Sunteți pe pagina 1din 47

SEMIOLOGIA

CHIRURGICALĂ A
CAPULUI ŞI GÂTULUI
Anatomia clinică şi explorarea
capului

 capul este alcătuit din 2 segmente


unite între ele prin elementul osos şi
conţinutul cavităţilor

1. craniul
2. faţa
ENDOCRANIAN
Craniul
 cutie osoasă, ermetică
 comunică larg prin numeroase
orificii şi canale cu:
- canalul rahidian, - la nivelul
occipitalului
- regiunile profunde ale feţei
şi gâtului

 conţine encefalul
 sistem rigid, fix, nu se poate
destinde
 procese patologice → mărire
de volum a substanţei cenuşii
a encefalului→ indirect
↑presiunii intracraniene→
suferinţă secundară
EXOCRANIAN

 învelit de părţi moi


 importantă şi rezistenţă
redusă
 foarte bine vascularizate
→ cicatrizare rapidă

 părţile moi epischeletice:


1. pielea cu par
2. tesut celular subcutanat
3. aponevroza epicraniana
4. mobilitate revine muschilor
pieloşi

- pielea capului alunecă pe


periostul cranian datorită
ţesutului celular lax
- smulgerea ei → SCALPARE
Alcătuită din:
Faţa
 masivul osos facial

 mandibulă

 realizează conexiunea cu baza craniului


completându-l antero-inferior

Interior

 cavităţi

- adăpostesc partea periferică a unor


analizatori

- cavitatile orbitare → globii oculari

- fosele nazale → mucoasa olfactivă

- cavitatea bucală→ limba


Explorarea feţei
 De sus în jos şi dinspre linia  Lateral
mediană spre în afară:
- şanţurile nazogeniene si labiogeniene
proiectează la suprafaţa direcţia
vaselor faciale
- piramida nazală
(schelet osos propriu şi cartilajele - pomeţii obrajilor, formaţi din oasele
aripei nasului) malare

- condilii mandibulei care în caz de


- orificiul cavitătii bucale luxaţie, pot părăsi cavităţile glenoide
(delimitat de cele 2 buze unite la ale articulaţiei temporo-mandibulare,
menţinând cavitatea bucală deschisă
comisuri) permanent

- gonionul, format din unghiul creat de


ramura şi corpul mandibulei, unghi
- bărbia care are o deschidere variabilă
determinând protruzia mandibulei
- (când deschiderea unghiului este
mare) - prognatism
Elemente de semiologie ale capului
 Examinarea dificilă datorită
 Examinarea sistemică a  pilozităţii craniului
extremităţii cefalice
cuprinde:
 stării unor bolnavii

- pielea păroasă a capului,


- craniul, Atenţie
- faţa,
- cavitatea bucală,
 fracturi cu înfundare ale
cutiei craniene pot trece
- oasele nazale, neobservate
- sinusurile frontale si  fracturile fară deplasare ale
maxilare, boltei craniene
- orbitele,  procese supurative
- pavilioanele urechilor. (foliculite,abcese,flegmoane,
carbunculii cefei)
 micoze (favus,tricofitie,
sporotrichoza), zone fără
păr=alopecie.
Semene clinice ale afectării cerebrale
traumatice, inflamatorii sau tumorale
SEMNE DE PREZUMŢIE SEMNE DE CERTITUDINE

 cefaleea cel mai important şi


constant simptom  tulb.oculare =FO → stază
 vărsaturile papilară, edem papilar
 tulburările de somn (torpoare,  modificari LCR
somnolenţă)  examen CT
 tulburări psihice, deficit
intelectual, bradipsihie, tulb. de
memorie, dezorientare
pierderea iniţiativei
 tulb.auditive şi labirintice:
instabilitate, ameţeală, acufene,
 tulb. de miros şi gust
 modificări de puls şi respiraţie
 sdr.HIC = cefalee, vărsatură în
jet, bradicardie, modificări ale
FO
 convulsiile, crizele jacksoniene
Traumatismele craniului
 leziuni uşoare (contuzii, plăgi ale pielii
păroase)

 leziuni grave cu plăgi cranio-cerebrale


deschise

 leziuni complexe
 Contuzia simplă  Plăgile tegumentului
păros ale capului
- revărsare de limfă şi
sânge sub pielea mai - plăgi tăiate →hemoragie
mult sau mai puţin abundentă
strivită → “bosa sangvină”
plăgi contuze → mai puţin
- periferic o zonă dură
hemoragice dar cu
- central zonă întinsă
dilacerări si corpi străini
depresibilă, fară
manifestare dureroasă - plăgile scalpate - scalpul
netă

 Benignitatea acestor leziuni poate fi înşelătoare, orice


traumatizat cranian, indiferent de gravitatea aparentă
trebuie examinat complet atât clinic cât şi radiologic şi
trebuie supravegheat riguraos prin internare pentru 3-4
zile.
Plăgile cranio-cerebrale
 uşor de diagnosticat numai dacă
substanţa cerebrală prolabează prin
plagă, sau din plagă se exteriorizează
LCR
Sdr. de compresiune cerebrală
 “interval liber“ în legatură cu  2 categorii de pacienţi
compresia treptată a creierului
de către o colecţie care se - interval liber foarte evident,
formează încet (hematom
extradural, hematom subdural, bolnavul işi revine după accident
hematom intracerebral?) dar după un interval de timp
variabil intră în comă
 este intervalul de timp fără
simptomatologie, de la
producerea traumatismului - intervalul liber este mai putin net
cranio-cerebral, până la apariţia şi starea de conştienţă mai puţin
primelor semne neurologice alterată, dar starea bolnavului
se agraveaza treptat
 perioada de timp înșelătoare,
bolnavul poate să rămână
nesuprarvegheat, cu consecinţe
grave (morţi subite, stări
comatoase)
1. bolnavi cu stare foarte 2. bolnavi cu comă profundă
gravă de la început

- lipsiţi de mişcări spontane


- prezentă o rigiditate de
decerebrare bilaterală, - respiraţie stertoroasă
(extensia membrelor
superioare cu pronaţia - facies vultuos
forţată a antebraţelor)

- midriaza bilaterală

- edem pulmonar

! Actul chirurgical nu are


sens
Examenul clinic va urmări:

 asimetria de postură
(modul cum este asezat sau stă pe pat, targă
 exitenţa unei mărci traumatice
 reacţia de apărare la stimuli mecanici
(ciupire coapse, abdomen, torace, gât) şi caracterul ei uni sau
bilateral
 examinarea pupilelor
(cercetarea unei midriaze unilaterale cu sau fără abolirea reflexului
fotomotor)
 cercetarea reflexului cornean (prin atingerea corneei care, în
mod normal, declanşează miscarea de lateralitate)
 cercetarea tonusului cefei
 cercetarea deglutiţiei
 cercetarea reflexului de tuse
3. pacienţii în comă superficială, uşoară

- examinarea acestor bolanavi va pune în evidenţă o paralizie la


nivelul membrelor inferioare sau alte semne neurologice de
focar

- aceşti bolnavi trebuie urmăriţi în dinamică iar semnele de


agravare a statusului neurologic impun reluarea explor ărilor şi
eventual intervenţia chirurgicală

SEMNE DE AGRAVARE A STATUSULUI NEUROLOGIC

 apariţia unei hemiplegii


 apariţia unei midriaze unilaterale
 agravarea tulburărilor de deglutiţie
 bradicardia sau tahicardia progresivă
 tulburări respiratorii secundare
Traumatisme cranio-cerebrale
cu fracturi iradiate la bază

 Iradierea fracturii de boltă


spre
baza craniului realizează aspecte
clinice caracteristice pentru
fiecare
din cele trei etaje ale bazei
craniului
SEMNE CLINICE ÎN FRACTURA DE ETAJ
CRANIAN ANTERIOR
 produse de un traumatism care acţionează în regiunea fronto-
temporală sau nazală
- epistaxis, hemoragie prin cavitatea bucală
- echimoze subconjunctivale şi palpebrale,
asociate uneori cu protruzia globilor oculari
(echimoza in ochelari)
- scurgere de lcr prin nas
- scurgere de substanţă cerebrală prin nas (rar)
- paralizii ale muşchilor motori ai globilor
oculari, realizând strabism,extern sau
intern, ptoză palpebrală
- diminuarea mirosului sau absenţa lui
(anosmie) prin atingerea n.olfactiv
- deficit vizual
SEMNE CLINICE ÎN FRACTURA DE ETAJ
CRANIAN MIJLOCIU

 Traumatismele ce acţionează în regiunea temporo-parietală şi


occipitală,interesează de obicei stânca temporalului, traiectul de
fractura fiind fie longitudinal, fie perpendicular

- hemoragie abundentă şi prelungită care se exteriorizează prin


urechea externă (otoragie)
- scurgere de lcr
- paralizie facială periferică, cu paralizia orbicularului pleapelor
(n.facial superior)
- surditate prin atingerea nervului auditiv
- vertij şi nistagmus prin leziune de nerv vestibular
- nevralgie de trigemen
- puncte dureroase temporal sau retromastoidian
- echimoza mastoidiană aparută tardiv
SEMNE CLINICE ÎN FRACTURA DE ETAJ
POSTERIOR

 Traumatismele directe pe regiunea occipitală


sau indirecte prin căderea în picioare sau pe
genunchi

- hemoragie faringiană
- echimoze faringiene sau occipitale
- tulburările senzoriale sunt în general
absente
- nu există paralizie facială
S C A L A G L A S G O W
 FUNCŢ
FUNCŢIA TIP DE RASPUNS PUNCTE

 OCHII DESCHIDERE— spontană 4


---- la stimul verbal 3
---- la durere 2
NUL 1

 CEL MAI BUN LA STIM. VERBAL – PROMPT


6
RĂSPUNS MOTOR LA STIMUL DUREROS - LOCALIZ.EX.
5
FLEXIE RETR. 4
FLEXIE ANORMALA 3
(RIGIDITATE DECORT)
EXTENSIE 2
NUL 1

 CEL MAI BUN ORIENTAT, CONVERS. 5


RĂSPUNS
SPUNS VERBAL. CONVERS.CONFUZA 4
CUVINTE NEADECV. 3
SUNETE - NEINTELIGIBILE 2
NUL 1

 TOTAL
3-15
 TCC SEVERE GCS<8

 TCC MODERATE GCS=9—12

 TCC MINORE GCS=13—15


SEMIOLOGIA TRAUMATICĂ A
FEŢEI

Traumatismele feţei pot fi:

 Superficiale

 Profunde
Elemente de semiologia ale feţei
TEGUMENTUL FEŢEI

 acneea vulgaris  Acnee


 abcesul preauricular poate fi
vulgară
datorat :
- limfadenite abcedate
- otite medii supurate,
furuncul de canal auditiv
extern
 furunculul buzei superioare
=stafilococ=tromboza septica
a sinusului cavernos.
 fistula canalului Stenon
=scurgere de saliva
REGIUNEA MENTONIERĂ ŞI
MANDIBULARĂ
 trismusul spasm al m.
maseteri şi pterigoidieni -
primul semn al inf. tetanice—
risus sardonicus, se poate
observa prin palparea
unghiului mandibulei unde se
 Risus sardonicus
va simţi m.maseter
contractat
 micrognaţia (profil de
şoarece) defect de creştere
al mandibulei prin ankiloza
articulaţiei temporo-
mandibulare apărute în
copilărie
 luxaţia uni/bilaterală a
mandibulei
 fractura mandibulei
Examinarea unor diformităţi ale
feţei
 sinuzita maxilară sau frontală care va da naştere
la o tumefacţie
 tumorile osului maxilar sau ale mandibulei
 patologia inflamatorie sau tumorală a glandelor
salivare (oreionul, sau parotidita epidemică,
parotidita supurată în neoplazii, sau a glandelor
submaxilare→litiaza)
 procese supurative ale planşeului bucal= angina
Ludwig (asociere de aerobi cu anaerobi,
fusospirili)
Examinarea buzelor

 malformaţii congenitale
= buză de iepure
palatoschizis sau
cheilopalatoschizis
 sdr. Peutz Jehgers

= pigmentaţia punctiformă a  cheilopalatoschizis


buzelor (lentiginoza) cu  Sdr. Peutz Jeghers
polipoză intestinală
 cheilita, zăbăluţa, sdr.
Plummer Vinson
 tumorile buzelor - cancer
spino/bazocelular.
Examinarea cavităţii bucale
LIMBA
- macroglosia=acromegalie,
idioţenie mixedem, infantil
(cretinism)
- paralizia limbii - prin paralizia
unuia din nervii
hipogloşidevierea limbii de o
parte
- limba geografică - pete,cercuri
roşii sclipitoare dezgolite de
epiteliu, înconjurate de un halou  Limba geografică
gălbui, necroza şi regenerarea  Neoplasm al limbii
epitelială se succed la 3-4 zile
- limba fisurată congenital
- hemangioamele mucoasei
linguale şi a mucoasei bucale
corespunde cu hemangioame în
restul tubului digestiv
- ulceraţiile limbii sau ale mucosei
bucale-afte, tbc, lues
- cancerul limbii sau al palatului
moale
Semiologia chirurgicală a gâtului
 gâtul zona de trecere între cap şi trunchi

 schelet format din coloana cervicală cu cele 7 vertebre

 corp muscular puternic, diferenţiat funcţional pe cele două planuri


ventral si dorsal

 conţine o serie de organe reprezentate de partea superioară a


aparatului digestiv, respirator

 partea ventrală → prezenţa glandei tiroide şi glandelor paratiroide

 prezintă 2 axe vasculo-nervoase principale (vasele carotide şi


jugulare, nervii vagi si o bogată reţea limfatică, ganglioni limfatici
dar şi din trunchiurile colectoare principale-canalul toracic pe
stânga şi marea vena limfatică pe dreapta.
Anatomo-topografic
REGIUNILE GÂTULUI

 antero-laterală (planurile
situate înaintea şi pe
laturile coloanei cervicale)
- 2 triunghiuri anterior şi
posterior despărţite de m.
sternocleidomastoidian

 posterioară (musculatura
puternica, constituind
regiunea cefei
Semiologia traumatismelor
 IMPORTANT
- la acest nivel sunt elemente
 Plăgi anatomice vitale care prin
lezarea lor pot determina
moartea instantanee, sau care
prin septicitatea lor pot da
 Contuzii naştere la procese supurative
cervicale posttraumatice
importante
Semnele clinice în aceste
traumatisme grave
 sunt evidente de la început → dispnee intensă → asfixie

- tulburări de fonaţie
- tulburări de deglutiţie
- expectoraţii sangvinolente
- fractura cartilajului tiroid sau a conductului laringo-
traheal
- emfizem subcutanat
- stop cardio-respirator prin excitarea brutală a zonei
reflexogene sino-carotidiane

 plăgile gâtului, când sunt profunde –hemoragie intensă


gravă mortală
Semiologia maladiilor congenitale
ale gâtului congenitale
 rezultă din dezvoltarea resturilor embrionare din regiunea
gâtului, reprezentate de şanţurile branhiale, sinusul cervical,
canalul tireo-glos si invaginatţia tiro-faringiană

 fistulele care apar pe linia mediană a regiunii sub hioidiene şi


marginea anterioară a muşchilor sterno-cleido-mastoidieni, de
regulă la copii, având un lung traiect sinuos care merge până la
glandele salivare sau la faringe pot reprezenta o persistenţă a
canalului tireoglos

 formaţiunile chistice congenitale reprezintă vestigii branhiale


au o localizare diferită dar care respectă linia mediană fiind de
obicei laterale, sunt formaţiuni chistice bine delimitate.
 Chist branhial  Chist de canal tireoglos
Semiologia afecţiunilor inflamatorii
ale gâtului
 leziuni inflamatorii  leziuni cronice
acute
- specifice: tbc, lues
- adenite acute - nespecifice: micotice-
sau abcedate, actinomicotice
- adenoflegmoane
Semologia afecţiunilor tumorale
 adenopatiile metastatice (sân, tub digestiv-
Virchow -Troisier)
 adenopatii inflamatorii (răsunet al unei
afecţiuni inflamatorii acute sau cronice de
vecinatate)
 tumora corpusculului carotidian -regiunea
laterocervicală, prin palparebradicardie
 anevrismele vaselor mari de la baza gâtului
 hemangioamele cavernoase
 limfangioamele chistice
Patologia inflamatorie şi
tumorală a glandei tiroide
 Palparea glandei tiroide
se face succesiv în
extensie si flexie lejeră
a gâtului, examinatorul
plasându-se înapoia
bolnavului

 Este foarte important


să se exploreze întreaga
glandă, indiferent de
volumul leziunii aparente
Particularităţile tumorilor cu
origine tirodiană
 sediul este median sau paramedian, suprasternal, dar există si
guşa plonjantă

 ascensionează cu ocazia mişcărilor de deglutiţie (în timp ce


bea sau înghite se palpează)

 este important să se precizez limitele tumorii şi îndeosebi


inferioare.

 palparea va decela: consistenţa, limitele, intensitatea


sensibilităţii, gradul de mobilitate pe planurile superficiale şi
profunde

 palparea va cauta si eventuala adenopatie jugulară


 Se va urmări şi care este efectul compresiunii
asupra organelor vecine:

- traheea deviată

- nerv recurent

- nervul simpatic cervical – sdr. Claude Bernard


Horner

- nerv frenic = paralizia hemidiafrgamului respectiv

- nervului vag

- plex brahial

S-ar putea să vă placă și