Sunteți pe pagina 1din 53

Facultatea Medicina

Medicina Generala

Muschii, vasele si nervii peretelui


abdominal.
Regiunile peretelui abdominal.

Disciplina de Anatomie si Embriologie, anul I

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Abdomenul reprezinta portiunea trunchiului situate
intre torace si bazin
• Limite:
• limita superioara este reprezentata de o linie care pleaca
de la apendicele xifoid, urmarind arcurile condrocostale si
coasta a XII-a.
• limita inferioara corespunde crestei iliace, pliului
inghinal si a marginii superioare a simfizei pubiene
• posterior, limita inferioara se intinde pana la marginea
laterala a muschilor spinali
• Forma cilindrica, usor turtita antero-posterior,
depinde de varsta, sex, tip constitutional, marimea
unghiului xifoidian, starea de nutritie, tonusul
muschilor abdominali, distensia viscerelor, pozitia
corpului, unele stari patologice
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
• Peretele abdominal
este alcatuit din
urmatoarele straturi
suprapuse:
• pielea- mobila,
extensibila; cicatricea
ombilicala este
formatiunea cutanata
cea mai caracteristica,
ocupa partea centrala a
peretelui abdominal
• tesutul subcutanat:
format din tesut
conjunctiv grasos,
contine vase
superficiale, limfatice
superficiale, nervi
cutanati

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


• planul musculo-aponevrotic:
acoperit la exterior si interior
de cate o fascie (exo- si
endoabdominala); e format din
3 straturi musculare; contine
vasele si nervii intrinseci ai
peretelui abdominal
• spatiul preperitoneal: situat
intre fascia endoabdominala si
peritoneul parietal, e
reprezentat de o lama de tesut
conjunctiv-grasos care
inglobeaza vestigii embrionare
si vase cu traiect longitudinal
• peritoneul parietal- ultimul
strat

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muschii abdomenului
• sunt dispusi in 3 straturi:
• extern- m. oblic extern- orientat in jos si medial
• mijlociu- m. oblic intern- orientat in sus si inauntru
• intern- m. transvers abdominal- orientat transversal
• aria anterioara a peretelui abdominal e fortificata de un muschi
dispus longitudinal- m. drept abdominal
• portiunea carnoasa a muschilor oblici se continua medial cu
aponevroze

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul drept abdominal (M.
rectus abdominis)
• Este situat anteromedial,
cuprins într-o teacă
fibroasă proprie (Vagina
musculi recti abdominis).
• Muşchi lat, cu fibre
verticale întrerupte de 3-
4 structuri fibroase
numite intersecţii
tendinoase
(Intersectiones tendineae).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul drept abdominal (M.
rectus abdominis)
• originea- pe faţa anterioară a cartilajelor costale V-
VII, pe apofiza xifoidă
• inserţia- pe marginea superioară a pubisului, între
tubercul pubian şi simfiza pubiană
• inervaţia- nervii intercostali 7-11, nervul subcostal
• acţiunea- flectare a trunchiului (antagonist al
muşchilor spatelui) şi participă la realizarea presei
abdominale (necesară în respiraţie şi alte acte
fiziologice).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul oblic extern al abdomenului (M.
obliquus externus abdominis)
• Este format din fibre musculare oblice
dinspre laterosuperior spre
medioinferior; partea medioinferioară
este aponevrotică .
• Aponevroza acestui muşchi participă la:
• formarea ligamentului inghinal (Lig.
inguinale) al lui Vesalius şi Poupart şi a celor
trei ligamente care pornesc din acesta:
• ligamentul lacunar (Lig. lacunare) al lui
Gimbernat
• ligamentul pectineal (Lig. pectineum) al lui
Cooper
• ligamentul reflex (Lig. reflexum) al lui Colles
• Formarea peretelui anterior al canalului
inghinal şi a inelului inghinal superficial
(Anulus inguinalis superficialis).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul oblic extern al abdomenului (M.
obliquus externus abdominis)
• Originea- pe faţa anterioară a ultimelor opt
coaste
• Inserţia se face pe buza externă a crestei
iliace, dar şi pe ligamentul inghinal şi pe foiţa
anterioară a tecii muşchiului drept abdominal;
supero-lateral de tuberculul pubian fibrele
aponevrotice se grupeaza in 2 fascicule (crus
mediale si crus laterale) delimitand orificiul
inghinal superficial
• Inervaţia- nervii intercostali 7-11, nervul
subcostal, nervul iliohipogastric şi nervul
ilioinguinal
• Acţiunea: realizarea presei abdominale
împreună cu ceilalţi muşchi anteriori,
flectarea trunchiului în contracţie bilaterală şi
înclinarea laterală în contracţia unilaterală

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul oblic intern al abdomenului (M.
obliquus internus abdominis)
• Este situat sub muşchiul oblic extern.
Fibrele musculare au în majoritate o
direcţie perpendiculară pe direcţia
fibrelor oblicului extern
• Originea este pe linia intermediară a
crestei iliace, pe fascia toracolombară şi
pe 2/3 laterale ale ligamentului inghinal
• Inserţia pe ultimele 3-4 coaste şi pe linia
albă .
• Inervaţia este aceeaşi ca şi la muşchiul
oblic extern.
• Acţiunea este aceeaşi cu a oblicului
extern, cu excepţia înclină rii laterale
câ nd acţionează sinergic cu oblicul
extern opus.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul transvers al abdomenului (M.
transversus abdominis)
• Este un muşchi profund situat sub muşchiul oblic
intern.
• Fibrele sale aşa cum îi spune şi numele au o
direcţie transversală .
• Este acoperit spre interior de fascia transversală
(Fascia transversalis), care reprezintă segmentul
corespunză tor muşchiului transvers al fasciei
endoabdominale.
• Intre porţiunea că rnoasă situată lateral şi cea
aponevrotică situată medial, se află o linie curbă de
demarcaţie, cu convexitatea spre lateral,
aproximativ paralelă cu marginea dreptului
abdominal, numită linia semilunară (Linea
semilunaris) a lui Spiegel .
• Muşchiul transvers al abdomenului participă la
formarea:
• tendonului conjunct (Falx inguinalis/Tendo
conjunctivus) al lui Henle
• inelului inghinal profund (Anulus inguinalis
profundus)
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Muşchiul piramidal (M. pyramidalis)
• Muşchi rudimentar, de formă
triunghiulară , cu baza în jos şi
vâ rful spre linia albă .
• situat imediat deasupra
simfizei, anterior de muşchiul
drept abdominal.
• Originea - pe ramura
superioara a pubelui şi pe
simfiza pubiana
• Inserţia este pe linia alba
• Inervaţia- nervul subcostal
• Acţiunea- tensor al liniei albe.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Muşchiul cremaster (M. cremaster)
• Este prezent numai la bă rbat. Este un
muşchi subţire format prin continuarea
sub ligamentul inghinal a unor fibre
provenind din muşchiul oblic intern şi
posibil din transversul abdominal.
• Originea este pe mijlocul ligamentului
inghinal. Fibrele abdominale iau punct
fix pe ligamentul inghinal şi se ataşează
cordonului spermatic.
• Inserţia pe cordonul spermatic şi
învelişurile testiculului.
• Inervaţia este asigurată de ramura
genitală a nervului genitofemural.
• Acţiunea- ridica testicululul (reflexul
cremasterian)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Muşchiul pătratul lombelor (M. quadratus
lumborum)
• Este un muşchi lat
de formă
patrulateră situat în
peretele
posterolateral al
abdomenului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


FASCIA ABDOMINALĂ (Fascia abdominalis)
• Este reprezentată la nivelul
peretelui abdominal dinspre
suprafaţă spre profunzime de
urmă toarele structuri:
• stratul subcutanat abdominal
(Tela subcutanea abdominis) un
înveliş superficial, de grosime
foarte variabilă
• fascia acoperitoare
abdominală (Fascia investiens
abdominis) cunos-cută mai
mult ca şi fascia
exoabdominală
• fascia endoabdominală
(Fascia abdominis
parietalis/endoabdominalis)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


FASCIA ABDOMINALĂ (Fascia abdominalis)
• stratul subcutanat abdominal (Tela subcutanea abdominis) e format la randul lui
din:
• paniculul adipos (Panniculus adiposus), un ţesut conjunctiv gras superficial, cu grosime
variabilă . Este de cele mai multe ori principalul component al stratului subcutanat.
• stratul membranos (Stratum membranosum) sau fascia lui Scarpa este situat sub paniculul
adipos; in partea inferioară a abdomenului prezintă nişte condensă ri ligamentare, care
formează :
• lig. fundiform al penisului (Lig. fundiforme penis) la bă rbat,
• lig. fundiform al clitorisului (Lig. fundiforme clitoridis) la femeie
• ligamentele fundiforme au formă de „hamac“ înconjoară lateral penisul, respectiv
clitorisul şi formează o chingă în jurul lor.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


FASCIA ABDOMINALĂ (Fascia abdominalis)
• Fascia acoperitoare abdominală (Fascia
investiens abdominis)- fascia
exoabdominală se află între stratul
subcutanat abdominal şi muşchiul oblic
extern abdominal. Este o fascie stratificată ,
formată la râ ndul ei din:
• fascia acoperitoare superficială (Fascia investiens
superficialis) a lui Gallaudet situată sub fascia lui
Scarpa şi corespunză tor ligg. fundiforme
formează şi ea nişte prelungiri ligamentare,
situate imediat sub cele fundiforme:
• lig. suspensor al penisului (Lig. suspensorium penis) la
bă rbat,
• lig. suspensor al clitorisului (Lig. suspensorium
clitoridis) la femeie.
• Ligamentele suspensoare sunt situate în linia
mediană şi se prind de faţa superioară a
penisului, respectiv clitorisului.
• Fascia acoperitoare intermediară (Fascia
investiens intermediae) a lui Camper .
• Fascia acoperitoare profundă (Fascia
investiens profunda) vine în contact cu
aponevroza muşchiului oblic extern
abdominal.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


FASCIA ABDOMINALĂ (Fascia abdominalis)
• Fascia endoabdominală (Fascia abdominis
parietalis/endoabdominalis) tapetează
cavitatea abdominală şi se împarte după
muşchii pe care îi acoperă în:
• fascia iliopsoică (Fascia iliopsoas/iliaca)
acoperă muşchiul iliopsoas. Aparţine în
mare parte de spate. Fascia iliopsoică
este formată la râ ndul ei din două pă rţi:
• partea psoatică (Pars psoatica)
corespunde muşchiului psoas mare
şi este situată posteromedial.
• partea iliacă (Pars iliaca) sau fascia
Abernethy corespunde muşchiului
iliac şi este situată posterolateral.
• fascia transversală (Fascia
transversalis) acoperă muşchiul
transvers abdominal şi reprezintă partea
principală a fasciei endoabdominale.
Fascia transversală trece peste inelul
ombilical, pe care îl acoperă , zona
corespunză toare acestuia numindu-se
fascia ombilicală (Fascia umbilicalis).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


FASCIA ABDOMINALĂ (Fascia abdominalis)
• Fascia transversalis participa la formarea
peretelui posterior al canalului inghinal, o serie
de formatiuni fiind derivate din aceasta:
• ligamentul interfoveolar (Lig.
interfoveolare) al lui Hesselbach este o
îngroşare a fasciei transversale, care
porneşte de la ligamentul inghinal, urcă
pe marginea laterală a muşchiului drept
abdominal şi se pierde în linia arcuată .
• Delimitează fosa inghinală medială
(Fossa inguinalis medialis) de fosa
inghinală laterală (Fossa inguinalis
lateralis. Ligamentul interfoveolar este
dublat spre interior de o plică
peritoneală , mai precis de plica
ombilicală laterală sau epigastrică
(Plica umbilicalis lateralis/epigastrica),
care conţine şi vasele epigastrice
inferioare.
• tractul iliopubic (Tractus iliopubicus) al
lui Thomson este tot o condensare a
fibrelor fasciei transversale, care
însoţeşte spre interior ligamentul
inghinal. Uneşte spina iliacă antero-
superioară cu tuberculul pubian.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Linia albă (Linea alba)
• Este formată prin întrepă trunderea fibrelor
conjunc-tive ale aponevrozelor muşchilor
laţi ai abdomenului (oblic extern, oblic
intern şi transvers).
• Este situată pe linia mediană a peretelui
abdominal anterior, între apofiza xifoidă şi
simfiza pubiană .
• Este mai lată (circa 2cm) în porţiunea
supraombilicală şi mai îngustă (sub 1 cm) în
porţiunea infraombilicală .
• Suprasimfizar linia albă se îngroaşă spre
posterior formînd sprijinul liniei albe
(Adminiculum lineae alba)
• Linia albă este perforată de inelul ombilical
(Anulus umbilicalis).
• Inelul ombilical, câ t şi linia albă , mai ales în
porţiune supraombilicală sunt zone de slabă
rezistenţă (herniare) ale peretelui
abdominal.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Teaca muşchiului drept abdominal (Vagina
musculi recti abdominis)
• Fiecare dintre cei doi muşchi drepţi ai abdomenului
este cuprins într-o teacă fibroasă , formată din
aponevrozele muşchilor largi laterali ai peretelui
abdominal şi fascia transversă .
• Cele două teci sunt separate complet la nivelul liniei
albe
• Teaca drepţilor este formată dintr-un perete anterior
(Lamina anterior) şi unul posterior (Lamina
posterior), constituit în mod diferit superior şi
inferior.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Teaca muşchiului drept abdominal (Vagina
musculi recti abdominis)
• Corespunză tor celor 2/3 superioare a muşchiului, teaca este
constituită în felul urmă tor:
• Peretele anterior este format din: aponevroza oblicului extern şi
foiţa anterioară a aponevrozei oblicului intern, aponevroză
dedublată la marginea externă a dreptului abdominal.
• Peretele posterior este alcă tuit din foiţa aponevrotică posterioară a
oblicului intern şi aponevroza transversului abdominal, acoperită
intern de fascia transversală .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Teaca muşchiului drept abdominal (Vagina
musculi recti abdominis)
• Corespunză tor treimii inferioare, toate elementele aponevrotice trec pe faţa
anterioară a dreptului abdominal.
• Peretele anterior este format astfel din aponevroza oblicului extern, cele două
lame aponevrotice ale oblicului intern şi aponevroza transversului abdominal.
• Peretele posterior, ră mâ ne alcă tuit doar de fascia transversală
• Locul de trecere a aponevrozelor înainte, este marcat pe peretele posterior al
tecii, printr-o margine arcuita, cu aspect tendinos, denumit linia arcuată a lui
douglas (linea arcuata).
• Marginea medială a liniei arcuate se pierde în linia albă , marginea laterală , are
fibre orientate în jos continuâ nd în ligamentul interfoveolar al lui hesselbach.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Teaca muşchiului drept abdominal (Vagina
musculi recti abdominis)
• Spaţiul posterior dintre muşchiul drept abdominal şi lama posterioară
a tecii sale este ceva mai larg, necompartimentat şi cuprinde vase şi
nervi; in acest spaţiu se realizeză anastomoze arteriale şi venoase.
• Spaţiul posterior, delimitat de muşchiul drept abdominal şi fascia
transversală , imediat suprasimfizar, este mai larg şi comunică sau se
confundă cu spaţiul retropubian al lui retzius

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


ARTERELE PERETELUI ABDOMINAL
• Peretele abdominal beneficiază
de o vascularizaţie segmentară în
zonele laterale şi de una
longitudinală în partea mediană .
• Arterele cu distributie
segmentara:
• Artera subcostală (A. Subcostalis),
• Arterele lombare (aa lumbales) I-IV.
• Participarea arterelor
intercostale posterioare la
vascularizaţia peretelui
abdominal este puţin importantă
şi se reduce la porţiunea
terminală a ultimelor două -trei
ramuri.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


ARTERELE PERETELUI ABDOMINAL
• Arterele longitudinale anterioare realizează
anastomoze în teaca drepţilor, aproximativ la
nivelul ombilicului. Ele realizează o colaterală
între artera toracică internă şi artera iliacă
externă .
• artera epigastrică superioară (A epigastrica
superior) este ramură terminală a arterei
toracice interne (A. thoracica interna), care, la
râ ndul ei, provine din artera subclaviculară . Ea
traversează diafragmul prin trigonul
sternocostal şi pă trunde în teaca drepţilor în
spaţiul posterior.
• artera epigastrică inferioară (A. epigastrica
inferior) provine din artera iliacă externă (A.
iliaca externa), ascensionează pe faţa internă a
peretelui abdominal, dublează ligamentul
interfoveolar şi formează plica epigastrică
(plica ombilicală laterală ) a peritoneului, după
care pă trunde în teaca drepţilor pe sub linia
arcuată a lui Douglas.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


ARTERELE PERETELUI ABDOMINAL
• Artera iliacă externă mai are o ramură care
participă la vascularizaţia pere-telui
abdominal inferior şi anume artera
circumflexă iliacă profundă (A. circumflexa
ilium profunda) şi ramura sa ascendentă (R.
ascendens). Artera circumflexă iliacă profundă
se îndreaptă lateral spre aripa iliacă , avâ nd o
traiectorie curbă , profundă . Ramura
ascendentă se îndreaptă spre anastomozele
epigastrice.
• Din artera femurală (A. femoralis) provin
două ramuri pentru peretele ab-dominal
inferior şi anume:
• - artera epigastrică superficială (A.
epigastrica superficialis) are un traiect
ascendent, paralel cu artera epigastrică
inferioară şi participă şi ea la formarea
colateralei anastomotice epigastrice.
• - artera circumflexă iliacă superficială (A.
circumflexa ilium superficialis) aparţine iniţial
membrului inferior, avâ nd un traiect
superficial, spre lateral, sub li-gamentul
inghinal, după care participă la vascularizaţia
peretelui abdominal lateral inferior.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
VENELE PERETELUI ABDOMINAL
Afluenţii venei cavei superioare:
• Ultimele 3 perechi de vene intercostale posterioare, care însoţesc arterele omonime, se
varsă în dreapta în vena azigos, în stâ nga în vena hemiazigos.
• Venele lombare, primele două perechi de vene lombare sunt unite lateral printr-o venă
cu traiect ascendent denumită vena lombară ascendentă (V.lumbalis ascendens), care
stă bă tâ nd interstiţiul dintre stâ lpul lateral şi intermediar al diafragmei, continuă în
mediastin ca venă azigos-hemiazigos.
• Venele epigastrice superioare (Vv.epigastricae superiores) au traiect asemă nă tor cu
arterele, se continuă în venele toracice interne.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


VENELE PERETELUI ABDOMINAL
Afluenţii venei cave inferioare:
• Venele lombare, ultimele două perechi,
se varsă în vena cavă inferioară .
• Vena epigastrică (V.epigastrica inf.), are
aceleaşi traiect şi distribuţie ca artera
omonimă , este un afluent al venei iliace
externe.
• Vena circumflexă iliacă profundă
(V.circumflexa ilium profunda), situată
asemă nă tor arterei corespunză toare, se
varsă în vena iliacă externă .
• Vena epigastrică superficială ,
circumflexă iliacă superficială , ruşinoase
externe, adună sâ ngele venos al
subcutisului din porţiunea inferioară a
abdomenului şi se varsă sau direct în
vena femorală , sau mijlocit, prin
intermediul venei safene mari.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


VENELE PERETELUI ABDOMINAL
Afluenţi ai teritoriului
venei porte:
• Venele paraumbilicale
(Vv.paraumbilicales),
sunt două vase subţiri,
situate în jurul
ombilicului, care
dealungul ligamentului
rotund se varsă în
ramurile tributare sau
directe ale venei porte

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


VENELE PERETELUI ABDOMINAL
• La nivelul peretelui abdominal, între
diferitele sisteme venoase se realizează
anastomoze cu rol în derivarea circulaţiei
venoase.
• Anastomozele cavo-cavale, se realizează
între afluenţii sistemului venos cav
superior şi inferior. Aceste anastomoze se
situează atâ t la nivelul venelor
superficiale, câ t şi în profunzimea
peretelui abdominal.
• Superficial, în stratul subcutanat, între
venele superficiale extrinsece ale
peretelui toracic, care aparţin
teritoriului venei cave superioare şi
venele superficiale ale peretelui
abdominal- ramuri tributare ale
sistemului cav inferior
• Profund, se realizează anastomoze
venoase între venele epigastrice
superioare şi inferioare, respectiv
anastomoza venelor lombare, cu vena
cavă inferioară pe de o parte şi venele
lombare ascendente pe de altă parte

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


VENELE PERETELUI ABDOMINAL
• Anastomozele porto-cavale, se
formează între ramurile sistemului
venos cav şi cele ale venei porte. O
astfel de reţea anastomotică se
situează preombilical, denumit
sistem venos periombilical. Aici
se anastomozează venele
toracoabdominale cu venele
paraombilicale, acestea din urmă
fiind vase tributare teritoriului
portal. În caz de hipertensiune
portală , datorită îngreună rii
circulaţiei venoase intrahepatice,
sâ ngele portal este derivat în
sistemul cav prin aceste
anastomoze periombilicale, care
solicitate, se dilată în jurul
ombilicului, dâ nd imaginea
numită”cap de meduză”.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


LIMFATICELE PERETELUI ABDOMINAL

• Limfaticele supraombilicale ale


peretelui abdominal se dirijează
majoritar spre axilă, cele
mediale avâ nd o staţie
intermediară parasternală .
Limfaticele infra-ombilicale se
îndreaptă spre nodurile
inghinale superficiale

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


NERVII PERETELUI ABDOMINAL
• Principalii nervi care inervează
cutanat pere-tele abdominal sunt
nervii intercostali VII-XI (nn.
Intercostales) şi nervul subcostal (N.
Subcostalis), care sunt ramuri
anterioare (rami
anteriores/ventrales) ale nervilor
toracici (nn. Thoracici) T7-T12. Aceşti
nervi trimit fiecare câ te două ramuri:
• - Ramuri cutanate abdominale
laterale (R. Cutaneus lateralis
abdominalis),
• - Ramuri cutanate abdominale
anterioare (R. Cutaneus anterior
abdominalis).
• Partea inferioară a regiunii
hipogastrice este inervată de ramura
cutanată anterioară (r. Cutaneus
anterior) a nervului iliohipogastric
(N. Iliohypogastricus/ iliopubicus).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Zone de slabă rezistenţă (herniare) ale peretelui
abdominal
• - Linia albă (linea alba) este o structură fascială situată median,
care se aseamă nă cu un rafeu şi care se întinde de la apofiza
xifoidă şi pâ nă la simfiza pubiană .
• - Inelul ombilical (anulus umbilicalis) este situat la nivelul liniei
albe
• - Linia semilunară (linea semilunaris)a lui spiegel este o zonă de
slabă rezistenţă a peretelui abdominal, corespunză tor limitei
dintre partea că rnoasă şi cea aponevrotică a muşchiului transvers
abdominal.
• - Inelul inghinal superficial (anulus inguinalis superficialis) este
orificiul superficial al canalului inghinal.
• - Hiatul safen (hiatus saphenus) este o zonă perforată a fasciei late
a coapsei. Deşi nu aparţine peretelui abdominal este menţionată
aici datorită cana-lului femural, care are orificiul profund spre
peretele abdominal şi orificiul superfi-cial la acest nivel.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Zone de slabă rezistenţă (herniare) ale peretelui
abdominal
• Triunghiul lombar inferior (trigonum
lumbale inferius) al lui petit, delimitat
astfel:
• Anterior de muşchiul oblic extern al
abdomenului,
• Posterior de muşchiul marele dorsal,
• Inferior de creasta iliacă .
• Triunghiul lombar superior (trigonum
lumbale superius) al lui grynfeltt sau al lui
lesshaft este un triunghi sau romb
inconstant. Este situat la limita dintre
peretele abdominal şi regiunea lombară şi
se delimitează astfel:
• Anterosuperior de coasta XII
• Posterosuperior de muşchiul dinţat
posteroinferior,
• Posterior de muşchiul erector spinal,
• Anteroinferior de muşchiul oblic
intern al abdomenului

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Zone de slabă rezistenţă (herniare) ale peretelui
abdominal
• Se pot produce urmă toarele tipuri de hernii:
• Hernii epigastrice (herniae epigastricae) sunt situate la nivelul liniei albe
supraombilicale, sunt mai frecvente la femei, în special la multipare.
• Hernii ombilicale (herniae umbilicales) sunt situate la nivelul ombilicului şi sunt mai
frecvente tot la femei, mai ales în timpul gravidită ţii. Se mai numesc omfalocele.
• Hernii hipogastrice (herniae hypogastricae) situate la nivelul liniei albe subombilicale
sunt rare.
• Hernii supravezicale (herniae supravesicales) sunt foarte rare.
• Hernii ale liniei semilunare (herniae spigeli) sunt de asemenea foarte rare.
• Hernii inghinale directe şi indirecte (herniae inguinales directae et indi-rectae) sunt mai
frecvente la bă rbat şi rare la femeie. Herniile indirecte se produc prin canalul inghinal,
iar cele directe prin peretele posterior al canalului inghinal, adică sunt
perpendiculare pe canalul inghinal.
• Hernii femurale (herniae femorales) aparţin abdomenului numai prin orificiul profund,
exteriorizarea lor fă câ ndu-se la nivelul rădă cinii membrului inferior, inferior de
ligamentul inghinal, la nivelul hiatului safen. Sunt mai frecvente la femei.
• Hernii lombare sunt rare, aparţin în mare mă sură spatelui şi se produc prin triunghiurile
lombare, care sunt parţial suprapuse
• Herniile diafragmatice sunt în general congenitale şi se produc mai ales prin hiatul
esofagian. Hernierea se produce dinspre abdomen spre torace datorită presiunii pozitive
din cavitatea abdominală şi a presiunii negative din cavitatea pleurală .
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
TOPOGRAFIA PERETELUI ABDOMINAL

• planul subcostal (Planum subcostale)


trece prin pă rţile cele mai de jos ale
rebordului costal
• planul interspinal (Planum
interspinale) care trece prin spinele
iliace anterosuperioare (planul
supracristal -Planum supracristale,
care tre-ce prin pă rţile cele mai de sus
ale aripilor iliace)
• două linii verticale convenţionale
simetrice, care prelungesc inferior
liniile medioclaviculare (Linea
medioclavicularis) spre ligamentul
inghinal

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


TOPOGRAFIA PERETELUI ABDOMINAL
Există trei regiuni simetrice,
situate lateral şi trei regiuni
impare situate me-dian.
• Regiunile laterale, simetrice
(drepte şi stâ ngi), de sus în jos
sunt urmă toa-rele:
• - regiunea hipocondriacă ,
• - regiunea laterală ,
• - regiunea inghinală .
• Regiunile mediane, de sus în
jos sunt urmă toarele:
• - regiunea epigastrică ,
• - regiunea ombilicală ,
• - regiunea pubiană sau
hipogastrică .

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Regiunea hipocondriacă dreaptă
Este situată sub rebordul costal drept şi are următoarele limite:
• superior – cupola diafragmatică,
• inferior – planul subcostal,
• medial – linia medioclaviculară dreaptă,
• lateral – marginea laterală a trunchiului
Ficatul este localizat în primul rând în hipocondrul drept, dar ocupă şi
partea superioară a epigastrului şi se extinde în hipocondrul stâ ng.
• proiecţia anterolaterală a ficatului se încadrează între următoarele
limite:
• limita superioară porneşte de la coasta VII în linia axilară mijlocie, urcă în
spaţiul intercostal IV în linia medioclaviculară dreaptă , trece pe sub stern la
limita dintre corp şi apofiza xifoidă şi ajunge în spaţiul intercostal V în linia
medioclaviculară stâ ngă .
• limita inferioară porneşte de la coasta X în linia axilară mijlocie dreaptă , apoi
urmă reşte rebordul costal pâ nă în linia medioclaviculară, trece apoi peste
unghiul infrasternal

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Regiunea hipocondriacă dreaptă
• punctul cistic este localizat la
limita dintre rebordul costal drept
şi marginea laterală a muşchiului
drept abdominal din partea
dreaptă . Este punctul de proiecţie
a fundului vezicii biliare sau
colecistului şi aparţine
hipocondrului drept.
• in limitele hipocondrului drept
avem şi flexura dreaptă a
colonului sau flexura hepatică .
Aceasta se proiectează în spaţiul
intercostal VII drept.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Regiunea hipocondriacă stângă
• Este situată sub rebordul costal stâ ng şi are urmă toarele limite:
• superior – cupola diafragmatică ,
• inferior – planul subcostal,
• medial – linia medioclaviculară stâ ngă ,
• lateral – marginea laterală a trunchiului
• Corespunză tor acestei regiuni avem proiecţia splinei şi a
fornixului gastric
• proiecţia splinei se face la peretele toracic stâ ng, corespunză tor
hipocondrului stâ ng. Axul lung al splinei corespunde cu coasta
X, iar limitele de proiecţie corespund coastelor (VIII)IX-XI.
• splina nu depă şeşte linia care leagă articulaţia sternocostală
dreaptă cu vâ rful coastei XI din partea stâ ngă , adică linia
costoarticulară a lui Luschka

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Regiunea hipocondriacă stângă
• Spaţiul semilunar al lui Traube este un
spaţiu de circa 12 cm delimitat de marginea
stâ ngă a sternului, de rebordul costal stâ ng
şi de o curbă care uneşte cartilajul costal VI
cu marginea inferioară a coastei VIII sau IX
în linia medioaxilară .
• Este un spaţiu al peretelui toracic, în care se
proiectează fundul stomacului şi în limitele
că ruia, la percuţie, avem timpanism
(corespunde fornixului stomacului).
• in limitele hipocondrului stâ ng avem şi
flexura stâ ngă a colonului sau flexura
splenică.
• aceasta se proiectează în spaţiul intercostal
VI stâ ng.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA LATERALĂ (Regio lateralis)
• Regiunile laterale se mai numesc
şi flancuri
• Regiunea laterală dreaptă sau
flancul drept este regiunea în
care se proiectează colonul
ascendent şi şantul paracolic
drept. Flancul drept are
urmă toarele limite:
• - superior – planul subcostal,
• - inferior – planul interspinal
• - medial – linia medioclaviculară
dreaptă ,
• - lateral – marginea laterală a
trunchiului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA LATERALĂ (Regio lateralis)
• Regiunea laterală stângă
sau flancul stâ ng este
regiunea în care se
proiectează colonul
descendent şi şantul
paracolic stâng. Flancul
stâ ng are urmă toarele limite:
• - superior – planul subcostal,
• - inferior – planul interspinal
• - medial – linia
medioclaviculară stâ ngă ,
• - lateral – marginea laterală a
trunchiului.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA INGHINALĂ (Regio inguinalis)
• Este o regiune simetrică , situată în partea inferioară a
abdomenului, de o parte şi de alta a regiunii hipogastrice.
Este regiunea care conţine canalul inghinal.
• Canalul inghinal are conţinut, patru pereţi şi două orificii.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA INGHINALĂ (Regio inguinalis)
• Conţinutul canalului la bărbat
este reprezentat de funiculul
spermatic, format din canalul
deferent, însoţit de plexul venos
pampiniform, arterele testiculară ,
cremasterică şi a ductului
deferent şi învelit de fasciile
spermatică externă , cremasterică
şi spermatică internă .
• Conţinutul canalului la femeie
este reprezentat de ligamentul
rotund al uterului şi de vestigiul
procesului vaginal, care poate fi
permeabil şi atunci se numeşte
canalul Nuck

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA INGHINALĂ (Regio inguinalis)
Pereţii canalului inghinal sunt:
• anterior –aponevroza muşchiului oblic extern.
• superior – muscular, format din marginile
inferioare musculoaponevrotice ale muşchilor
oblic intern şi transvers abdominal.
• la acest nivel se formează , tendonul conjunct
al lui Henle sau falx inguinalis.
• posterior – fascial, format de fascia transversală .
Este peretele de slabă rezistenţă al canalului şi
corespunde cu fosa inghinală medială (Fossa
inguinalis medialis), dar şi cu triunghiul inghinal
Hesselbach (sediul herniilor inghinale directe).
• acest triunghi este delimitat de ligamentul
inghinal, marginea laterală a muşchiului
drept abdominal şi plica epigastrică .
• inferior – ligamentar, format din partea medială ,
sub formă de jgheab a ligamentului inghinal.
• peretele inferior este dublat pe partea
internă de tractul ilio-pubian al lui Thomson,
o condensare a fasciei transversale.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA INGHINALĂ (Regio inguinalis)
Orificiile canalului inghinal sunt:
• inelul inghinal superficial (Anulus
inguinalis superficialis) este situat
inferomedial.
• inelul este delimitat de două fascicule
fibroase divergente numite stâlpul
medial (Crus mediale) şi stâlpul lateral
(Crus laterale).
• superolateral inelul este completat de
fibre arcuate (Fibrae intercrurales),
care se întind între cei doi stâ lpi, iar
inferomedial şi posterior, de ligamentul
reflex al lui Colles
• inelul inghinal profund (Anulus
inguinalis profundus) este situat mai
sus şi lateral de inelul superficial.
• inelul profund este delimitat de
marginea inferioară a muşchiului
transvers şi de ligamentul interfoveolar
al lui Hesselbach, dublat de plica
epigastrică .
• inelul inghinal profund corespunde cu
fosa inghinală laterală (Fossa
inguinalis lateralis).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


Regiunea inghinală dreaptă
• Este regiunea în care se proiectează cecul, apendicele şi
porţiunea terminală a ileonului.
• Cel mai important organ din această zonă este
apendicele vermiform, a că rui inflamaţie numită
apendicită este o urgenţă chirurgicală . Limitele acestei
regiuni sunt:
• - Superior – planul interspinal,
• - Inferolateral – ligamentul inghinal
• - Medial – linia medioclaviculară (medioinghinală )
dreaptă
• În această regiune gă sim urmă toarele puncte
dureroase apendiculare:
• Punctul Mcburney este situat la 4-5 cm de spina iliacă
anterosuperioară dreaptă , pe linia monro-richter, care
uneşte ombilicul cu spina iliacă anterosuperioară .
• Punctul Lanz este situat între 1/3 dreaptă şi 1/3 mijlocie
a liniei lanz, linie care uneşte cele două spine iliace
anterosuperioare.
• In practica anatomică şi chirurgicală româ nească se
foloseşte şi triunghiul apendicular al lui Iacobovici,
delimitat de linia lanz, marginea laterală a muşchiu-lui
drept abdominal şi linia Monro-Richter.
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Regiunea inghinală
stângă
Regiunea hipogastrică
• Este regiunea în care Hipogastrul are urmă toarele
se proiectează mare limite:
• - superior – planul interspinal,
parte din colonul • - inferior – simfiza pubiană şi
sigmoid. Limitele marginea superioară a pubelui,
acestei regiuni sunt: • - lateral dreapta – linia
medioclaviculară dreaptă ,
• - superior – planul
• - lateral stâ nga – linia
interspinal al lui Lanz, medioclaviculară stâ ngă .
• - inferiolateral – • In regiunea pubiană se
ligamentul inghinal proiectează vezica urinară ,
• - medial – linia câ nd este plină , rectul, dar şi
medioclaviculară ansele intestinale. În plus la
(medioinghinală ) femeie se proiectează uterul,
stâ ngă , mai ales câ nd este mă rit.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA EPIGASTRICĂ
Epigastrul are urmă toarele limite:
• - superior – cupola diafragmatică ,
• - inferior – planul subcostal,
• - lateral dreapta – linia medioclaviculară
dreaptă ,
• - lateral stâ nga – linia medioclaviculară stâ ngă
• In profunzime, epigastrul corespunde cu
partea majoră a lojei gastrice şi cu o parte
a lojei hepatobiliare.
• Corespunză tor acestei regiuni avem
proiecţia stomacului (cu excepţia
fornixului).
• Triunghiul lui Labbé este un spaţiu
delimitat de linia transversală care uneşte
cartilajele costale IX din stâ nga şi din
dreapta (linia Labbé), marginea inferioară a
ficatului şi rebordul costal stâ ng. Acest
triunghi aflat în limitele epigastrului,
reprezintă aria în care stomacul vine în
contact cu peretele abdominal.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


REGIUNEA OMBILICALĂ (Umbilicus/Regio
umbilicalis)
Regiunea ombilicală are urmă toarele limite:
• - superior – planul subcostal,
• - inferior – planul interspinal,
• - lateral dreapta – linia medioclaviculară
dreaptă ,
• - lateral stâ nga –linia medioclaviculară stâ ngă .
• În regiunea ombilicală se află ombilicul şi se
proiectează ansele intestinale, partea mijlocie a
colonului transvers, duodenul retroperitoneal şi
pancreasul, precum şi canalul coledoc.
• Ombilicul sau buricul este o zonă de slabă rezistenţă a
peretelui abdominal.
• Aria pancreaticocoledociană a lui Chauffard este
situată superior de bi-sectoarea unghiului drept, din
partea dreaptă , format de linia mediană cu orizontala
care trece prin ombilic.
• Durerea apă rută la apă sarea acestei arii este
consecinţa unei afecţiuni a coledocului (de obicei
litiază ).
• Pancreasul şi duodenul retroperitoneal se proiectează
la limita dintre epi-gastru şi regiunea ombilicală .
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.