Sunteți pe pagina 1din 26

Ce au comun aceste personalități?

Alege răspunsul din variantele de mai jos

Mircea cel Bătrân Ștefan cel Mare Iancu de Ioan Vodă cel Vlad Țepeș
Hunedoara Cumplit

• Sunt domnitori ai Țării Moldovei?


• Sunt domnitori din dinastia Basarabilor?
• Au luptat cu Ștefan cel Mare?
• Au venit la domnie susținuți de Im. Otoman?
• Au purtat lupte antiotomane? Petru Rareș
Tema: Războiul antiotoman sub
conducerea lui Mihai Viteazul
Bătălia de la Călugăreni

Pag. 207
Despre Mihai Viteazul. Ascultați cu atenție și răspundeți la întrebări
Mihai a învăţat să scrie şi să citească şi, pe lângă limba română, a învăţat limba turcă şi
greacă. În tinereţe a fost negustor. La vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca. Mihai şi
Stanca au avut doi copii: pe Nicolae şi pe Florica. Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, a murit de
ciumă în anul 1603.
Cariera de boier a început-o pe lângă unchiul său, Iane. Pe vremea când acesta era mare ban
al Olteniei, Mihai a ajuns ban mic al judeţului Mehedinţi. În anul 1590 ajunge mare stolnic
(dregător care se ocupă de masa domnească), între 1591-1592 devine mare postelnic (boierului de curte
însărcinat, inițial, cu paza camerei de dormit a domnitorului, și care, ulterior, a avut diferite funcții la curtea domnească, de a
pregăti audiențele la domn, de om de încredere al domnitorului, de maestru de ceremonii, în Moldova), iar apoi, în scurt
timp, mare agă (titlu dat comandantului pedeștrilor însărcinați cu paza orașului de reședință). În tot acest timp,
pentru că banul Olteniei locuia de fapt la Constantinopole, e posibil ca Mihai să fi fost şi
ispravnic (șef al administrației și poliției dintr-un județ.) în locul acestuia, la Craiova. Între 1592-1593
Mihai a ajuns ban (titlu purtat de dregătorul delegat de domn la guvernarea Olteniei) al Olteniei.
Birurile grele impuse de Alexandru cel Rău (domn al Țării Romînești) au provocat un
complot boieresc, fiind pârât la Poarta Otomană, în vara anului 1593. În această perioadă Mihai
fuge în Ardeal, din cauza lui Alexandru cel Rău. În Transilvania Mihai a stat cam două
săptămâni, după care a plecat la Constantinopole. Aici, ajutat de unchiul sau Iane, de Andronic
Cantacuzino şi de agentul englez Barton, a reuşit să primească de la turci domnia Munteniei, cu
sprijinul unor mari sume de bani şi cadouri bogate pe care le-a dat acestora. În septembrie 1593,
a devenit voievod al Munteniei.
1.Enumeră dregătoriile care le-a deținut Mihai Veteazul? În ce țară?
2. În ce circumstanțe obține tronul Țării Românești?
3.Stabilește o caracteristică politică a suzeranității restrictive otomane.
Analizați ”Genealogia lui
Mihai Viteazul”, pag. 208,
formulați două întrebări
Liga Sfânta(1591)
a fost o alianță între țările
creștine europene, care sub
conducerea Sfântului Imperiu
Romano-German luptau p/u
oprirea expansiunii Imperiului
Otoman spre vestul Europei.
Constituită din inițiativa
papei Clement al VIII-lea. Din
ea au mai făcut parte:
Statul Papal, 
Spania, 
Austria,
Veneția, 
Mantua, 
Toscana, 
Ferrara, 
Marele Cnezat al Moscovei, 
Principatul Transilvaniei, 
Principatul Moldovei
Țara Românească.
(Anglia şi Polonia au Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu
manifestat rezerve faţă de împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind
politica de cruciadă a astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu
acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană.
Analizați textul din manual pag. 207 (primele
trei aliniate) și răspundeți la întrebări?

A.Anul fondării Ligii Sfinte: A.1591


B.Scopul: B.Lupta antiotomană
C.State membre: C.Veneția, Spania, Statul Papal ...
D.De ce Ț.R. a aderat mai târziu: D.Deoarece considerau că M.V
este loial Im. Otoman.
Războiul
antiotoman
sub
conducerea
lui Mihai
Viteazul
A - 1594 M.V.
inițiază lupta
antiotomană,
masacrând turcii
de la București
care îl,
supravegheau pe
domn.
B - Oastea lui trece Dunărea și face incursiuni până la Varna
C - Tucii concentrează trupe enorme la graniță
Războiul antiotoman https://www.youtube.com/watch?v=6zv4VBApKZ0

sub conducerea lui


Mihai Viteazul
1. Domnul dispune de 23 mii
ostași (transilvăneni +
munteni);
2. la 13 august 1595 la
Călugăreni a avut loc lupta
dintre turci și români. Cei din
urmă câștigă.
3.Turcii ocupa or. București
și Tîrgoviște
4. la 20 octombrie 1595 cu
ajutorul Transilvaniei și
Toscanei M.V. dă batălia
hotărâtoare la Giurgiu.
5.Im. Otoman îl recunoaște pe
Mihai Viteazu domn al Țării
Românești
Pentru acasă
Formulați 5 afirmații, adevărate sau false,
despre Războiul antiotoman sub
conducerea lui Mihai Viteazul
Tema: Unirea politică a Țărilor
pag. 207-208
Române
Contextul internațional
În perioada 1597-1599 se prefigureaza un
nou raport în SE Europei și se crează conditii
pentru ca Mihai Viteazul să spere în unirea Țarilor
Române:
-incheierea pacii cu turcii in 1597 prin care M. V.
accepta plata tributului și suzeranitatea otomana;
-incheierea unui tratat cu Imperiul Habsburgic în
1598 și acceptarea suzeranitatii Casei de
Habsburg;
-Polonia şi-a consolidat poziţiile odată cu
preluarea tronului ardelean de către Andrei
Báthory;
- Ieremia Movilă (domnul Moldovei) și Andrei
Báthory (principele Transilvaniei) cu acordul tacit
al Imperiul Otoman, doreau ca Mihai Viteazu să
parăsească tronul şi ţara.
"cardinalul (Andrei Báthory - principele Transilvaniei) îmi trimite
sol (...) ca eu şă-mi părăsesc ţara, pentru că nici el, nici moldovenii,
nici chiar turcii nu erau mulţumiţi şi nici nu voiau sâ rămân în Ţara
Românească. ... (M.V.) pănă ce nu-mi vor arunca pământ peste ochi,
nu voi înceta să lupt cu turcii (...) nu-mi las nimănui ţara şi moşia
până ce nu mă vor smulge de acolo târându-mă de picioare".    

Devenise limpede deci că, fără o acţiune energică,


menită să-şi surprindă adversarii, cauza antiotomană ar fi
suferit o grea înfrângere. Domnul Ţării Româneşti a
hotărât, deci, o campanie peste munţi, a cărei desăvârşită
organizare arată îndelungata ei premeditare.
Etapele unirii.
Unirea Transilvaniei
•Iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru
a cere încuviinţarea împăratului Rudolf
al II-lea de a ocupa Transilvania si o
primeste;
•Octombrie 1599, intră în Transilvania
prin pasul Buzău cu o armată formată din
români, şi mercenari de diferite
etnii: ungur şi secui din Ardeal, polonezi,
sârbi etc.
•După victoria de la Şelimbăr, 28
octombrie 1599 asupra lui Andrei
Bathory îşi face intrarea triumfătoare la
Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599 (fără să
fie salutat şi aplaudat de populaţia civilă a
oraşului), primind cheile fortăreţei de la
episcopul Napragy.
•Chiar dacă el a fost recunoscut de către
Dietă numai ca guvernator imperial, el a
fost conducătorul de facto al
Transilvaniei.
1 noiembrie 1599 – Intrarea lui Mihai Viteazu in Alba Iulia.
Citește textul din manual pag. 208
(aliniatul 2) și enumeră acțiunile întreprinse de
Mihai Viteazu în Transilvania
• Introduce în sfatul princiar boieri
munteni;
• Introduce în cancelaria Transilvaniei
limba română ca limbă oficială,
alături de latina și maghiara;
• Religia creștin ortodoxă devine
printre celelalte religii oficiale ale
principatului;
• Mihai Viteazul ctitorește biserici;

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba


Iulia - Constantin Lecca
Etapele unirii.
Unirea Moldovei
• 4 mai 1600, Mihai Viteazul
intră în Moldova
• 10 mai 1600 Mihai Viteazul îl
alungă de pe tronul Moldovei
pe Ieremia Movilă,
învingându-l la Bacău;
• 16 mai 1600 Suceava se preda
fară luptă și se realizează
astfel, prima unire a Țărilor
Române.
Titulatura folosită de voievod
(într-un document din 6 iulie
1600) era: "Domn al Ţării
Româneşti şi Ardealului şi a toată
ţara Moldovei".
Consolodarea unirii dn 1600
- adoptă aceeaşi stemă pentru toate
teritoriile (ţările române)
- construieşte o biserică ortodoxă la Alba Iulia
- acordă anumite înlesniri preoţilor şi
iobagilor români
Sigiliul cu stema lui Mihai
- numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion Viteazul din 1600.
de la Prislop. Oastea lui Mihai Viteazul –
Mihai Viteazu-frescă, Catedrala Încoronării din pictură de Gheorghe Tattarescu
Alba Iulia
Destrămarea Unirii
• Habsburgii îşi vedeau ameninţate
planurile de menţinere a
Transilvaniei în sfera de influenţă;
• Polonia nu dorea
pierderea controlului asupra
Moldovei;
• Imperiul Otoman nu accepta ideea
renunţării la Ţara Românească;
• Nobilimea maghiară din
Transilvania nu acceptau măsurile
impuse de noul Domn;
• Mihai este infrant de nobilii maghiari
sprijiniti de generalul Basta la Mirăslău
pe 18/28 septembrie 1600 şi astfel pierde
Ardealul.
• În scurt timp Moldova va reintra în
posesia Movileştilor aserviţi intereselor
polone, Ieremia Movila revenind pe tron
• Mihai încearcă să reziste atacului polon
asupra Ţării Româneşti, însă şi pe acest
tron se va urca un membru al familiei
Movileştilor, Simion Movila
Moartea lui Mihai Viteazul
• Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al II-lea,
care, în contextul reînscăunarii lui Sigismund
Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină
pe român.
• Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte
campania de recucerire a teritoriilor româneşti.
• Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601),
voievodul valah îl îndepărtează pe
Bathory din Transilvania.
• Continuă prin a recupera Ţ. R.
gonindu-l pe Simion Movilă de pe
tron.
• În aceste condiţii, se întrezăreau
perspectivele unei noi uniri
româneşti, perspectivă ce nu

convenea împăratului habsburgic,


Rudolf al II-lea.
• Din ordinul său se pune la cale
înlăturarea fizică a domnitorului
român, şi la 10 august 1601, la
3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este
Asasinarea lui Mihai Viteazul la Turda, gravură realizată la Leiden, Olanda, 1703
Moartea lui Mihai Viteazul, Pictura lui Lecca, aflata la Muzeul de Artă al României
Uciderea lui Mihai Viteazul, Stoica D.
Comparați aceste hărți ce observați?
Pentru acasă Hassan, de mirare, e negru-pământ;   – „Stai, paşă! Să piară azi unul din noi.” –
    
                        Dar paşa mai tare zoreşte;
 Nu ştie de-i vis, ori aieve-i,
                        Cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte
                        El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
                        Şi gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi;
Paşa Hassan                         El vede ghiaurul că-i suflet de vânt
                        Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi
de                         Şi-n faţă-i puterile turcilor sânt
                        El zboară şoimeşte.
George Coşbuc
Pe vodă-l zăreşte călare trecând                         Tăriile plevei.
 
 
    Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.                         Turbanul îi cade şi-l lasă căzut;
                                                                   Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
    În lături s-azvârle mulţimea păgână.                         Aleargă năvală nebună.                         Îşi rupe cu mâna vestmântul
    Căci vodă o împarte, cărare făcând,                         Împrăştie singur pe câţi                         Că-n
îi adună, largile-i haine se-mpiedică vântul
    Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,                        Cutreieră câmpul, tăind                         Şi
de pe cai lui i se pare că-n loc e ţinut;
    Oştirea română.                         El vine spre paşă: e groază şi vai,
                        Aleargă de groaza pieririi bătut,
                        Că vine furtună.                         Mănâncă pământul.
    Cu tropote roibii de spaimă pe mal    
    Rup frâiele-n zbucium şi saltă;            – „Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun
                        Şi-i dârdâie dinţii şi-i galben-pierit!
    Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă              Că nu te-am găsit nicăierea” –                         Dar Allah din ceruri e mare!
    Şi cade-n mocirlă, un val după           Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea!               
                        Şi-Allah îi scurtează grozava-i cărare
    Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal, Cu frâul pe coamă el fuge nebun,
                        Căci paşa-i de taberi aproape sosit!
             Că-n gheară de fiară şi-n gură de tun                   
    Se-nchină prin baltă.                         Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Mai dulce-i pierirea.
                          Să-i dea scăpare.
    Hassan de sub poala pădurii acum                         Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
    Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:                         Şi zalele-i zuruie crunte,                        Şi-n ceasul acela Hassan a jurat
    În spatele-oştirii muntene s-aruncă                         Gigantică poart-o cupolă                        Să
pe frunte, zacă de spaimă o lună,
    Urlând ianicerii, prin flinte şi fum,                         Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
                        Văzut-au şi beii că fuga e bună
    Dar paşa rămâne alături de drum                         Iar barda din stânga-i ajunge la cer,
                        Şi bietului paşă dreptate i-au dat,
    Departe pe luncă.                         Şi vodă-i un munte.                         Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat
                          O groază nebună.
    Mihai îi zăreşte şi-alege vreo doi,                    
    Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
    Ca volbura toamnei se-nvârte el roată
    Şi intră-n ordie ca lupul între oi,
Formulează în baza poeziei 5
    Şi-o frânge degrabă şi-o bate-napoi
    Şi-o vântură toată.
întrebări și oferă răspunsuri la ele.