EPISCLERITELE

SCLERITELE
UVEITELE
 clasificarea sun

UVEITA ANTERIOARA: IRITA, IRIDOCICLITA,

CICLITA ANTERIOARA
UVEITA INTERMEDIARA: PARS PLANITA,
CICLITA POSTERIOARA
HIALITA
UVEITA POSTERIOARA: COROIDITA FOCALA
COROIDITA MULTIFOCALA
COROIDITA DIFUZA
CORIORETINITA, RETINOCO.
RETINITA
NEURORETINITA
PANUVEITA
 clasificarea sun

DEBUT : BRUSC SAU INSIDIOS

DURATA: LIMITATA (SUB 3 L), PERSISTENTA

EVOLUTIE: ACUTA, RECURENTA, CRONICA

INACTIVA, AMELIORARE, INRAUTATIRE,
REMISIE
 CELULARITATE
• O - +4 ( <1 - >50)

FLARE
0 – ABSENT
+1 – USOR
+2 – MODERAT
+3 – IMPORTANT
+4 – INTENS (MEMBRANA FIBRINOASA)
Noduli irieni Köeppe
Noduli irieni Busacca
 UVEITA ANTERIOARA ACUTA
• a. uveita anterioară din spondilita anchilopoietică
Este o boală frecvent unilaterală, dar poate fi şi bilaterală ce apare mai
ales la persoanele tinere, cu vârsta de 20 - 40 ani. CS. HLA-B27
(88%).
!!! radiografie de articulaţie sacro - iliacă şi computer tomografie cu
techneţiu.

• b. sindromul Reiter. Prezintă triada: uretrite nespecifice, poliartrite şi

inflamaţii cum ar fi: conjunctivite asociate de obicei cu irite. Agenţii
etiologici incriminaţi sunt: Chlamydia, Shigella, Salmonella sau
Yersinia. HLA-B27 (85-95%).

• c.colita ulcerativă şi ileocolita granulomatoasă Crohn sunt asociate

cu irita. Pacienţii au prezent, de asemenea, HLA-B27
 UVEITA ANTERIOARA CRONICA
• a.artrita juvenilă reumatoidă
Apare mai ales la copii sub 16 ani. Reumatismul articular acut poate avea un debut:
-sistemic sau articular care nu se însoţesc de uveite anterioare;
-pauciarticular ce se însoţeşte în proporţie de 25% de iridociclite, mai frecvent la fetiţe
(4/1).
Se recomandă consult oftalmologic atent anual al copiilor cu reumatism articular acut
pentru cel puţin şapte ani, cu dozarea anticorpilor antinucleari şi al factorului
reumatoid. Forma pauciarticulară necesită un consult oftalmologic trimestrial iar
forma poliarticulară – control la fiecare 9 luni.
• b.iridociclita cronică la fetiţe
Denumirea este dată de faptul ca iridociclitele apar de 12 ori mai frecvent la fetiţe decât
la băieţi. Evoluţia, prognosticul şi tratamentul sunt similare cu iridociclitele cronice
asociate cu artrita juvenilă reumatoidă (dar fără a fi prezentă artrita).
• c.iridociclita din heterocromia Fuchs
Semnele caracteristice afecţiunii includ: atrofie difuză stromală iriană cu atrofia stratului
pigmentar epitelial; precipitate keratice mici dispuse difuz pe endoteliul cornean;
prezenţa de exudat neorganizat al camerei anterioare; opacităţi prezente în vitrosul
anterior; lipsa sinechiilor iriene posterioare reprezintă un semn caracteristic acestei
iridociclite.
Complicaţiile afecţiunii sunt glaucomul, cataracta complicată, edemul macular cistoid.
 TRATAMENTUL UVEITELOR ANTERIOARE
• 1.Etiologic atunci când se cunoaşte cauza. În uveitele septice se administrează antibiotice cu spectru larg, se
îndepartează corpii străini intraoculari.
• 2.Patogenic: este centrat pe concepţia imunitară (cu rol esenţial în patogenie).
Se folosesc: antiinflamatorii steroidiene şi nesteroidiene, imunodepresoare şi imunomodulatoare.
• Corticosteroizi pot fi administraţi local - în injecţii subconjunctivale sau topic prin instilaţii.
Instilaţiile pot fi de 4-6 ori/zi (la administrare de hidrocortizon) sau de 2 ori/zi (administrare de
dexametazona, betametazona). Administrarea sistemică se recomandă doar în iridociclitele severe - 1-2
mg/kc/zi. Antiinflamatoarele nesteroidiene folosite sunt reprezentate de indometacin, flubiprofen, diclofenac.
Imunodepresoarele se folosesc în iridociclitele corticorezistente. Se administrează: clorambucil, imuran,
ciclofosfamida.
• Alte metode ce îşi propun să scadă răspunsul imun: plasmafereza (prin depleţie de anticorpi) folosită
în formele grave sau administrare de ser imun anti-limfocitar.
• Imunomodulatoarele folosite: ciclosporina A, în doza de 5-10 mg/kc/zi ca doza de atac şi 3 mg/kc/zi
ca doză de întreţinere.
• 3.Simptomatic
• Calmarea durerii prin căldura locală şi administrare de cicloplegice. Rolul acestora este de a combate
spasmul irian, a rupe sinechiile posterioare şi de a preveni formarea sinechiilor. Dilatarea pupilei şi relaxarea
irisului se realizează cu: atropina 0,5-1%, scopolamina, fenilefrina în instilaţii. Dacă se obţine midriaza prin
administrare topică, după 1-2 săptămâni se continuă cu droguri cu acţiune scurtă (midrium, ciclopentolat).
Dacă pupila nu se dilată, se practică injecţii subconjunctivale cu atropina sau se poate încerca fotomidriaza cu
laser.
• Sedarea irisului şi ameliorarea circulaţiei sale apare după instilaţii locale de Dionina 3%. Metode auxiliare
sunt reprezentate de: radioterapie antiinflamatorie, pansamente oculare şi rar se administrează
vasodilatatoare.
• Există şi iridociclite cu hipertensiune intraoculară, în care tratamentul este reprezentat de
administrarea de inhibitori de anhidrază carbonică şi / sau cu asociere de beta blocante. Dacă presiunea
intraoculară se menţine crescută după resorbţia procesului inflamator, se recomandă administrarea de
hipotonizante oculare şi uneori tratament chirurgical.
 UVEITELE INTERMEDIARE
• 1.Pars planitele
• Se caracterizează clinic prin prezenţa de muşte volante în câmpul vizual
(miodezopsii). Afecţiunea este frecvent bilaterală (80%), apare la tineri, în
special bărbaţi. Etiologia este necunoscută; în 5% din cazuri, pars planitele se
asociază cu boli demielinizante; unii pacienţi au în antecedente boala Lyme.
• Obiectiv, vitrosul este uşor opacifiat; în inflamaţiile acute apar opacităţi
punctiforme, albe, care reprezintă exudate şi au aspect de "fulgi de zăpadă".
Când exudatul este pe toată pars plana, se observă o condensare alb cenuşie
compactă, dând aspectul de "bancuri de gheaţă". La nivelul retinei apar: flebita
cu întecuiri ale vaselor, edem macular.
• Complicaţii: edem macular cistoid, cataracta, edem papilar, neovascularizaţie
retiniană cu dezlipire de retină de tip tracţional.
• 2.Ciclitele posterioare - sunt cel mai frecvent unilaterale.
• Obiectiv, se caracterizează printr-o reacţie vitreană discretă, un proces
inflamator modest cu o evoluţie lungă la nivelul proceselor ciliare.
• Diagnosticul diferenţial cu pars planitelele este dificil.
• 3.Hialite sunt tulburări degenerative legate de vârstă. Apar trame vitreene şi
opacităţi punctiforme cu topografie nesistematizată.
40
Boala Behçet
41
 Oftalmia simpatică

Este o panuveită granulomatoasă de natură autoimună ce apare secundar

unor traumatisme penetrante cu prolaps uveal, accidental sau
chirurgical (cataracta, transplant de cornee, vitrectomii, keratotomie
radiară). Etiologia este necunoscută; a fost sugerată o reacţie imună
faţă de epiteliul pigmentar sau faţă de antigenul retinian S.
După un interval de timp variabil (obişnuit câteva luni, cu limite între 10
zile şi 50 de ani), pacientul acuză alterarea vederii de aproape,
fotofobie şi uşoară congestie conjunctivală pe ochiul neafectat.
Examenul clinic evidenţiază o panuveită severă în ochiul afectat
(ochiul simpatizant) şi o atingere uveală variabilă a ochiului neafectat
(ochi simpatizat): îngroşarea irisului, precipitate keratice mari,
infiltrate nodulare iriene, sinechii iriene posterioare şi periferice
anterioare, papilita, decolarea seroasă a retinei.
•
 Oftalmia simpatică

• Tratamentul preventiv constă în tratamentul corect al plăgii oculare.

Dacă plaga realizează distrucţia importantă a globului, cu pierderea
acuităţii vizuale, se preferă enucleaţia sau evisceraţia. Astfel, se
îndepartează elementul generator al acestei boli: antigenul retinian S,
proteina de legătură inter-receptori, pigmentul uveal modificat.
• Tratamentul curativ: în intervalul a 2 săptămâni de la debutul
iridociclitei pe ochiul traumatizat se mai poate face enucleaţia acestui
ochi. Se însoţeşte de tratamentul uveitei pe ochiul congener. După
acest interval rezultatele sunt slabe.
Se recomandă administrarea de steroizi (instilaţii sau prin injecţii
subconjunctivale / retrobulbare, asociat cu administrare sistemică).
Dacă evoluţia după două-trei săptămâni de tratament este nefavorabilă
tratamentul trebuie să fie energic şi constă în administrarea (sistemică,
topică, perioculară) de corticosteroizi şi midriatice - cicloplegice. În
formele severe de boală se recomandă administrarea de ciclosporina
sau alte imunosupresoare.
 Oftalmia
simpatica
• Inflamatia tractului uveal dupa un traumatism
ocular, dupa chirurgia oculara ce apare la ochiul
congener
• Uveita granulomatoasa
• Mecanism autoimun ca reactie directa impotriva
celulelor melanocite din uvee

44
 Tratament
• Corticosterapie sau imunosupresoare
• Enucleatia preventiva

45
Patologia vitrosului
 Hemoragia vitreana
• Definitie:
– prezenţa sângelui în cavitatea vitreana;
• Etiologie:
– retinopatiile proliferative, traumatismele oculare (contuzive sau
penetrante), rupturile retiniene, hemoglobinopatiile, neoplasm
intraocular;
• Simptomatologie:
– scăderea bruscă, nedureroasă şi unilaterală a acuităţii vizuale;
– absenţa roşului pupilar sau prezenta unor opacităţi hemoragice mobile;
• Tratament:
– Resorbtie spontana;
– Chirurgical (Vitrectomie posterioara);
Tumorile intraoculare
 Melanomul malign coroidian
• cea mai frecventă tumoră malignă oculară la adult;
• afectate în egală măsură ambele sexe;
• Factori de risc:
– Melanoza cutanată şi cea oculară, expunerea excesivă la radiaţiile ultraviolete,
fumatul şi irisul deschis la culoare;.
• Diagnostic:
– Clinic:
• tumora bine delimitată, intens pigmentată şi cu suprafaţa proieminentă.
Decolare de retină exsudativă peritumorală şi inferioară asociata tumorilor
mari;
• Se poate localiza oriunde indaratul retinei sau la nivelul corpului ciliar;
– Paraclinic:
• Echografia oculara; CT;
• Tratament:
– Enucleatie in tumorile mari;
– Tratament conservator in cele de dimensiuni mici si medii:
• Iradiere externa si interna, rezectie chirurgicala, chimioterapie;