Pe urmele lui

Watson si Crick
Celula – unitatea de baza a lumii
vii

1. Membrana plasmatica
2. Ribozomi
3. Citoplasma

4. Cromozom (ADN)
ADN (Acid DezoxiriboNucleic)

• ADN-ul este un polimer

• Monomerul este reprezentat de ???

ADN (Acid DezoxiriboNucleic)

• ADN-ul este un polimer

• Monomerul este reprezentat de nucleotida

ADN – Nucleotida

ADN - polimer de nucleotide

1 2 3
ADN – Nucleotida

ADN - polimer de nucleotide

1 2 3
Radical fosfat Pentoza Baza azotata
ADN – Bazele azotate

Purinice

Adenina (A) Guanina (G)

Pirimidinice

Timina (T) Citozina (C)

Bazele azotate – legatura cu
pentoza

Purinice

Adenina (A) Guanina (G)

Pirimidinice

Timina (T) Citozina (C)

ADN – Legatura fosfodiesterica

ADN - polimer de nucleotide

O-
5’
-O P=O
O O
H2C NB
Baza azotata

O H
Phosphodiester
Legatura -O P=O
bond
fosfodiesterica O O
H2C NB
Baza azotata

3’ OH H
ADN (Acid DezoxiriboNucleic)
Fosfatul si Zaharul
Bazele azotate

Capatul
5’

Timina (T)

Adenina (A)

Citozina (C)

Fosfatul
Guanina (G)
Dezoxiriboza
ADN
Capatul 3’ Baza azotata
nucleotida
Figura 16.5 Campbell Biology 9th Edition
ADN – Structura secundara

Figura 16.7 Campbell Biology 9th Edition

ADN – Structura secundara

Purina + purina = prea lat

Pirimidina + pirimidina = prea ingust

Purina + pirimidina = conform datelor din

imaginea cristalografica

Figura 16.7 Campbell Biology 9th Edition

ADN – Structura secundara

Watson si Crick au postulat ca

legaturile se fac intre bazele azotate
si sunt specifice:
- adenina se grupeaza doar cu
timina
Adenina (A) Timina (T) - guanina se grupeaza doar cu
citozina

Acest model Watson-Crick explica

regulile lui Chargaff:
A = T si G = C

Guanina (G) Citozina (C)

Figura 16.6 Campbell Biology 8th Edition
 ADN (Acid DezoxiriboNucleic)
Acid Dezoxiribonucleic (DNA)
Structura secundara 5′ 3′ Sugar-phosphate Monozaharidul si
backbones grupul fosfat
• 2 catene se leaga una de alta prin punti
Hydrogen bonds Legaturi de hidrogen
de hidrogen intre bazele azotate

A – T via 2 legaturi de hidrogen

G – C via 3 legaturi de hidrogen 3′ 5′ Base pair joinedBaze cuplate prin
by hydrogen bonding
(a) DNA legaturi de hidrogen
• Catenele sunt orientate antiparalel Figura 5.25 Campbell Biology 9th Edition
ADN-ul constituie
materialul genetic

Figura 6.11 Genetics 5th Edition

 Replicarea ADN

• Semiconservativa

Molecula de ADN are

doua catene Fiecare catena veche Fiecare molecula noua
Primul pas in replicarea contine o catena veche
complementare. Fiecare serveste ca si sablon
ADN este separarea celor (parentala) si una noua
baza azotata dintr-o pentru sinteza unei
2 catene. (fiica).
catena se leaga de baza catene noi.
azotata complementara
“Topirea ADN-ului”
din cealalta catena: A cu Legare prin
T si G cu C. complementaritate.

Figura 15.6 Campbell Biology 4th Edition

 Modele pentru replicarea ADN

Celula
parentala

Prima
replicare

A doua
replicare

Modelul conservativ: dublul Modelul semiconservativ: Modelul de dispersie: fiecare

helix vechi (parental) cele doua catene ale molecule catena a noii molecule de AND
ramanane intact si se produce vechi se separa si fiecare contine bucati din catenele
un dublu helix nou (fiica) de la serveste ca si sablon pentru vechi si bucati de catena noi.
zero. sinteza unui dublu helix nou.

Figura 16.8 Campbell Biology 9th Edition

Experiment: Matthew Meselson si
FranklinEXPERIMENT
Stahl
Mediu de Mediu de
cultura cu cultura cu
izotop de azot izotop de azot
greu (15N) usor (14N)

REZULTATE
Proba de Proba de Mai putin
ADN dupa ADN dupa dens
prima a doua
replicare replicare Mai dens
CONCLUZII
Predictii: Prima replicare A doua replicare

Modelul
conservativ

Modelul
semiconservativ

Modelul de
dispersie

Figura 16.11 Campbell Biology 9th Edition

 Originea replicarii in celule procariote Originea replicarii in celule eucariote
Originea Catena parinte (sablon) ADN dublu-catenar
Originea replicarii
replicarii
Catena fiica
(noua) Catena parinte Catena fiica
Furca de (sablon) (noua)
ADN replicare
dublu-catenar
Ochi de
replicare “Ochi” Furca de replicare

Doua molecule
noi de ADN
Doua molecule noi de ADN

Figura 16.12 Campbell Biology 9th Edition

Replicarea ADN – cum incepe

• La ambele capete ale ochiului de replicare se gaseste

cate o furculita de replicare.
• Furculita de replicare are forma literei Y. Aici, noi
catene de ADN sunt sintetizate.
• Helicazele = proteine care desfac dublul helix de ADN
la furculita de replicare.
• Proteine care se leaga de catena simpla de ADN
(ssp) = se prind si stabilizeaza catena simpla de ADN.
• Topoizomeraze = proteine care desfac suprarasucirea
dublului helix de ADN in fata furcii de replicare.
Replicarea ADN – cum incepe

• ADN polimerazele nu pot initia sinteza unei noi

catene, ele doar pot adauga nucleotide noi unei
catene existente, la capatul 3’.
• Catena noua este initiata printr-o secventa scurta
(amorsa/primer) de ARN.
• Primaza este o enzima care poate initia o catena noua
de ARN (de la zero) prin adaugare de nucleotide de
ARN complementare cu catena de ADN.
• Amorsa ARN este scurta (5-10 nucleotide) si serveste
ca si punct de incepere a unei noi catene de ADN.
Replicarea ADN – cum incepe

Primaza

Topoizomeraza
Amorsa
ARN

Helicaza

Proteine care se prind

de catena simpla
Figura 16.13 Campbell Biology 9th Edition
Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene
• ADN polimerazele catalizeaza sinteza de noi catene
de ADN, la furculita de replicare.
• ADN polimerazele au nevoie de o amorsa ca sa
initieze sinteza ADN si de o catena sablon.
• Viteza de alungire a catenei este de 500 de
nucleotide pe secunda la procariote si 50 de
nucleotide pe secunda la eucariote.
Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene
Catena noua Catena veche (sablon)

Zahar
Fosfat

ADN
polimeraza

pirofosfat

Nucleozida
trifosfat
Figura 16.14 Campbell Biology 9th Edition
Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene
• Replicarea ADN se realizeaza in mod semi-
discontinuu.
• Alungirea catenelor de ADN se poate face doar pe
directia 5’ → 3’
• La nivelul furculitei de replicare una dintre catenele
vechi (catena conducatoare, 3’ → 5’) poate fi
copiata continuu.
Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene
Catena Catena
conducatoare ORI intarziata

Catena Catena
intarziata conduc Originea
Directia replicarii atoare replicarii

Amorsa de
ARN

ADN
ADN parinte polimeraza III
(vechi)

Figura 16.15 Campbell Biology 9th Edition

Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene
• Cealalta catena veche (catena intarziata, 5’ → 3’)
nu poate fi copiata decat in sens invers directiei de
progresie a furculitei de replicare, si in consecinta
se copiaza in mod discontinuu.
• Catena intarziata este sintetizata ca si o serie de
fragmente scurte (fragmentele lui Okazaki) care
apoi sunt unite unele de altele de o ligaza.
Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene

Catena Originea replicarii Catena

conducatoare intarziata

Catena intarziata

Catena
conducatoare
Directia replicarii

Figura 16.16 Campbell Biology 9th Edition

Replicarea ADN – sinteza unei
noi catene

Catena conducatoare

ADN polimeraza III

Amorsa
Primaza
ADN
ADN parinte polimeraza III
Catena intarziata
(vechi)
Ligaza ADN

Figura 16.17 Campbell Biology 9th Edition

 Replicarea ADN – rezumat
Proteine se leaga de catena Catena conducatoare este
singura si o stabilizeaza sintetizata in mod continuu
de catre ADN polimeraza pe
directia 5’ – 3’
Helicaza desfacare ADN polimeraza
dublul helix de ADN
vechi (parental)

Catena intarziata este sintetizata

in mod discontinuu. Primaza
Amorsa de ARN sintetizeaza o amorsa scurta care
Primaza Fragmentul lui Okazaki este apoi alungita de ADN
polimeraza si formeaza
fragmentele lui Okazaki.
ADN
polimeraza
ADN parinte (vechi)

Dupa ce amorsa de ARN este

inlocuita cu ADN, ADN ligaza
leaga noul fragment Okazaki de
catena in crestere.
Ligaza ADN

Directia replicarii
Replicarea ADN – rezumat

Dublul helix este desfacut in doua catene simple

(helicase si proteine care se prind de catena simpla)

Sinteza catenei conducatoare Sinteza catenei intarziate

1. Amorsa/Primer (Primaza)
2. Alungirea catenei (ADN polimeraza)
1. Amorsa/Primer pentru fragmentul
Okazaki (Primaza)
2. Alungirea fragmentului Okazaki (ADN
polimeraza)
3. Amorsa ARN este inlocuita de ADN in
timp ce se alungeste urmatorul
fragment Okazaki (ADN polimeraza)
4. Fragmentele Okazaki sunt unite (Ligaza)
• Program pentru a exersa replicarea ADN
• http://www.mindspacesolutions.com/html/dnact_
demo.html
Marimea cromozomilor – de
ce trebuie compactati?

• Cromatina umana contine 46 de cromozomi

• Un cromozom contine aprox 2x108 nucleotide =
6cm
• Toti cromozomii umani pusi cap la cap ~3m de ADN
• Nucleul are o marime de aproximativ 10μm (10-5m)
 Dublu helix de ADN

ADN

Histone Nucleozom

Nucleozomi (margele pe ata)

Fibra de 30nm Nucleozom

Domeniu
buclat

Domenii buclate

Heterocromatina

Un cromozom in timpul diviziunii celulare, foarte condensat

Figura 18.1 Campbell Biology 4th Edition
 Dublu helix de ADN

ADN

Histone Nucleozom

Nucleozomi (margele pe ata)

Fibra de 30nm Nucleozom

Domeniu
buclat

Domenii buclate

Heterocromatina

Un cromozom in timpul diviziunii celulare, foarte condensat

Figura 18.1 Campbell Biology 4th Edition
Nucleozomul

ADN

ADN liber

Nucleozomul – 8 molecule
de histona si 146 de perechi
de nucleotide de ADN
Nucleozomul

• 8 molecule de histona:
• 2 din fiecare: H2A, H2B, H3 si H4
• 146 de nucleotide
• ADN-ul se incolaceste de 2 ori in jurul complexului
de histone

• ADN-ul liber dintre nucleozomi poate fi complexat

cu histona H1.
 Dublu helix de ADN

ADN

Histone Nucleozom

Nucleozomi (margele pe ata)

Fibra de 30nm Nucleozom

Domeniu
buclat

Domenii buclate
Fibra de 30 de nanometrii (solenoidul)
- Bobina strans infasurata
- 6 nucleozomi pe tura
Heterocromatina

Un cromozom in timpul diviziunii celulare, foarte condensat

Figura 18.1 Campbell Biology 4th Edition
 Dublu helix de ADN

ADN

Histone Nucleozom

Nucleozomi (margele pe ata)

Fibra de 30nm Nucleozom

Domeniu
buclat

Domenii buclate

Heterocromatina

Un cromozom in timpul diviziunii celulare, foarte condensat

Figura 18.1 Campbell Biology 4th Edition
Condensarea cromatinei

• Heterocromatina
• condensata
• Eucromatina
• Relaxata

• In interfaza cromatina este relaxata, cand celula se pregateste sa

se divida cromatina se condenseaza.
• Cand cromatina este condensata (heterocromatina) informatia
genetica aflata in zona condensata nu este acesibila sa fie
exprimata.
• Gradul de condensare al cromatine se poate schimba prin
modificarea chimica (ex metilare, acetilare) a histonelor.
• Condensarea cromatinei serveste ca si mechanism de reglare a
expresiei genelor.