SINDROMUL VASCULAR

-circulaţia pulmonară este alcătuită din:

1.circulaţie funcţională
=mica circulaţie - VD---plămân—AS
2.circulaţie nutritivă
-din circulaţia sistemică
-arterele bronşice = ramuri din arterele intercostale =
ramuri din aortă
-radiologic convenţional – circulaţia funcţională:
-trunchiul arterei pulmonare
-cele două artere pulmonare
-desenul pulmonar normal = arterele
-venele:
-sunt situate la periferia unităţilor anatomice, nu în centrul
lor
-traiect mai orizontal
-ramificaţie de tip lateral
-capilarele nu se văd în mod normal – la nivelul mantalei
pulmonare
Caracteristicile circulaţiei pulmonare funcţionale:
-debit mare: debitul VD = debit VS
-presiune mică: de 5 ori mai mică decât cea sistemică
-rezistenţă periferică mică
-complianţă capilară mare: poate avea până la de 2 ori
volumul sanguin bazal
-depinde de gravitaţie:
-în porţiunea apicală –presiunea alveolară >
presiunea arterială → transparenţă pulmonară mare
-în porţiunea bazală –invers: presiunea arterială şi
venoasă >presiunea alveolară → desen pulmonar bogat
-în porţiunea medie –presiunea arterială >presiunea
venoasă şi alveolară
Cauzele hemodinamice ale sindromului
alveolar:
-modificări de flux
-modificări de presiune
-modificări de volum

Clasificarea sindroamelor vasculare:

1.sdr. pulmonar vascular precapilar
2.sdr. pulmonar vascular capilar
3.sdr. pulmonar vascular postcapilar
1.Sdr. pulmonar vascular precapilar
-reprezintă suma modificărilor circulaţiei pulmonare arteriale
-2 tipuri:
a. Cu hipervascularizaţie
b. Cu hipovascularizaţie
SDR. DE HIPERVASCULARIZAŢIE ARTERIALĂ PULMONARĂ:
= pletoră pulmonară
-cauzele creşterii debitului arterial pulmonar:
-shunt sistemico-pulmonar
-hipervolemie
-hiperkinezie (hipertiroidie)
-Rg:
-reducerea transparenţei pulmonare global
-creşterea grosimii benzilor opace ale desenului pulmonar
-redistribuţie baze – vârfuri
-hiluri pulmonare de dimensiuni normale
-absenţa sdr. alveolar sau interstiţial
SDR. DE HIPOVASCULARIZAŢIE ARTERIALĂ PULMONARĂ:
-clasificare:
-difuză:
-bilaterală:
-congenitală
-datorată obstrucţiei la ieşirea din VD/ pe
traiectul arterei pulmonare –frecvent tetralogia Fallot
-hipertransparenţă pulmonară difuză, simetrică
-desen pulmonar sărac
-hiluri pulmonare mici
-unilaterală:
-congenitală – sdr. Janus
-dobândită:
-cu hil mic homolateral –stenoză bronhie
primitivă
-cu hil mare homolateral –tumoră cu
invazie arterială/ tromb arterial
SDR. DE HIPERTENSIUNE PULMONARĂ PRECAPILARĂ:
-combină pletora pulmonară centrală cu olighemia
periferică
-se datorează spasmului sfincterului de la delimitarea
metaarteriolei pulmonare de cea musculară, ca răspuns
la creşterea presională intravasculară
-Rg:
-o zonă centrală = pletora
-o zonă periferică = olighemie
-limita celor două zone este netă –întreruperea
bruscă a benzilor opace, groase date de arterele
pulmonare centrale dilatate
-cordul drept este dilatat –datorită hiperpresiunii
-iniţial leziunea este reversibilă
2.Sdr. pulmonar vascular capilar
-datorită compromiterii patului capilar
pulmonar prin:
-procese de fibroză
-hiperinflaţia alveolară cu hiperpresiune
asupra capilarelor
-Rg:
-semne de sdr. interstiţial
-semne de sdr. bronşic
-hipertensiune pulmonară precapilară
3.Sdr. pulmonar vascular postcapilar
SDR. DE STAZĂ VENOASĂ PULMONARĂ
1.Acută
-prin insuficienţa acută a VS
-Rg = EPA
2.Cronică
-egalizarea baze-vârfuri
-primul semn Rg
-redistribuţia vasculară
-la presiuni de 12-25 torr
-edemul interstiţial
-la presiuni de 25-35 torr
-apariţia linii Kerley B
-desen areolar perialveolar
-îngroşare pleurală/epanşament lichidian pleural
-nodulii interstiţiali –tardiv
-edem alveolar
-peste 35 torr
-aspect de sdr. alveolar nesistematizat
SDR. DE HIPERTENSIUNE PULMONARĂ RETROGRADĂ

-evoluţia în timp a stazei venoase cronice duce la

creşterea progresivă a presiunii în teritoriul
arterial pulmonar → spasm metaarteriolar →
capilar protejat → suprasolicitarea cordului
drept

-Rg:
-persistă edemului interstiţial cronic
- + semnele de hipervascularizaţie arterială
pulmonară
SINDROAMELE CARDIACE
 Modificările de volum
= modificarea de volum globală a opacităţii
cardio-pericardice
Opacitatea cardio-pericardică global redusă
-semne Rg:
-diametrele cordului sunt micşorate
-fără modificări de contur ale cordului
-etiologie:
-variantă anatomică –microcardie
-emfizem pulmonar
-sindroame de malnutriţie sau deshidratare
-pericardita constrictivă
 Opacitatea cardio-pericardică global mărită
-semne Rg:
-creşterea diametrului transvers al cordului la
peste ½ din diametrul transvers maxim al toracelui
-deschiderea unghiurilor cardio-frenice
-reducerea amplitudinii a pulsaţiilor
- +/- modificări de circulaţie pulmonară
- +/- calcificări valvulare
-etiologie:
-condiţii fiziologice –nou-născut, sugar
-leziuni valvulare multiple –trivalvulare
-pericardite exudative
-DSA
-cardiomiopati
-boala Ebstein
-boli metabolice/ de sistem –mixedem, anemii
severe, etc
 Modificările de configuraţie
-sunt determinate de mărirea de volum
electivă a uneia sau mai multor cavităţi ale
cordului
 Mărirea de volum a AS
-AS = cea mai cranială şi mai posterioară
cavitate
-Rg de faţă:
-urechiuşa stângă = arc suplimentar
convex spre plămân situat pe marginea
stângă a mediastinului, între arcul trunchiului
de pulmonară şi arcul ventriculului
-un arc suplimentar pe marginea dreaptă
a cordului care dublează sau intersectează
arcul inferior drept
-deplasarea esofagului la examenul cu
bariu
-deschiderea unghiului carinar peste 90°
 Mărirea de volum a AS

-Rg de profil –examen cu bariu al

esofagului:
-amprentarea esofagului fără
modificarea traiectului său
-deplasarea esofagului până la
coloana vertebrală
-deplasarea esofagului depăşind
marginea corpilor vertebrali
Mărirea de volum a AS
 Mărirea de volum AS
ETIOLOGIA:
-creşteri de volum circulant:
-IM pură
-DSV
-DSA cu inversare de şunt
-creşteri de presiune în AS:
-SM
-mixom de AS
-ca efect al IVS
 Mărirea de volum a VS
-VS este un ovoid tăiat la bază orientat cu vârful
caudal şi baza cranial
 DILATATIA VS
-se face pa axul lung – VS se alungeşte
-Rg de faţă:
-alungirea arcului inferior stâng care se îngroapă în
diafragm
-deplasarea laterală a arcului inferior spre stânga
-unghiul dintre conturul arcului inferior şi diafragm
devine drept sau obtuz
-Rg profil stâng –se raportează la intersecţia VCI cu
diafragmul:
-VS situat posterior de intersecţia VCI cu diafragmului
-VS depăşeşte punctul de intersecţie eso-diafragmatic
-VS depăşeşte proiecţia anterioară vertebre
 HIPERTROFIA VS

-”scurtează” şi îngroaşă VS
-Rg de faţă - apexul cardiac este
supradiafragmatic şi rotunjit
-Rg de profil –nemodificate raporturile
-se utilizează incidenţe OAS cu diferite grade
de rotaţie
Mărirea de volum a VS
 Mărirea de volum a VS
ETIOLOGIE:
-afecţiuni miocardice –ischemia, cardiomiopatii,
miocardite
-creşteri ale volumului circulant:
-IAo
-IM
-DSV
-creşteri presionale intracavitare:
-SAo
-coarctaţia Ao
-HTA
-stări hiperkinetice –anemia, hipertiroidism, boala Paget
 Mărirea de volum a VD
-VD este ventral de VS
-normal –nu se vede pe Rg de faţă
-are formă trapezoidală
 Mărirea de volum a VD
-Rg de faţă:
-bombarea segmentului cranial al arcului
ventricular
-ascensionarea apexului supradiafragmatic
-unghiul cardio-frenic lateral stâng = ascuţit
-Rg de profil:
-dispariţia transparenţei normale din spaţiul
retrosternal
-obstruarea unghiului cardiofrenic anterior
-OAD:
-bombarea conturului anterior (normal este
aproape rectiliniu)
Mărirea de volum a VD
 Mărirea de volum a VD
ETIOLOGIE:
-secundar oricărei cauze de insuficienţă cardiacă
dreaptă
-hipertensiune pulmonară:
-fibroze pulmonare difuze
-trombembolism pulmonar
-boli congenitale cu şunt stânga-dreapta
-vasculite pulmonare
-idiopatică
-creşterea presiunii intracavitare:
-toate tipurile de stenoză de AP
-creşterea volumului circulant:
-DSA
-DSV
 Mărirea de volum a AD
-AD este ventral şi lateral drept de AS
-normal –nu se vede pe Rg de profil
 Mărirea de volum a AD

-Rg de faţă:
-lateralizarea spre dreapta cu
bombare a arcului inferior drept –peste
2 cm distanţă de marginea corpilor
vertebrali
-unghiul cardio-frenic lateral drept =
ascuţit
Mărirea de volum a AD
 Mărirea de volum a AD
ETIOLOGIE:
-creşterea volumului sanguin intracavitar:
-DSA
-insuficienţa tricuspidiană
-creşterea presiunii intracavitare:
-stenoza tricuspidiană
-atrezia de tricuspidă –pentru a
supravieţui trebuie să existe DSA –deci
mărirea este moderată
MARIREA DE VOLUM A AORTEI
Ao ascendentă:
-Rg de faţă = arcul superior drept
-Rg de profil = porţiunea cea mai cranială a
marginii anterioare
Crosa Ao:
-Rg de faţă = butonul aortic
-Rg în incidenţă OAS = marginile cranială şi
caudală
Ao descendentă:
-Rg de faţă = marginea ei externă
-Rg de profil = anterior de corpii vertebrali
 Mărirea de Ao ascendentă

-Rg de faţă:
-bombarea arcului superior drept
-primul segment al ei = supravalvular, nu se
vede Rg, el fiind înglobat în opacitatea
cardiacă
-Rg de profil:
-bombarea porţiunii celei mai craniale a
marginii anterioare a opacităţii cardio-
mediastinale
 Mărirea crosei aortice

-Rg de faţă:
-butonul aortic este mai bombat
-posibilă ascensionare a butonului
aortic
-Rg de profil:
-poate ocupa toată lărgimea
toracelui
 Mărirea de Ao descendente

-Rg de faţă:
-opacitate fuziformă sau în bandă ce
dublează conturul lateral stâng al
coloanei vertebrale
-Rg de profil:
-opacitate în bandă ce ocupă spaţiul
situat anterior de corpii vertebrali şi
care se suprapune peste aceştia
Mărirea de volum a Ao
 SINDROMUL TUMORAL
-este reprezentat de NODULII PULMONARI,
care sunt:
1.unici A.benigni
2.multipli B.maligni

Definiţie:
=opacităţi rotunde, cu diametrul mai mare de 1
cm, situate în plin parenchim pulmonar
-cei periferici se radordează în unghi ascuţit cu
contururile înconjurătoare
 Nodulii pulmonari unici
CARACTERISTICI Rg:
Dimensiuni:
-cu excepţia chistului hidatic diametrul de peste 5
cm este semn de malignitate
Contururi:
-regulat, net, continuu = benign
-neregulat, şters, discontinuu = malign
Conţinut:
-prezenţa calcificărilor = mai sigur benign
-existenţa unei zone de hipertransparenţă în interior
= semn de inflamaţie
Creştere în timp:
-rapidă = malign
-lentă = benign
 Nodulii pulmonari unici maligni
Carcinomul bronşic periferic:
-cel mai frecvent
-opacitate omogenă, intensitate costală
-contururi neregulate, boselate, parţial
şterse
-poziţie ventrală
-nu are calcificări
-creşte rapid în timp
 Nodulii pulmonari unici maligni
Metastaze pulmonare unice:
-cele mai frecvente tumori primitive:
-renale
-testiculare
-tiroidiene
-colonice
-ORL
-osoase
-Rg:
-opacitate rotundă, omogenă
-contur net
-frecvent localizare la nivelul bazelor
pulmonare, subpleural
 Nodulii pulmonari unici benigni
TBC:
Sancrul de inoculare:
-intensitate mică
-contururi şterse
-adenopatii satelite
-localizare de elecţie LID
Focarul cazeos dens:
-localizare apicală
-contur regulat, cu spiculi
periferici
TBC:
Tuberculom:
-intensitate supracostală
-contur regulat, net
-neomogen –calcificări
Caverna neevacuată:
-intensitate supracostală
-omogenă
-contururi regulate, nete
 Nodulii pulmonari unici benigni
Chist hidatic pulmonar: Tumori benigne:
-dimensiuni mari -5-10 -dimensiuni mici, sub
cm 4 cm
-intensitate hidrică -intensitate
-omogen supracostală
-contururi nete -contur net
-localizare elecţie – -calcificări -30-40%
bazal şi anterior -creştere lentă
 Nodulii pulmonari multipli
Benign:
-hidatidoza pulmonară
-silicoza
-micoze
-abcese pulmonare neevacuate multiple
-nodulii reumatoizi, etc
Malign:
-metastaze pulmonare –cel mai frecvent
 SINDROMUL CAVITAR
-cavitatea = hipertransparenţă circumscrisă de un inel opac
(perete)
-clasificare –în funcţie de grosimea peretelui:
1.cu pereţi groşi
-abcesul pulmonar evacuat
-caverna TBC recent evacuată
-tumora malignă excavată
-chistul hidatic parţial evacuat
2.cu pereţi subţiri = bule
a-dobândite:
-bula de emfizem pericicatricială
-stafilococia pulmonară veche, tratată
-bronşiectaziile
-caverna TBC veche
b-congenitale:
-bula de emfizem
-polichistoza bronşică congenitală
 TBC PULMONAR
TBC PRIMARA (a copilului):
1.Primoinfecţia (complex primar)
-localizare –în segmentele cel mai bine ventilate:
-segment posterior LS
-segment Fowler
-cuprinde:
a-focarul de alveolită exudativă
-opacitate de mici dimensiuni
-periferică
-contururi şterse
b-adenopatie hilară +/- mediastinală
c-benzi de limfangită –care fac legătura între
leziunea pulmonară şi adenopatia hilară
2.Primoinfecţia extensivă inflamatorie = epituberculoza
-cauza = toxina bacilului + reactivitatea locală a ţesutului +
compresia bronhiei de către adenopatie
-şancrul primar:
-creşte în dimensiuni
-contururi prost delimitate
-neomogen
-datorită compresiunii bronşice – apare atelectazie segmentară
3.Primoinfecţia extensivă cazeoasă + ftizia copilului
a-caverna TBC primară –prin necroza din interiorul şancrului
b-pneumonia/lobita TBC –prin contiguitate de la şancrul de
inoculare/diseminare bronhogenă
-+/- excavaţie
c-bronhopneumonia TBC
-prin diseminare bronhogenă
-macronoduli:
-dimensiuni şi intensitate inegală
-separaţi prin zone de parenchim sănătos
-tendinţă la confluare
TBC DISEMINATA PE CALE HEMATOGENA
1.TBC miliară
-reţea fină reticulo-micronodulară care rezultă din sumaţia micronodulilor de 1-3
mm
-cei mai vizibili sunt în direcţia apico-dorsală
-diseminarea este simetrică
-nodulii sunt egali ca dimensiuni şi omogeni
-intensitate costală
-evoluţie:
-80% -vindecare
-20% -ftizie
2.TBC macronodulară
-la limita dintre focarele micronodulare şi leziunea infiltrativă ftizică
-localizare -2/3 superioare ale câmpurilor pulmonare
TBC SECUNDARA – FTIZIA –TBC ADULT
1.Infiltrat precoce TBC
-opacităţi nodulare
-intensitate costală/subcostală
-contur – de obicei difuz
2.Caverna TBC
3.Tuberculom
4.Forma pneumonică/bronhopneumonică
5.TBC fibrocazeoasă cronică:
-focare exudative cu cavernă
-focare productive
-ţesut cicatricial fibros
6.TBC fibroasă
-benzi fibroase, inegale, de la hil spre periferie,
sinuoase
-noduli fibroşi
-emfizem –între benzile fibroase