APĂ ȘI

MORI DE
VÂNT DIN
ROMÂNIA
Moara de vânt
■ Moara de vânt este o instalație ce permite
transformarea energiei eoliene în 
energie mecanică de rotație. În acest scop, vântul
 pune în mișcare elicea morii. Moara de vânt se
folosește pentru măcinarea cerealelor sau, în
special în Țările de Jos, pentru desecarea
 terenurilor mlăștinoase prin pomparea apei din
lacurile dintre dune, aflate sub nivelul mării și
transformarea terenurilor în poldere.[1] De
exemplu, între 1608 și 1612 Beemster Polder,
care se află cu 3m sub nivelul mării, a fost drenat
folosindu-se 26 de mori de vânt, fiecare având o
putere de cca 60 kW.
O moară, rămasă unică în
România, a fost mutată din satul
său dobrogean în cel mai mare
complex muzeal în aer liber -
Astra Sibiu. Instalaţia rustică
pentru măcinat cereale are aripile
din pânză, de forma unor vele
triunghiulare.
■ O moară de vânt are mai multe părți componente. La o moară de
vânt pentru măcinarea grânelor, acestea sunt:
■ Acoperișul-acesta apăra interiorul morii de intemperii;
■ Evantaiul-vântul făcea ca palele lui să se rotească până ajungeau
în bătaia lui directă;
■ Palele-pânzele întinse peste cadrul de lemn al palelor captează
vântul și le rotesc;
■ Pâlnia pentru grâne-grânele, aruncate de un om, cădeau prin
aceasta și cădeau printre pietrele de moară;
■ Cardanul-folosea rotirea palelor pentru a mișca pietrele de
moară;
■ Pietrele de moară-două pietre masive se roteau, strivind grânele
aflate sub ele și transformându-le în făină.
Când ne gândim la mori de vânt, ne ducem cu gândul la
Olanda, la Belgia sau la insulele grecești. Însă România are
și ea câteva mori de vânt, iar unele dintre ele se păstrează
la muzeul în aer liber de la marginea orașului Sibiu.
MOARĂ DE APĂ
■ Moara nu este construită
chiar lângă râu. Pentru ca
moara să funcţioneze, un fir
de apă este deviat din râu şi
direcţionat către roata morii.
Acel pârâu are un opritor, de
unde apa care merge spre
roata morii poate fi oprită.
Atunci, a da apă la moară se
referă la a ridica acel opritor
şi roata începe să se mişte
■ Moara de apă Warthiadi este un
monument istoric de valoare naționala aflat
pe teritoriul satului Drajna de Jos, comuna 
Drajna, din România.
Prima componentă a ansamblului arhitectonic de la 
Drajna de Jos, care atrage atenția călătorului ce intră
în localitate, este vechea moară de apă. Este
,
amplasată pe un iaz deviat din râul Teleajen, atât prin
amenajare telurică , cât și prin canale din lemn, pe
malul stâng al râului.
Iar dacă urmăm cursul pârâului Sichevița care traversează valea cu același
nume descoperim zece mori de apă. Acestea sunt amplasate fie direct pe apă,
fie pe ierugă ( locul unde se strânge apa care trece pe roata morii ). Morile sunt
construite din bârne de lemn unite cu ajutorul lutului, pe furci realizate din
lemn cu picior din piatră, fiind acoperite în mare parte cu șindrilă.
 Moara cu apă – locul unde făina își
Moara păstrează intacte proprietățile
din
Șercăița
■ Moara cu apă lucrează
cu două pietre, fiecare
având aproximativ o
tonă. O piatră este
mobilă, iar cealaltă
este fixă, ambele fiind
confecționate din rocă
naturală de cremene,
adusă din Lyon în
1873. Transportarea
lor din Franța până la
Ohaba rămâne un