Curs Postuniversitar

Clasificare-Indexare
Curs postuniversitar de perfecţionare

“Biblioteconomie şi ştiinţa informării”
Conţinutul cursului
 tehnici de prelucrare a informaţiei aplicabile resurselor bibliografice

– clasificare şi indexare – definiţie şi chestiuni introductive
 sisteme de clasificare a publicaţiilor
 Clasificarea Zecimală Universală (CZU)
 indexarea publicaţiilor
Indexarea publicaţiilor
 operaţiunea de sistematizare după subiect a publicaţiilor –

analiza de subiect – poate fi exprimată generic prin termenul
de INDEXARE
 realizată în practică prin intermediul LIMBAJELOR

DOCUMENTARE care permit:
- reprezentarea conţinutului documentelor
- regăsirea documentelor solicitate ca răspuns la o interogare
efectuată de către utilizator
 prin indexare se oferă utilizatorului accesul la document pe

baza subiectului tratat
Limbajele documentare –
definiţie şi caracteristici
 limbajele documentare sunt limbaje artificiale care

 elimină ambiguităţile limbajului natural
 facilitează căutarea şi regăsirea informaţiei
 deţin instrumente de analiză speciale pentru tratarea informaţiei
 caracteristicile limbajelor documentare

 univocitate – admit o singură interpretare
 expresivitate – exprimă noţiuni cu toate nuanţele distincte
 compactitate – exprimare concisă
Limbajele documentare - tipuri
 există două mari tipuri de limbaje documentare:

 limbaje documentare cu structură ierarhică (sistematice),
utilizate pentru a reprezenta sintetic conţinutul documentelor
 se bazează pe scheme sistematice de clasificare a ştiinţelor
care grupează noţiuni, de la general la particular
 limbaje documentare cu structură analitică (analitice), numite

şi limbaje combinatorii, permit reprezentarea analitică a
conţinutului unei resurse bibliografice
 sunt utilizate în procesul de indexare rezultat în urma
analizei de conţinut a documentului
I. Clasificarea publicaţiilor (1)
 clasificarea este un proces intelectual de:

 grupare a obiectelor şi fenomenelor după gradele lor de
asemănare
 separare a obiectelor şi fenomenelor după gradele lor de
diferenţiere
 are ca rezultat împărţirea obiectelor şi fenomenelor în categorii

cu proprietăţi comune (clase – diviziuni – subdiviziuni)
 clasificarea de bibliotecă presupune ordonarea documentelor în

funcţie de cunoştinţele cuprinse în ele, după un sistem prestabilit
Caracteristicile unui sistem de clasificare de bibliotecă sunt

 exhaustivitate
 ordonare/ rigurozitate
 flexibilitate/ adaptabilitate
 actualitate
 uniformitate
 adaptabilitate la automatizare
 universalitate
 activitatea de clasificare are ca rezultat
 catalogul sistematic tradiţional
 punctele de acces referitoare la conțintul publicațiilor, în

cazul cataloagelor online
 organizarea publicaţiilor în bibliotecă

 limbajele documentare cu structură ierarhică sunt limbaje

artificiale care conţin două subsisteme în relaţie: lista
ierarhizată a tuturor subiectelor previzibile şi codurile atribuite
fiecărui subiect în parte
 clasificările ierarhice organizează cunoaşterea de la general

la particular prin intermediul codurilor alocate fiecărui subiect
în parte
 aceste coduri au două funcţii:

 de armonizare – permit regăsirea efectivă a publicaţiei
dorite
 de extindere – permit extinderea regăsirii informaţiei
Tipuri de limbaje documentare cu structură ierarhică

 în funcţie de caracterele din care se compun notaţiile de clasificare:
 numerice – notaţii formate exclusiv din cifre (romane sau arabe)
 alfanumerice – notaţii formate din cifre şi litere
 în funcţie de tipurile de legături între subiecte:

 descriptive – legături lineare între subiecte (Dewey, CZU, Cutter,
Bliss, Clasificarea Bibliotecii Congresului)
 analitico-sintetice (clasificare pe faţete sau colon a lui
Ranganathan, B. C. Vickery) – se bazează pe subdiviziuni
comune
ex. Mijloace de transport
- clasificare după căile de circulație (subdiviziune comună)
- clasificare după forţa motrice (subdiviziune comună)
 beneficiile clasificărilor ierarhice:

 identificarea şi regăsirea eficientă a documentelor în
funcţie de subiectul lor, pentru a asigura satisfacerea
cererilor de informare
 organizarea fondurilor bibliotecii
 reprezentarea după conţinut a fondurilor bibliotecii
 completarea fondurilor bibliotecii în funcţie de specificul şi

de beneficiarii săi direcţi
 limitele clasificărilor ierarhice:
 rigiditate în structură
 dificultatea integrării conceptelor noi, apărute în diferite

domenii
Sisteme de clasificare de bibliotecă
 Clasificarea Zecimală Universală (CZU)

 Clasificarea Zecimală Dewey
 Clasificarea Bibliografică Bliss
 Clasificarea Bibliotecii Congresului SUA
 Clasificarea Colon a lui Ranganathan
 Clasificarea Cutter
I. Clasificarea publicaţiilor
Clasificarea zecimală Dewey (1)
 clasificare numerică + descriptivă
 principiile Clasificării zecimale Dewey

 sistem universal de clasificare, cuprinzând toate domeniile activităţii
umane
 principiul diviziunii zecimale, care permite divizarea nelimitată a
claselor
 ierarhizare
 simbolizare prin cifre
 avantaje
 are aplicabilitate practică
 instrument util de regăsire a informaţiei
 permite ordonarea documentelor în funcţie de conţinutul lor
 dezavantaje
 structură rigidă de ierarhie între diferitele noţiuni ale schemei de
clasificare
 atribuirea unui număr mare de indici domeniilor specifice lumii anglo-
saxone
Cunoaşterea umană este împărţită în 10 clase:
000. Lucrări cu caracter general

100. Filozofie
200. Religie
300. Sociologie
400. Limbă
500. Ştiinţele naturii
600. Ştiinţe tehnice şi aplicate
700. Artă
800. Literatură
900. Istorie
 popularitatea sistemului se datorează:

 utilizării exclusive a cifrelor arabe
 fiecare clasă este indicată printr-un număr
 indicii au întotdeauna trei cifre, în unele cazuri adăugându-

se în dreapta 1-2 cifre, după caz, pentru a respecta
această regulă
 criteriul de clasificare conform modelului Dewey este cel

tematic
Excepţie: clasele 400 Limbă şi 800 Literatură – divizate
lingvistic şi clasa 900 Istorie – divizată geografic
Ex: 400 Limba Ex: 900 Istorie
410. Lingvistica comparată 910 Geografie, călătorii
420. Limbile engleză şi anglo- 920. Biografii
saxone 930. Istorie antică
430. Limbile germanice 940. Europa
440. Limbile franceză, 950. Asia
provensală, catalană 960. Africa
450. Limbile italiană, română 970. America de Nord
460. Limbile spaniolă,
980. America de Sud
portugheză
990. Alte continente ale lumii
470. Limbile latină şi alte limbi
italice
480. Limbile greacă veche şi
greacă nouă
490. Alte limbi
 sistemul lui Dewey funcţionează pe baza unui paralelism între
clase, ceea ce îi sporeşte operativitatea
Ex: Spania este desemnată întotdeuana prin cifra 6
Limba spaniolă – 460
Literatura spaniolă – 860
Istoria Spaniei – 946 (94 – Europa + 6 – Spania)
Dicţionar spaniol – 036
Ziar spaniol – 076
Geografia Spaniei – 914.6 (unde 910 – Geografie; 4 –
preluat din diviziunile cuprinse între 930-990 – în acest caz
940 – Europa; 6 – Spania)
 cu toate acestea paralelismul nu poate fi aplicat întotdeauna
pentru că, în acelaşi timp, cifra 6 semnifică în tabela de indici
auxiliari categoria Scrisori
 Dewey a conceput un număr fix de indici pentru a desemna
forma documentelor, categoria de publicaţii şi genul sau specia
căreia acestea aparţin
01 Teorie, utilitate 1 Poezie

02 Compendiumuri 2 Teatru
03 Dicţionare 3 Ficţiune
04 Studii 4 Eseuri
05 Publicaţii periodice 5 Oratorie
06 Societăţi 6 Scrisori
07 Învăţământ, cercetare 7 Satiră şi umor
08 Opere mixte 8 Combinate
09 Istorie
 metodologia construirii indicelui de clasificare constă în
adăugarea prin juxtapunere la indicele principal a indicelui
auxiliar
150.05 – Revistă de psihologie
370.03 – Dicţionar de pedagogie
862.09 – Istoria teatrului spaniol
 asemănătoare este şi construirea indicilor combinaţi

Bibliografia muzicii spaniole moderne
016.781 746
016 – Bibliografie specială
781.74 – Muzica diferitelor popoare şi rase moderne (se
divide ca 940-990)
946 – Spania
Clasificarea Cutter (1)
 alfanumerică + descriptivă
 Clasificarea Cutter a fost realizată în anul 1879 de către

bibliologul american C.A. Cutter, pentru a organiza fondul de
documente al Bibliotecii Ateneului din Boston
 a intenţionat să corecteze deficienţele Clasificării zecimale

Dewey: caracterul limitat al notaţiilor compuse exclusiv din
cifre, lipsa de concordanţă dintre clasificarea de bibliotecă şi
cea a ştiinţelor, lipsa de succesiune logică în distribuirea
claselor
 pentru clasele mari Cutter foloseşte literele majuscule
 introduce pentru prima dată indicii auxiliari (numerici): de formă

(legaţi de indicii principali prin punct) şi geografici (legaţi de
indicii principali în mod direct)
Ex. Vt – teatru
45 – Marea Britanie (indice geografic)
4 – istorie (indice de formă)
Rezultă: Vt 45.4 – Istoria teatrului în Marea Britanie
 schema sa este completată de o ordonare alfabetică după

numele autorului sau după titlu, în cazul lucrărilor fără autor
 alfabetizarea sistemului său se realizează cu ajutorul

Tabelelor de autori care cuprind coduri formate din:
prima literă din numele autorului + numărul de ordine al primei
silabe din numele autorului, preluat din lista albafetică a
silabelor care încep cu litera respectivă
Ex.: Ba – B11 Bad – B14
Bac – B12 Bades – B15
Bach – B13 Badu – B16
 clasificarea în viziunea lui Cutter se formează din următoarele

tipuri de notaţi:
Subiect propriu-zis +
Autor +
Indicaţii legate de ediţie, traducere, studii critice
 sistemul său de clasificare nu se impune datorită adoptării

masive a clasificării Dewey și faptului că nu reuşeşte să
definitiveze clasificarea şi să o adapteze exploziei
informaţionale de la începutul secolului XX
Clasificarea colon a lui Ranganathan (1)
 alfanumerică și analitico-sintetică
 elaborată în anul 1933 de savantul indian Siahi Remamrita

Ranganathan
 sistemul său de clasificare permite exprimarea raporturilor

complexe dintre ramuri de știință și noțiuni la mai multe niveluri
 se declară împotriva unor scheme de clasificare detaliate, din

acest motiv schema sa cuprinzând doar 25 de clase
A. Știință în general O. Literatură
B. Matematică P. Lingvistică
C. Fizică Q. Religie
D. Inginerie R. Filosofie
E. Chimie S. Psihologie
G. Științele naturii și biologie T. Educație
H. Geologie U. Geografie
I. Botanică V. Istorie
J. Agricultură W. Politică
K. Zoologie X. Economie
L. Medicină Y. Materiale mixte în domeniul
M. Arte utile științelor sociale
N. Arte frumoase Z. Drept
 fiecare clasă se divide pe baza aspectelor sau punctului de vedere
din care e privită noțiunea, aspect denumit ”fațetă”
 indicii se leagă între ei prin două puncte – colon, de unde și

denumirea clasificării colon sau clasificarea cu două puncte
 în procesul de clasificare trebuie să se țină cont de toate fațetele

unei noțiuni – analiza fațetată (pe baza căreia se realizează apoi
clasificarea fațetată)
 Ranganathan stabilește cinci categorii mari de fațete:

 personalitate individualitate (clasă, subclasă sau diviziune după
obiect)
 materie (material)
 energie (operație, proces, acțiune)
 spațiu (moment geografic, teritoriu)
 timp
 Tratamentul tuberculozei pulmonare
L45:421:4
 L - Medicină
 faţeta O – Organele corpului omenesc
 4 – organe respiratorii (45 – plămâni)
 faţeta R – Probleme medicale
 4 – boli (421 – tuberculoză)
 faţeta N – Îngrijire şi tratament
 4 - tratament
 Diagnosticul bolilor infecţioase ale intestinului
L25:42:3
 L – Medicină
 faţeta O – Organele corpului omenesc
 2 – organele de digestie (25 – intestine)
 faţeta R – Probleme medicale
 4 – boli (42 – boli infecţioase)
 faţeta N – Îngrijire şi tratament
 3 - diagnoză
 pentru alcătuirea indicelui pe subiecte pentru catalogul sistematic,

Ranganathan recomandă metoda în lanț, adică notarea în
subordonare logică a indicelui
Ex: L45:421:4
L – Medicină
L 4 – Organele respiratorii (medicină)
L 45 – Plămâni (medicină)
L 45 : 4 – Bolile pulmonare
L 45 : 42 – Bolile pulmonare infecțioase
L 45 : 421 – Tuberculoza pulmonară
 complexitatea sistemului său de clasificare o face foarte dificil de

aplicat, motiv pentru care aceasta nu își găsește o utilizare foarte
largă
Clasificarea Zecimală Universală (1)
 numerică şi descriptivă
 schemă generală de ordonare a tuturor domeniilor cunoaşterii

umane, creată în 1895 de doi avocaţi belgieni – Paul Otlet şi
Henry La Fontaine – în scopul ordonării sistematice a bibliografiei
create de ei „Repertoire bibliographique universel” („Repertoriul
bibliografic universal”), care se dorea a fi o bibliografie a tuturor
publicaţiilor existente în acel moment pe piaţă
 în 1992 CZU devine UDCC (Universal Decimal Classification

Consortuim) – consorţiu de editori cu sediul la Biblioteca Regală
din Haga
 Clasificarea Zecimală Universală a fost utilizată în România pentru

prima dată în anul 1908, la Biblioteca Academiei, de către
bibliologul Alexandru Sadi-Ionescu, pentru clasificarea periodicelor
(din 1915 sistemul a fost aplicat şi la indexarea cărţilor)
Caracteristici/ principii ale Clasificării Zecimale Universale
 clasificare sistematică: analizează conţinutul subiectelor şi al

noţiunilor şi le organizează după caracteristicile lor
 clasificare zecimală: se bazează pe principiul extragerii

particularului din general prin împărţirea convenţională a
cunoaşterii umane în cele zece mari clase, la rândul lor
subdivizate zecimal pâna la gradul dorit
 este o clasificare universală din doua puncte de vedere:

 al conţinutului
 al semnelor/simbolurilor folosite (notaţii numerice şi
punctuaţie)
Caracteristici/ principii ale Clasificării Zecimale Universale
 clasificare ierarhică ceea ce îi conferă complexitate şi

flexibilitate
Ex. Învăţământ 373 Învăţământ de cultură generală
373.3 Învăţământ primar (elementar)
373.5 Învăţământ secundar (intermediar)
373.51 Organizarea învăţământului secundar
 clasificare aspectuală – un fenomen îşi poate găsi locul în mai

multe clase
Ex. Cărbune 552.574 aspect petrografic
553.94 aspect de geologie economica
622.23 aspect minier
622.411.52 aspect de praf de mină
631.878 aspect de îngrăşământ agricol
 CZU se utilizează pentru

- clasificarea conţinutului tuturor tipurilor de documente
- alcătuirea catalogului sistematic
- aranjarea publicaţiilor la raft
- consultarea catalogului sistematic în etapa de regăsire a
informaţiilor
- consultarea catalogului online
 avantajele Clasificării Zecimale Universale

 exhaustivitate
 flexibilitate
 complexitate (combinarea indicilor)
 regăsirea informaţiilor
 actualizare permanentă
 dezavantajele Clasificării Zecimale Universale

 rigiditatea structurii
 dificultate în clasificarea noţiunilor noi rezultate în urma
cercetării şi dezvoltării ştiinţei şi tehnicii
Instrumentele utile clasificării pe baza CZU sunt

 tabelele de Clasificare Zecimală Universală
 indexul alfabetic al Clasificării Zecimale Universale
 publicaţiile „Extensions and Corrections to the UDC”
 catalogul sistematic al bibliotecii
 catalogul online al bibliotecii
 dicţionare, enciclopedii, tratate de specialitate etc

Indici CZU
 după tipul lor
 principali
 auxiliari
 indici auxiliari comuni
 subdiviziuni auxiliare speciale
 după modul de combinare

 simpli (luaţi dintr-un singur loc din tabelă)
622 Industrie minieră
(410) Marea Britanie
 compuşi ( creaţi prin sinteză)
A. Indici principali
 CZU divide întregul corp de cunoştinţe în 10 clase generale
0 Generalităţi
1 Filosofie. Psihologie
2 Religie. Teologie
3 Ştiinţe sociale (sociologie, antropologie, demografie, politică, economie,
drept, ştiinţe administrative, asistenţă socială, educaţie, timp liber)
4 Vacantă
5 Matematici şi ştiinţe naturale
6 Ştiinţe aplicate (medicină, tehnologie, agricultură, transporturi,
managementul afacerilor, industrie)
7 Arte frumoase. Arte aplicate. Distracţii. Jocuri. Sport
8 Limbă. Lingvistică. Literatură
9 Arheologie. Geografie. Biografie. Istorie

 indice principal :
 se găseşte în Tabela principală organizată conform principiului
de ierarhizare de la general la particular
 rezultă din divizarea zecimală a claselor principale
 este atribuit unei noţiuni determinate (concept CZU)
 adăugarea unei cifre în dreapta notației determină subdivizarea

şirului anterior; o cifră adăugată indică un concept subordonat;
cifrele se grupează câte trei de la stânga la dreapta,
despărţindu-se prin punct
6 Ştiinţe aplicate
62 Inginerie
622 Industrie minieră
622.2 Lucrări miniere
622.23 Excavaţii
622.233 Găurire pentru explozii
622.233.4 Scule şi găurire cu ciocanul
B. Indici auxiliari comuni
 sunt indici numerici aranjaţi ierarhic

 se pot aplica oricăror indici din Tabela principală
 denotă caracteristici generale (formă, loc, timp etc.)
 se găsesc în Tabelele auxiliare ale CZU (Tabela Ia, Tabela Ib,
... Tabela Ik)
 indicii auxiliari comuni se menţin întotdeauna la fel şi au

aceeaşi semnificaţie indiferent de indicele principal căruia îi
sunt alăturaţi
B1. Indici auxiliari comuni de limbă
 se găsesc în Tabela Ic din CZU (conţine indici auxiliari speciali)
 NOTAŢIE =...
 se folosesc pentru clasa 8 – literatură (traduceri) şi pentru dicţionare

Ex 1 821.111-1(Shakespeare,W.)=135.1
Shakespeare – Poezii – Traducere în limba română
Ex. 2 54(038)=111
Dicţionar de chimie în limba engleză
Ex. 3 54(038)=111=135.1
Dicţionar de chimie bilingv englez-român
 în cazul publicaţiilor multilingve, notaţia va fi 54(038)=00
 subdiviziunile pentru subclasele 811 şi 821 (Limbi individuale şi Literatura

limbilor individuale) se obţin cu ajutorul indicelui auxiliar comun de limbă
Ex: Limba română 811.135.1
Literatura română 821.135.1
B2. Indici auxiliari comuni de etnie/popor
 se găsesc în Tabela Ic din CZU

 se obţin prin notarea între paranteze a indicelui de limbă
 NOTAŢIA (=...) (grupare etnică şi naţionalitate)
Ex. 78(=411.16)
Muzică evreiască
B3. Indici auxiliari comuni de formă
 se găsesc în Tabela Id, care conţine indici auxiliari speciali
 NOTAŢIE: (0/09)
 sunt utilizaţi pentru a exprima forma de prezentare a

documentelor şi nu pentru a desemna subiectul documentelor
 în general indicele auxiliar comun de formă se află la sfârşitul

unei clasificări
Excepţie fac situaţiile în care publicaţia este o traducere
821.111-1(Shakespeare,W.)(081)=135.1
sau situaţiile în care indicele auxiliar comun de formă trece
înainte, ca urmare a politicii bibliotecii de a reuni un grup de
publicaţii şi sub indicele de formă
54(038) Dicţionar de chimie – grupat la chimie
(038)51 Dicţionar de chimie – grupat la dicţionar
B4. Indici auxiliari comuni de loc
 se găsesc în Tabela Ie care conţine indici auxiliari speciali
 NOTAŢIE (1/9) – diferă de indicii de formă care încep întotdeuna cu

0 (0...)
 indicii auxiliari comuni de loc arată categoria geografică, aspectul
geografic sau alte aspecte spaţiale specifice unui subiect desemnat
printr-un indice CZU principal, şi formează baza pentru diviziunile de
la 913 – Geografie regională şi 94 – Istorie
 pot fi plasaţi şi în interiorul unui indice CZU pentru a obţine o

anumită ordonare
Ex: 354(44) – Administraţie centrală în Franţa
354(44).51 – Ministerul de justiţie francez
B5. Indici auxiliari comuni de timp
 se găsesc în Tabela Ig
 NOTAŢIE ”an” ”secol” “an/an” “secol/secol”
 nu indică data de publicare ci informaţii legate de data, perioada

sau alte aspecte legate de timp specifice conţinutului/subiectului
publicaţiei
Ex: ”2004” ”1939/1945” “0001”
”17” – Sec. 18 ”17/19” – Sec. 18-20
“.../18” – De la începuturi până în sec. 19
821.111-1(73)”19” Poezie americană din sec. XX

B6. Specificarea subiectelor prin notaţii din afara surselor CZU
 asterisc *
 introduce o informaţie care nu este indice CZU
 adaugă după indicele principal un cuvânt, un simbol sau un
număr provenit din alte surse
546.42.027*90 – Stronţiu 90 (numărul masei atomice a izotopului)

625.711.1(4)*E4 Drumul european E4
66-97*C150 – Temperatura de 150° C
779.83*51 Kg – Box la categoria muscă (51 kg)
 specificări alfabetice directe
(492.83 Utrecht) – Oraşul Utrecht

821.133.1(Moliere) – Operele lui Moliere
929(Napoleon) – Biografia lui Napoleon
B7. Indici auxiliari comuni de punct de vedere

 indică punctul de vedere din care este tratat subiectul: concept,
teorie, funcţie, activitate, proces etc; pot fi utilizaţi în întreaga tabelă
principală, însă sunt cel mai des întâlniţi în clasele 5, 6, 7
 NOTAŢIE - .00
 se găsesc în Tabela Ii
 utilizarea lor nu este recomandată decât atunci când trebuie făcută

diferenţierea
Ex: Macarale ca
echipamente: 621.873.002.5 Echipamente folosite la producţie şi
exploatare
produse: 621.873.002.6 Rezultate ale producţiei
B8. Indici auxiliari comuni de caracteristici generale

1. Indici auxiliari comuni de materiale (Tabela Ik)
 NOTAŢIE: -03
 faţetează clasificarea în funcţie de materialele din care sunt

realizate obiectele sau produsele
Ex: -032.41 – Minereuri de fier

-032.42 – Minereuri de aur
B8. Indici auxiliari comuni de caracteristici generale
2. Indici auxiliari comuni de persoane şi caracteristici personale
(Tabela Ik)
 NOTAŢIE: -05
Ex: Budişti 294.3-05 (294.3 – Budism)
Alegători 324-05 ( 324 – Alegeri)
Femei avocat 347.96-055.2
Jurnalişti 070.42-057.13 (-057.13 – Personal de
birou, funcţionari)
070.42 – Personal, colaboratori ziaristică
presă)
Muzicieni de geniu din Europa
78.071-056.45(4)
(78.071 – Muzicieni)
(-056.45 – genii)
C1. Subdiviziuni auxiliare speciale (în orice tabelă din CZU)
 sunt utilizate local (în interiorul claselor şi subclaselor) pentru anumiţi
indici
 folosesc următoarele reprezentări :
-1/-9 (cu -)
.01/.09... (cu .0)
‘0/’9 (cu ‘ apostrof)
 subdiviziunile auxiliare speciale sunt proprii unei clase sau subclase
Ex 1: Clasa 8 – Limbă. Lingvistică. Literatură. Subclasa 82 – Literatură.
-31 - Roman
821.133.1-31 Roman francez
821.135.1-31 Roman românesc
Clasa 5 – Matematică şi ştiinţe naturale. Subclasa 54 – Chimie.
-31 - Oxizi
54-31 – Oxizi
546.32-31 – Oxid de potasiu
 546.32 – Potasiu
C1. Subdiviziuni auxiliare speciale
Ex. 2:
Clasa 2 – Religie. Teologie. Subclasa 22. Biblia. Sfânta Scriptură
.06 - Hermeneutică
Clasa 3 – Ştiinţe sociale. Subclasa Statistică. Demografie.
Sociologie – 31. Subclasa Demografie. Studiul populaţiei – 314
.06 – Trăsături specifice ale fenomenelor şi structurilor
demografice particulare
314.32.06 – Legitimitatea naşterilor
314.32.062 – Naşteri legitime
314.32.063 – Naşteri ilegitime
Ex. 3:
Clasa 7 – Artă
.02 – Tehnica artei
Clasa 3 - Ştiinţe sociale. Subclasa 334 – Forme de organizare şi
cooperare în activitatea economică
.02 – Politică. Organizare. Planificare. Control. Măsuri.
Instrumente
C1. Subdiviziuni auxiliare speciale
Ex. 4:
Clasa 5 - Matematici şi ştiinţe naturale. Subclasa 54 – Chimie.
546 – Chimie anorganică
546.13 – Clor
546.131 – Cloruri
546.46 – Magneziu
546.46’131 – Clorură de magneziu
545.33 – Sodiu
546.33’131 - Clorură de sodiu
Clasa 8 – Limbă. Lingvistică. Literatură. Subclasa 81. Ligvistică

şi limbi
811.135.1 – Limba română
81’36 – Gramatică
811.135.1’36 – Gramatica limbii române
D. Semne comune
 se găsesc în Tabela Ia şi Tabela Ib
1. coordonare prin adăugire

 simbolul “+”
 rol de extindere a subiectului
622+669 Industria minieră şi metalurgică

(44+480) Franţa şi Spania
D. Semne comune
2. coordonare prin extensie
 simbolul “/” (extensia consecutivă, până la)
 rol de extindere a subiectului
 nu este indicată folosirea extensiei atunci când se doreşte
regăsirea informaţiei la toţi indicii componenţi
546.32/.35 – Cele mai importante metale alcaline
546.32 – Potasiu ; 546.33 – Sodiu – 546.33 – Litiu; 546.35 -
Rubidiu
Ex. 1 Subclase
611/612 Anatomie şi fiziologie umană
Ex. 2 Indici auxiliari comuni de loc
(7/8) – America de Nord şi America de Sud. America în general
Ex. 3 Diviziuni ale subclaselor
629.734/735 – Avioane mai uşoare ca aerul. Aeroplane
D. Semne comune
3. relaţie simpă
 simbolul : (relaţia simplă, reciprocă - nu precizează natura şi

sensul relaţiei)
 rol de restrângere a subiectului
Ex. 1 17:7 (poate fi 7:17) Etica în relaţie cu Arta

Ex. 2 341.63(44:450) Arbitraj între Franţa şi Italia
Ex. 3 631.111.4:502.4 Amplasarea fermelor în rezervaţii naturale
D. Semne comune
4. subgrupare
 simbolul “[ ]” (grupare)
 se foloseşte pentru a reda o relaţie între mai mulţi indici, atunci când
e necesara diferenţierea şi punerea în relaţie a unora dintre ei cu cei
rămaşi în afara parantezelor
Ex. 1 [622+669](485) Industria minieră şi metalurgică în Suedia
Ex. 2 004:[371.3:811.111] Calculatorul în predarea limbii engleze

D. Semne comune
5. fixarea ordinii
 simbolul “::” (dubla relaţie – ordinea este ireversibilă adică al

doilea concept este subordonat primului)
Ex. 1 77.044::355.4 Fotografii de război
Ex. 2 061.1(100)::[54+66] IUPAC - Uniunea internaţională de

Chimie Pură şi Aplicată
Ordinea indicilior în construirea unei clasificări
Indice principal +
Subd. auxiliare speciale -1/-9
.01/.09
‘0/’9 +
Indici auxiliari comuni
de punct de vedere .00 +
Indici auxiliari comuni de
caracteristici generale -03
-05 +
Indici aux. comuni de loc (1/9)
de popor (=...)
de timp “...”
de formă (0...)
de limbă =...
Model de intercalare a fişelor în catalogul sistematic
Standard
Indice principal – Relaţie – Limbă – Formă – Loc – Popor – Timp
Indicii auxiliari comuni (legaţi de indicele principal)

De punct de vedere – De caracteristici generale
Subdiviziuni auxiliare speciale (legate de indicele principal)

-1/-9 – .01/.09 – ’0/’9
Exerciţii
Presa social-politică a saşilor din Transilvania
050(=112.2)(498.4)"1850/1876"
323.15(=112.2)(498.4)"1850/1876"
Un drum în istorie cu "Cosînzeana" de la Orăştie şi Cluj

050(498.4)"Cosînzeana"
Jurnalism românesc în exil şi diasporă

070(=135.1)(100)
070(498-87)
Interferenţe istorice şi culturale româno-europene

008(498)"13/19"(082)
94(498)"13/19"(082)
Reghinul cultural (studii şi articole)

008(498.4 Reghin)(082)
Carte, cenzură şi biblioteci în nord-vestul României : studii privind istoria

cărţilor vechi şi a bibliotecilor
002(498.4)
351.751.5(498.4):027
027:281.91.018.2(498.4)
Cărţi vechi româneşti şi cronici bisericeşti din Banat în secolele 17-19

002(498.5)"16/18"
281.95(498.5)"16/18"
Technical dictionary : English, Turkish, Romanian

(038)004=111=512.161=135.1
004(038)=111=512.161=135.1
Resurse internet şi practici de informare. Catalogare
004.738.5"Internet"
025.3:004.087
004.9
007:02
Crescuţi digital : generaţia net îţi schimbă lumea

004:008
316.346.32-053.6:004
Viaţa şi filosofia lui F. W. Nietzsche

1-05(Nietzsche,F.)
929(Nietzsche,F.)
Isus Hristos şi Duhul Sfânt, după scrierile Sfântului Ioan Teologul
231.2:231.3
226.5.07
Elemente de metafizică pe baza filosofiei kantiene
1-05(Kant,I.)
111
Psihologia poporului român / C. Rădulescu-Motru

159.922.4(=135.1)
316.356.4(=135.1)
1-05(Rădulescu-Motru,C.)
Cremaţiunea şi religia creştină

23/28:393.2
393.2:23/28
Carte de rugăciuni
243
248.3/249
Transnaţionalism. Congres
327(100):314.74(063)
314.74(063)
URSS în timpul Războiului Rece

327(47+57)"1945/1991"
Geopolitică contemporană
911.3:327(100)
Wilson – un cruciat la Casa Albă (W. Wilson şi relaţiile externe ale

SUA)
94(73)"1914/1918"
342.511(Wilson,W.)
327(73)"1913/1921“
Reflecţii despre Europa Unită
341.217(4)UE
327(498:4)
327(100)"20"
Manual de relaţii internaţionale

327(100)(075.8)
Europa Centrală în sec. 20

323(4-191.2)"19"
327(4-191.2)"19“
Hotel Lux : partidele frăţeşti în slujba Internaţionalei Comuniste

327.84:329.15(100)(091)
329.15(100):327.84(091)
327.323.3(091)
Portul popular - marcă a identităţii etnoculturale

391(4-11)(063)"2004"
Corespondenţe politice peste Carpaţi : Visarion Roman - colaborator la

ziarul "Românul" (1868-1870)
821.135.1-92(Roman,V.)
929(Roman,V.)
050(498)"Românul""1868/1870“
Chestiunea evreiască : antologie/ M. Eminescu

821.135.1-92(Eminescu,M.)
323.15(=411.16)(498)"18"
Întâlnirile mele cu Iorgu Iordan : scrisori şi interviuri

821.135.1-6(Iordan,I.)
821.135.1-83(Iordan,I.)
Limba de lemn în presă

808.5:32
81'276.6:32
050:808.5
070:808.5
Romanul Ion al lui Liviu Rebreanu

821.135.1-31(Rebreanu,L.)
Piese de teatru de Shakespeare traduse în limba română

821.111-2(Shakespeare,W.)=135.1
Timpul în viziunea lui Proust
821.133.1.09”Timp”
821.133.1.09(Proust,M.)
Suprarealismul în literatură
82.02”Suprarealism”
Suprarealismul în literatura română

821.135.1.02”Suprarealism”
Literatura realistă românească

821.135.1.02”Realism”
Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional

94(498:4)"1989"
Prezentare sub formă de album a oraşului Iaşi

908(498.3 Iaşi)(084)
911.375(498.3 Iaşi)(084)
Relaţiile României cu Polonia între secolele 14-17

94(498.3:438)"13/16"
327(498.3:438)"13/16"
II. Indexarea publicaţiilor (1)
 Definiţie. Limbajele documentare cu structură analitică, numite şi

limbaje combinatorii, sunt limbaje artificiale care permit
reprezentarea analitică a conţinutului publicaţiilor
 iniţial, utilizarea acestor limbaje a fost contestată, considerându-se

suficientă căutarea după cuvinte aflate în interiorul titlului
 s-a ajuns la concluzia că atât limbajul controlat (tezaurul) cât și

limbajul liber (listele de cuvinte-cheie) sunt tot limbaje de indexare,
cele două instrumente fiind complementare și nu antagonice:
 tezaurele datorită conciziei și lipsei de ambiguitate
 limbajul liber extras din titluri, texte, rezumate etc, pentru că

asigură exhaustivitatea cercetării
 avantajele limbajelor documentare analitice

 combinarea nelimitată a unui număr limitat de concepte
 formula de indexare (rezultatul indexării) poate conține un
număr variabil de concepte, în funcție de politicile de
indexare și de tipul documentului indexat
 utilizarea limbajului natural apropiat atât de indexator cât și
de utilizator
 simplificarea căutării
 adaptabilitate la logica booleană
 dezvantajele limbajelor documentare analitice

 particularități lingvistice
 tipuri de limbaje documentare analitice în funcţie de nivelul de

standardizare a terminologiei
 limbaje libere, constituite ca urmare a indexării documentelor în

limbaj natural
 limbaje controlate, construite anterior indexării, în liste de

autoritate şi tezaure
 lista cuvintelor-cheie (liber)

 colecţie neordonată de cuvinte-cheie extrase automat, cu
ajutorul calculatorului, din titlu, rezumat sau textul documentului
 cuvinte simple acceptate în toate formele gramaticale şi
ortografice, exprimate în limba documentului
 poate conţine până la sute de mii de cuvinte
 lista descriptorilor liberi (intermediar)

 colecţie neordonată formată din cuvinte sau expresii preluate din
documente sau propuse de documentarişti, fără a li se verifica
existenţa într-o listă prestabilită
 prima formă de control a limbajului de indexare - acceptă doar
substantive la nominativ singular, exprimate în limba catalogului
 menţine sinonimiile şi variantele ortografice
 conţine până la câteva zeci de mii de cuvinte
 lista de vedete subiect (controlat)
 colecţie neordonată de concepte utilizate pentru a exprima în mod univoc
(fără sinonimie și polisemie) conținutul documentelor
 cuvinte sau expresii preluate din limbajul natural – substantive la
nominativ singular
 este un limbaj controlat, numărul de cuvinte sau expresii fiind limitat
 între termeni nu există relații ierarhice sau asociative
 câteva mii de vedete subiect
 tezaurul de descriptori (controlat)

 listă structurată de concepte utilizate pentru a reprezenta în mod univoc
conținutul documentelor
 limbaj controlat, conceptele fiind exprimate prin cuvinte într-o formă
gramaticală standardizată, numărul lor fiind limitat
 termenii/ descriptorii sunt legați prin relații de echivalență semantică,
ierarhie, asociere
 un tezaur monolingv conţine câteva mii de descriptori și câteva sute de mii
de non-descriptori
 ex: LCSH, RAMEAU
 modalităţi de indexare cu ajutorul limbajelor documentare

analitice
 indexare liberă
 indexare coordonată (un subiect nu mai este formulat global

ca în cazul clasificărilor ierarhice, ci compus dintr-o suită de
concepte elementare, folosind un limbaj combinatoriu)
 precoordonată
 postcoordonată
1. Indexarea precoordonată – RAMEAU, LCSH
 conceptele sunt gata definite de indexator, fiind reprezentate prin
termeni mai mult sau mai puţin complecşi
 avantaje:
 precizie în regăsire, subiectele fiind combinate logic încă din etapa
indexării
 presupune concepte gata definite de indexator
 reduce riscul apariției falsei coordonări în etapa de regăsire a
informației
 presupune o strategie de căutare prestabilită
 dezavantaje
 inflexibilitatea termenilor, datorită structurii lor lineare
 costuri ridicate și elaborare în timp a vocabularului controlat
 vocabularul format din vedetele de subiect precoordonate poate deveni
greu de utilizat pe măsură ce cresc dimensiunile sale
 utilizatorul trebuie să cunoască limbajul și structura vocabularului de
indexare
2. Indexarea postcoordonată
 documentul este indexat cu ajutorul unor termeni simpli, urmând ca
aceștia să fie combinaţi logic în momentul interogării catalogului
 avantaje
 folosește termeni simpli în redarea subiectului
 permite regăsirea informației prin combinarea termenilor
 sistemul este asemănător cu structura browserelor de căutare
 sistem flexibil
 dezavantaje
 nu există un set complet de reguli pentru indexarea postcoordonată
 indexarea precoordonată explică mai mult subiectul, pe când
recombinarea la căutare a termenilor poate genera confuzii
 număr mare de rezultate la căutare, fiind necesare operațiuni
ulterioare de rafinare și filtrare a rezultatelor
Definiţie. Indexarea analitică este procesul de exprimare a conţinutului

publicaţiilor cu ajutorul limbajului documentar folosit de bibliotecă,
limbaj care conţine termeni de specialitate sau descriptori
Descriptorii
 termenii preferaţi la indexare, aleşi dintr-o clasă de termeni
echivalenţi*** (sinonimi), care, utilizaţi într-o formă gramaticală fixă,
devin termeni normalizaţi sau reţinuţi în tezaur
 sunt forme unice acceptate - autorităţi
 au rolul de a reprezenta fără ambiguitate un concept
 noțuni sau combinaţii de noţiuni, entităţi individuale (nume de persoane,

nume de organizaţii, nume geografice, mărci de fabrică etc.).
*** termenul echivalent este un termen de indexare utilizat pentru a reprezenta aceeaşi
noţiune, dar care nu este reţinut ca şi descriptor – termen exclus, termen nepreferat
Reguli de stabilire a descriptorilor
 pertinenţa
 respectarea formei gramaticale a descriptorului
 uniformitate lingvistică
 utilizarea acronimului atunci când situaţia o cere
 evidenţierea relaţiilor de echivalenţă
 respectarea acestor reguli duce la realizarea vocabularului

controlat - listă de termeni normalizaţi (descriptori), ordonaţi
alfabetic, din care au fost eliminate sinonimia, omonimia şi
polisemia
Respectarea regulilor enumerate anterior, la care se adaugă fixarea

relaţiilor ierarhice şi asociative, asigură dezvoltarea unui tezaur
 relaţii ierarhice – stabilesc nivelul de subordonare/

supraordonare între termeni
 TG (termen generic/ supraordonat) – exprimă o clasă sau
un întreg
 TS (termen specific/ subordonat) – exprimă o parte a
întregului
 relaţii asociative – conectează termenii asociaţi

 TA (termen asociat)
Definiţie. Tezaurul este un vocabular controlat şi flexibil de

termeni legaţi între ei prin relaţii semantice şi logice (de
echivalenţă, ierarhice şi asociative)
 format din ansamblul descriptorilor dintr-o anumită limbă,

ordonaţi alfabetic
 cel mai des întâlnite sunt tezaurele monoligve
 din punct de vedere al complexităţii există tezaure

enciclopedice (cel mai des monolingve) şi tezaure
specializate (pot fi multilingve)
 Funcțiile tezaurului
 controlează utilizarea descriptorului în operaţiunea de

indexare
 permite interogarea extinsă a unui catalog online (vezi
termeni nepreferaţi)
 permite navigarea cu ajutorul termenilor specifici şi generici
 permite vizualizarea publicaţiilor indexate cu ajutorul unui
termen asociat
 asigură buna înţelegere a termenilor şi a modului de
utilizare prin notele de aplicare şi notele explicative
Forma de prezentare a descriptorilor într-un tezaur se numește

notiţă sau fişier de autoritate
 notiţa de autoritate este formată din:

Descriptor +
Termeni excluşi (UP) +
Termeni supraordonaţi/ generici (TG) +
Termeni subordonaţi/ specifici (TS) +
Nota de aplicare sau de utilizare +
Nota explicativă
 notiţele/ fişierele de autoritate sunt folosite în indexarea

automatizată
 indexarea poate fi aplicată tuturor tipurilor de documente indiferent

de forma lor şi de tipul de suport pe care sunt stocate
 reguli de indexare
 concizia
 obiectivitatea
 specificitatea
 coerenţa
 etapele indexării
 analiza documentului
 selecţia conceptelor de indexat
 exprimarea conceptelor prin termenii limbajului documentar al
indexării
 construirea vedetei subiect cu ajutorul fişierelor de autoritate
Definiţie. Vedeta subiect este punctul de acces la publicaţie după

subiect
 formată din elementul de intrare numit vedetă (care poate fi

exprimat singur sau însoţit de alte elemente ) şi una sau mai
multe subdiviziuni
 elementul de intrare exprimă esenţialul subiectului, conceptul,

fenomenul, noţiunea, procesul
 subdiviziunea însoţeşte vedeta sau elementul de intrare,

completând subiectul sau oferind date suplimentare privind
subiectul, locul, timpul şi forma de prezentare a documentului
Subdiviziunile:
 specifice sau non-libere (subdiviziuni de subiect) sunt subdiviziuni
proprii uneia sau mai multor intrări vedetă (descriptori) şi nu pot
apărea în vedetele subiect decât după aceste intrări
Ex: Ape uzate -- Evacuare
 flotante (sau libere) (subdiviziuni de subiect) sunt aplicabile mai
multor categorii de intrări vedetă
 pot fi utilizare numai ca subdiviziuni
Ex: Bănci – Fuziuni

 pot fi utilizate și ca intrări-vedetă
Ex: Locuri de agrement se utilizează ca intrare princpală

însoţită de o subdiviziune geografică sau ca subdiviziune la
categorii de persoane și grupuri etnice
Locuri de agrement – Italia
Studenți – Locuri de agrement
Tipuri de subdiviziuni
 subiviziune de subiect – precizează un aspect al subiectului, un

unghi din care acesta este analizat; în general o vedetă subiect
permite o singură diviziune subiect:
Femei – Muncă
Femei – Muncă ; Femei – Statut social
Excepţii: Femei – Muncă – Aspecte sociale
 subdiviziune geografică - adăugată elementului de intrare dacă
acesta o cere
Ex. Femei – România; Femei – Muncă – România
Ex. Femei – Alimentaţie – România
 unele construcții de tipul intrare vedetă + subd. subiect nu permit
subd. geografică
Ex: Femei – Statut social
 există subdiviziuni la un subiect geografic
Ex: România – Situație economică
 subdiviziune cronologică - exprimă perioada acoperită în document

Franța – Istorie – 1968 (Zilele din mai)
Franța – Cultură și civilizație – 0700-1000 (Dinastia Carolingiană)
Franța – Situație politică – 0987-1328 (Dinastia Capeţienilor)
Timișoara (România) – 1989 (Revoluție)
Cinematografie – 1895-1929 (filmul mut)
România – Istorie – Sec. 19
 subdiviziune de formă - exprimă forma de prezentare a documentului (ultimul

element)
Circ – Sec. 19 – Afişe
Circ – Afişe – Bibliografie (subiviz. de formă se transformă în subdiviz. de subiect)
Algebră – Manual universitar – Probleme (două subdiviz. de formă)
Muzicieni – Biografii – Lucrări pentru copii şi tineret (subdiviz. de formă libere)
Fizicieni – Marea Britanie – Biografii – Înainte de 1800 (subdiviz. de subiect
e notată înaintea subdiviz cronologice)
Se remarcă existenţa unei legături între construirea vedetei subiect

cu ajutorul elementului de intrare şi a subdiviziunilor, și
modalitatea de realizare a notaţiei CZU
Ordinea subdiviziunilor
Vedeta + Subd de subiect
+Subdiviziune geografică
+Subdiviziune cronologică
+Subdiviziune de formă
606 a Muncă --x Aspecte sociale – y România – z Sec. 19 – j

Bibliografie

Curs Postuniversitar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Postuniversitar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasificare-Indexare

Curs postuniversitar de perfecţionare

 tehnici de prelucrare a informaţiei aplicabile resurselor bibliografice

 sisteme de clasificare a publicaţiilor

 Clasificarea Zecimală Universală (CZU)

 operaţiunea de sistematizare după subiect a publicaţiilor –

 realizată în practică prin intermediul LIMBAJELOR

 prin indexare se oferă utilizatorului accesul la document pe

 limbajele documentare sunt limbaje artificiale care

 caracteristicile limbajelor documentare

 există două mari tipuri de limbaje documentare:

 limbaje documentare cu structură analitică (analitice), numite

 clasificarea este un proces intelectual de:

 are ca rezultat împărţirea obiectelor şi fenomenelor în categorii

 clasificarea de bibliotecă presupune ordonarea documentelor în

Caracteristicile unui sistem de clasificare de bibliotecă sunt

 activitatea de clasificare are ca rezultat

 catalogul sistematic tradiţional

 punctele de acces referitoare la conțintul publicațiilor, în

 organizarea publicaţiilor în bibliotecă

 limbajele documentare cu structură ierarhică sunt limbaje

 clasificările ierarhice organizează cunoaşterea de la general

 aceste coduri au două funcţii:

Tipuri de limbaje documentare cu structură ierarhică

 în funcţie de tipurile de legături între subiecte:

 beneficiile clasificărilor ierarhice:

 organizarea fondurilor bibliotecii

 reprezentarea după conţinut a fondurilor bibliotecii

 completarea fondurilor bibliotecii în funcţie de specificul şi

 limitele clasificărilor ierarhice:

 dificultatea integrării conceptelor noi, apărute în diferite

Sisteme de clasificare de bibliotecă

 Clasificarea Zecimală Universală (CZU)

 principiile Clasificării zecimale Dewey

000. Lucrări cu caracter general

 popularitatea sistemului se datorează:

 fiecare clasă este indicată printr-un număr

 indicii au întotdeauna trei cifre, în unele cazuri adăugându-

 criteriul de clasificare conform modelului Dewey este cel

01 Teorie, utilitate 1 Poezie

 asemănătoare este şi construirea indicilor combinaţi

 Clasificarea Cutter a fost realizată în anul 1879 de către

 a intenţionat să corecteze deficienţele Clasificării zecimale

 pentru clasele mari Cutter foloseşte literele majuscule

 introduce pentru prima dată indicii auxiliari (numerici): de formă

 schema sa este completată de o ordonare alfabetică după

 alfabetizarea sistemului său se realizează cu ajutorul

 clasificarea în viziunea lui Cutter se formează din următoarele

 sistemul său de clasificare nu se impune datorită adoptării

 elaborată în anul 1933 de savantul indian Siahi Remamrita

 sistemul său de clasificare permite exprimarea raporturilor

 se declară împotriva unor scheme de clasificare detaliate, din

 indicii se leagă între ei prin două puncte – colon, de unde și

 în procesul de clasificare trebuie să se țină cont de toate fațetele

 Ranganathan stabilește cinci categorii mari de fațete:

 pentru alcătuirea indicelui pe subiecte pentru catalogul sistematic,

 complexitatea sistemului său de clasificare o face foarte dificil de

 schemă generală de ordonare a tuturor domeniilor cunoaşterii

 în 1992 CZU devine UDCC (Universal Decimal Classification

 Clasificarea Zecimală Universală a fost utilizată în România pentru

 clasificare sistematică: analizează conţinutul subiectelor şi al

 clasificare zecimală: se bazează pe principiul extragerii

 este o clasificare universală din doua puncte de vedere: