Sunteți pe pagina 1din 18

Valori educaționale și educație

morală

Specializarea: Geografia Mediului, anul 1


Cuprins:
1.Valorile educaționale și educație morală
2.Clasificarea valorilor
3.Anchete despre valori
4.Stadiile dezvoltării morale
5.Obiectivele educației morale
6.Bibliografie
1. Valori educaționale și educație
morală
„Valoarea morală poate fi definită prin
intensitatea voinței conștiente de depășire ,
prin coincidența voinței cu idealul” scrie
Lavelle.
 Valoarea pare că nu poate fi definită în
sine: este vorba mai ales de o anumită
calitate atribuita unui anumit lucru(obiect
natural, comportament,intenție, ideal) pe
baza unității sau funcționalității sale de a
răspunde nevoilor și dorințelor individului
sau ale societății.
Fundamentul valorii stă în participarea
spiritului pe două laturi
 A lua în posesie (efect intelectual)
 A participa la creație (efort de voință)

Exemplu:
 Când copilul învață fără să fie stimulat de
profesor sau recompensat, reprezintă efort
de voință
Pentru realizarea sarcinilor educației morale sunt
prezente mai multe metode și procedee:
• Explicația morală -cu ajutorul ei se scoate în
evidență conținutul unei cerințe
• Convorbirea morală - discuția purtată de profesor
și elev
• Povestirea morală - prezentarea într-o formă
accesibilă a întâmplărilor și faptelor reale și
imaginare
• Exemplul – imaginarea unor modele ce
întruchipează fapte și acțiuni morale
• Exercițiul moral – realizarea unor acțiuni care să
formeze anumite deprinderi și obișnuințe formând
anumite trăsături de voință și caracter
• Aprobarea – acceptarea rezultatelor și comportării
morale a elevilor
• Dezaprobarea – respingerea unor fapte și
manifestări morale
2.Valorile sunt clasificate astfel:
 Valori afective –sunt mai independente de
condițiile generatoare, acestea sunt de trei
feluri:
 Valori intelectuale – aflate în corelație cu
actul și adevărul
 Valori estetice – pun în lumină coincidența
realului cu idealul
 Valori morale – au la bază voința individului
în timp ce valorile spirituale sunt înțelese și
explicate mai ales în raport cu iubirea
acestuia
3.Anchete despre valori

Sunt realizate prin


chestionare care se dau
elevilor pentru a-i evalua și
a vedea valorile morale ale
acestora. Aceste
chestionare sunt folosite de
diriginții claselor asupra
elevilor pentru a vedea
gradul evoluției morale
asupra elevilor.
5. Stadiile dezvoltării morale
 Teoria lui Piaget conform căreia capacitatea
intelectuală este calitativ diferită la vârste
diferite și copiii au nevoie de interacțiunea cu
mediul înconjurător pentru a câștiga
competență intelectuală, a influențat știința
educației și psihologia.
 Prin continua interacțiune cu mediul ce-i
înconjoară, ei adaugă si rearanjează,
rearmonizează concepțiile despre lume.
 Prima teorie de referință despre raționamentul moral
a formulat-o Piaget, care a considerat că acesta se
dezvoltă treptat, în 3 stadii:
 primul stadiu (aproximativ de la 2 la 7 ani) se
bazează pe supunerea rigida fata de autoritate. Copiii
cred ca regulile nu pot fi adaptate sau schimbate,
purtarea este fie corecta, fie greșită, si ca orice
greșeală trebuie pedepsita indiferent de intenție;
 al doilea stadiu (de la 7-8 la 10-11 ani) este
caracterizat de o flexibilitate in creștere. Pe măsură
ce copiii interacționează cu mai multe persoane si
constata ca exista mai multe puncte de vedere, încep
sa-si formeze propriul simt al dreptății, pe baza
tratamentului egal pentru toți;
 al treilea stadiu începe de la 11-12 ani, când copiii
devin capabili de raționament formal si încep sa ia in
calcul idealul de echitate, având in vedere
circumstanțele specifice fiecărei situații.
 Dezvoltarea morala descrisa de teoria lui
Kohlberg se bazează pe mai multe stadii și
nivele în care sunt descrise procesele de
gândire a persoanelor.
 Stadiul 1: Orientarea spre pedeapsa si
supunere: „Ce mi se va întâmpla?” Copiii
respecta regulile pentru a evita pedeapsa sau
pentru a primi recompensa
 Stadiul 2: Scopul instrumental si schimbul: „O
mana spală pe alta”. Copiii se conformează
regulilor in virtutea interesului personal si a
luării in calcul a ceea ce pot face alții pentru ei.
 Stadiul 3: Menținerea relațiilor reciproce,
aprobarea altora, regula de aur: „Sunt băiat sau
fata bun(a)?” Copiii vor sa le facă pe plac altora
si sa ii ajute, pot sa judece intențiile altora si își
formează propriile idei despre ce înseamnă sa fii
o persoana buna
 Stadiul 4: Grija si conștiința sociala: „Ce-ar fi
daca toți oamenii ar proceda așa?” Sunt
preocupați de îndeplinirea datoriei, de
manifestarea respectului fata de autorități si de
păstrarea ordinii sociale.
 Stadiul 5: Moralitatea contractului, a
drepturilor individului si a legii democratic
acceptate. Oamenii gândesc in termeni
raționali, prețuind voința majorității si binele
societății
 Stadiul 6: Moralitatea principiilor etice
universale. Oamenii procedează așa cum
considera ei ca indivizi ca este corect, conform
standardelor interne, indiferent de restricțiile
impuse de lege sau de părerea altora.
 Comportamentul prosocial. Raționarea
morala prosocială se referă la dilemele
morale în care nevoile sau dorințele unei
persoane se află în conflict cu ale altora,
iar normele sociale sunt neclare sau nu
există pentru situații de genul respectiv.
 Ex:Fetele tind să prezinte mai multe
comportamente prosociale decât băieții,
ele se considera mai empatice și mai
prosociale decât se consideră băieții.
6. Obiectivele educației morale
 educația morală urmărește realizarea
următoarelor obiective
fundamentale:formarea conștiinței și
conduitei morale
 Formare conștiinței morale se realizează
prin instruire morală
 Formarea conduitei vizează atât deprinderi
și obișnuințe de comportare morală cât și
trăsături pozitive de caracter.
 Conduita morală este obiectivizarea conștiinței
morale în fapte și acțiuni din perspectivă psiho
pedagogică , formarea conduitei vizează atât
deprinderi și obișnuințe de comportare morală cât
și trăsături pozitive de caracter.
 „Trăsăturile caracteriale au o dublă determinare
socială și psihologică. De asemenea ele mijlocesc
relația dintre norme și conduită”(R. Linto, 1968)
 „Trăsăturile de caracter sunt acele însușiri care
exprimă atitudini stabilizate( pozitive și negative)
fața de realitate si se manifestă constant și
durabil în faptele de conduită”(Al. Roșca)
Din punctul de vedere al conținutului, au fost
distinse trăsături ce exprimă trei tipuri de atitudini:
 Față de sine
 Față de activitate și muncă
 Față de ceilalți, față de societate
Rezultatele cunoașterii morale se concretizează în:
 Reprezentări morale
 Noțiuni morale
 Judecăți morale

Reprezentarea morală este o reflectare sub formă de


imagine intuitivă a ceea ce este caracteristic unui
complex de situații și fapte morale concrete în care ,
copilul a fost angrenat sau pe care le-a perceput în
legătură cu aceeași regulă morală, imagine care
include și o notă apreciativă sau imperativă.
Eficiența instruirii morale depinde de modul în care o
cunoștință morală(reprezentare sau noțiuni) este
integrată într-un lanț de secvențe având ca verigă
anterioară propria experiență.
Judecata morală este instanța de evaluare a
comportamentului moral. Judecata morală este
judecata de valoare prin aceasta afirmându-se relația
subiectului de valoare(adevăr, bine, frumos).
 Inconcluzie valorile morale prezintă
o reflectare asupra omului dar si a
elevului încercând să scoată in
evidență trăsăturile pozitive de
caracter dar si de personalitate. Cu
ajutorul lor ne putem evalua , dar
putem fi evaluați si noi prin
chestionare care ne ajută să aflăm
cât de dezvoltate sunt aceste valori.
7.Bibliografie
 Papalia,D., Wendkos Olds,S., Feldman,R.
Dezvoltarea umana, Editura Trei, Bucuresti
2010
 Schaffer,R., Introducere in psihologia
copilului, Editura ASCR, Cluj-Napoca 2010
 http://mini-apps.ro/pasii-copilariei/dezvolta
rea-morala
/
 Bunescu, Gh., Școala și valorile morale,
Editura Didactică și pedagogică, București
1998
 Cucoș Constantin, Pedagogia, Editura
Didactcă și pedagogică
Vă mulțumim!