a b
c a tiv d
într-o ecare
rep edu oar
PEDAGOGIA ŞI DIDACTICA

ste a e s te
ia e d a c t ic
g og Di ş i a r ta
d a a i n ţ a
Pe ştiinţ lă şi şt i
s u l u i de
n ta r o c e
m e a p m â n t
a ă ă
d
fun sinte ei
z învăţ
de ucaţi
ed
DIDACTICA

 Procesul de învăţământ - caracter predominant formal

(se desfăşoară în mod special în şcoala de diferite tipuri
şi nivele)
 Didactica - tehnologia procesului de învăţământ:
metodele, mijloacele şi formele de organizare şi
evaluare a procesului educaţional
CEI MAI IMPORTANŢI
REPREZENTANŢI AI DIDACTICII
1. JAN AMOS COMENIUS – Didactica Magna, Şcoala Maternă
– rolul educaţiei în familie; conţinutul ştiinţific al procesului
de învăţământ; INTUIŢIA

2. HEINRICH PESTALOZZI – Cum îşi creşte Gertruda copiii,

Pedagogie generală, Prelegeri pedagogice

3. FRIEDRICH HERBART – pedagogia autoritară, disciplină,

autodisciplină

4 . E. L. THORNDIKE, J. DEWEY – fapte, experienţă şi

experiment reguli, legi, norme şi legităţi

5. ION CREANGĂ, STANCIU STOIAN, ŞTEFAN BÎRSĂNESCU,

GEORGE VĂIDEANU, IOAN STRĂCHINARU
 PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT
activitatea intenţionată, conştientă şi organizată de predare-învăţare-
evaluare, realizată într-un spaţiu educaţional institutionalizat, cu o
tehnologie didactică determinată, cu anumite rezultate anticipate şi
realizate.

ÎNVĂŢAREA - latura
PREDAREA - latura procesului de EVALUAREA - o
procesului de învăţământ intenţionată, succesiune de operaţii
învăţământ intenţionată, programată şi organizată de apreciere, măsurare
programată, organizată de dobândire şi şi control a cunoştinţelor
de transmitere de către asimilare a teoretice şi practice prin
profesor a cunoştinţelor cunoştinţelor teoretice care se raportează
teoretice şi practice care şi practice de către elev obiectivele educaţiei la
stau la baza învăţării. pe baza predării şi a rezultatele obţinute.
studiului individual.
CARACTERISTICILE PROCESULUI
DE ÎNVĂŢĂMÂNT
1. Caracterul bilateral (profesor-elev) – biunivoc (1-1) – interactiv
2. Calitatea de obiect şi subiect al elevului
3. Caracterul informativ şi formativ al procesului de învăţământ
4. Caracterul cognitiv-creativ al procesului de învăţământ
(redescoperire a cunoştinţelor, cu ajutorul laturilor PÎ,
componentelor, partenerilor, resurselor)
5. Caracterul cibernetic al procesului de învăţământ (circulaţia şi
receptarea informaţiilor)
6. Caracterul educaţional al procesului de învăţământ (formarea şi
dezvoltarea personalităţii)
COMPONENTELE PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
1. CUNOŞTINŢELE - componenta ideatică
2. PRICEPERILE - componenta formativ-acţională
3. DEPRINDERILE - priceperi transformate în sisteme
automatizate
4. OBIŞNUINŢELE - componente formativ-acţionale
DINAMICA PROCESULUI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT
 Perceperea – etapa cunoaşterii senzoriale

 Înţelegerea, abstractizarea şi generalizarea

cunoştinţelor – etapa cunoaşterii logice

 Fixarea şi stocarea cunoştinţelor

 Formarea priceperilor şi deprinderilor

 Evaluarea cunoştinţelor
 Principiul orientării
procesului de
Principiul socializării învăţământ spre
dezvoltarea
armonioasă a
PRINCIPIILE elevului
DIDACTICII

Principiul respectării
Principiul
caracterului ştiinţific
aplicabilităţii
al cunoştinţelor
cunoştinţelor
predate
• Principiul individualizării şi diferenţierii 7
învăţării
• Principiul învăţării sistematice şi continue 6
• Principiul învăţării temeinice 5
• Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei 4
pentru învăţare
• Principiul învăţării conştiente şi prin acţiune 3
Didacticii

• Principiul respectării particularităţilor de

Principiile

2
vârstă şi individuale
• Principiul integrării teoriei cu practica 1
 Eficienţă şi seriozitate
În educaţie există
trei valori (inteligenţă)
fundamentale
care construiesc Deschidere şi
CREDIBILITATEA sinceritate (empatie)
(Eduard
Spranger):
Bunătate (dragoste)
Valorile formează Personalitatea
• personalitatea teoretică, pasiunea pt
ADEVĂRUL cunoastere şi descoperirea adevărului

PUTEREA
• personalitatea individualistă, pasiunea pt.
atingerea unei poziţii de influeţă asupra altora

• personalitatea economică, pasiunea pt. a

UTILUL obţine un cîstig din orice investiţie, timp, bani
şi alte resurse

IUBIREA
• personalitatea socială, pasiunea pt. a investi
în sine dar şi in alţii pt. atingerea potenţialului
maxim
• personalitatea estetică, pasiunea pt.
FRUMOSUL atingerea armoniei în viaţă

• personalitatea religioasă, tradiţionalistă,

CREDINȚA pasiunea pt. descoperirea sensului şi
misiunii profunde a vieţii
CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE

1. particularităţile individuale ale subiecţilor educaţionali;

2. volumul, calitatea şi accesibilitatea cunoştinţelor;

3. transferul de cunoştinţe;

4. exerciţiul;

5. strategiile de predare şi învăţare;

6. competenţele morale, profesionale şi pedagogice ale

profesorului;

7. calitatea vieţii şcolare;

8. caracterul sistemic al procesului de învăţământ;

9. influenţele socio-culturale exercitate asupra procesului de

învăţământ.
 Eficienţa nu poate fi obţinută fără viziune!