Sunteți pe pagina 1din 39

TELENCEFALUL

MD
Telencefalul (din limba greacă: telos - τελόσ =
"sfârșit", și enkephalos - ενκεφαλόσ = "în cap")

 Telencefalul este partea anterioară a prozencefalului, care dă


naștere, prin dezvoltarea sa, emisferelor cerebrale.
 Telencefalul este format din cele 2 emisfere cerebrale
despărțite prin fisura longitudinală a creierului, foarte adâncă,
în care pătrunde coasa creierului (dependență a durei mater).
 Emisfera stângă este mai dezvoltată la dreptaci.
 Fiecare conține o cavitate, ventricul lateral, care comunică cu
ventriculul III și care conțin LCR.
 Median, cele 2 emisfere cerebrale sunt legate prin corpul
calos și comisura albă.
 Sub emisfere și în continuarea lor se află trunchiul cerebral.
Configurație externă

se descriu:

3 fețe: - laterală
- medială
- inferioară

2 poli: - anterior sau frontal
- posterior sau occipital

marginea - superioară este antero-posterioară și desparte
fața laterală de cea medială


Fețele:

prezintă șanțuri - adânci numite scizuri, ce delimitează lobi
- mai puțin adânci, ce delimitează girusuri sau
circumvoluții cerebrale
Fața laterală
-prezintă 3 scizuri - centrală (Rolando)
- laterală (Silvius)
- parieto-occipitală (PO)
-acestea delimitează lobi:

1. Frontal - situat anterior de scizura Rolando



girusuri - precentral
- frontal superior
- frontal mijlociu
- frontal inferior
2. Parietal - situat înapoia scizurii Rolando, înaintea scizurii parieto-
occipitale și deasupra scizurii Silvius

girusuri - precentral
- parietal superior
- parietal inferior
- supramarginal
- suprangular

3. Occipital - situat posterior de scizura parieto-occipitală

4. Temporal - situat inferior de scizura Silvius



girusul - temporal superior
- temporal mijlociu
- temporal inferior
În afară de cei 4 lobi, în profunzimea scizurii laterale
există lobul INSULEI care are formă ovalară şi este
înconjurat de un şanţ circular
Fața medială
- situată în fisura interemisferică, între
marginea superioară și corpul calos
- prezintă porțiuni ale lobilor frontal,
parietal
- lobul occipital străbătut de scizura
calcarină
- lobul fornicat (lobul limbic) delimitat de
scizura cinguli și corpul calos
- prezintă:
• șanţul corpului calos – dispus
paralel cu corpul calos şi deasupra
lui;
• șanţul cinguli – dispus superios şi
paralel cu şanţul corpului calos;
• șanţul parieto-occipital – şanţ oblic;
• șanţul calcarin – şanţ orizontal,
dispus sub şanţul parieto-occipital.
Fața inferioară

prezintă o porțiune:
- anterioară sau orbitală ce prezintă girusuri
orbitale și drepte aparținând lobului frontal
- posterioară - formată din lobul temporal,
occipital și fornicat (girusul și uncusul
parahipocampic); acesti lobi sunt separați de
scizurile hipocampică, parieto-occipitală și
calcarină
Structura emisferelor cerebrale Localizare

 Substanţa cenuşie (40% din masa  In cutia craniană, ocupând cea


emisferelor): mai mare parte a acesteia
 La suprafaţă – scoarţa cerebrală
(cortex cerebral);  Acoperă etajele inferioare ale
 Bazal (în profunzime): nucleii bazali encefalului
= corpii striaţi = ganglioni bazali;

 Substanţa albă (60% din masa


emisferelor cerebrale):
 La interior
 Înconjoară ventriculii laterali (I şi II);
 Conţine fibre:
▪ De asociaţie;
▪ Comisurale (corp calos, fronixul-
trigon cerebral, comisura albă).
SUBSTANȚA CENUSIE

Cortexul – microscopic:
- alcătuit din 3 până la 6 straturi
- conține: neuroni senzitivi (granulari, stelați)
neuroni motori (piramidali)
neuroni de asociație
- celule gliale


Cortexul – funcțional:
- arhicortexul
- paleocortexul
- neocortexul
Cortexul-funcțional

Arhicortexul (girusul intralimbic)
- structură veche, primitivă, fiind reprezentat de formațiuni
hipocampice:
-> hipocampul ventral (cornul Amon)
-> hipocampul dorsal (stria Lancisi)
-> girusul dentat
-asigură instinctele, realizări automate a unor acțiuni dirijate spre
atingerea unui scop, care îndeplinit produce satisfacție, iar
neîndeplinit, nemulțumire
- intervine în memoria de scurtă durată
- are rol esențial în elaborarea comportamentelor psihomotorii
emoționale, alimentare și sexuale
- intervine în controlul reacțiilor emoționale din anumite activități
vegetative

Paleocortexul (rinencefal, marea circumvolutie olfactivă a lui Broca)
- reprezintă, în principal, segmentul central al analizatorului olfactiv
- slab dezvoltat la om
- format din lobul olfactiv anterior:
-> bulb olfactiv
-> tract
-> trigon
- lob olfactiv posterior: aria entorinală situată în uncusul parahipocamic
este aria olfactivă primară
- amigdala (nucleul amigdaloid) aparține nucleilor bazali; situată în
partea anterioară a lobului temporal, are funcție olfactivă secundară
și este centrul senzației de frică
- aria septală (subcaloasă) este situată în girusul cinguli, sub rostrul
corpului calos; are funcție olfactivă reflexă
• Neocortexul
- este împărțit în suprafețe (arii) corticale,
descrise de Broadman
- sunt în număr de 52
- ariile somatosenzitive se împart în:
-> arii primare (I) de recepție
-> arii secundare (II) de percepție
-> arii terțiare (III) de recunoaștere
Lobul parietal
- ariile primare somatosenzitive: 3, 1, 2
în care ajung impulsuri pentru sensibilitățile
-> proprioceptivă conștientă
-> tactilă, termică, dureroasă (corp și
față)
-> aria primară gustativă: 43
- arii secundare și terțiare: 5, 7
-> asigură recunoașterea spațială a obiectelor
-> asigură recunoașterea imaginii propriului corp
Lobul occipital
-aria vizuală primară 17; aici sosesc impulsurile
vizuale de la retină și se formează imaginile
-arii vizuale secundare:
-> 18 - situată în jurul ariei 17; aici sunt
recunoscute obiectele și se produc reacții motrii
la informații vizuale
-> 19 - situată în jurul ariei 18; are rol în fixarea și
urmărirea cu privirea a unui obiect în mișcare și a
traiectoriei acestuia
Lobul temporal
-arii auditive primare 41, 42; aici ajung impulsurile
auditive și se formează senzația de auz
-aria auditivă secundară 22; cu ajutorul acesteia se
recunosc sunetele
-arii vestibulare (dar se mai localizează și în lobul
parietal)
Ariile 40, 39 (Wernicke)
- sunt situate la limita dintre lobii temporal,
parietal și occipital
- asigură ințelegerea limbajului vorbit și scris
- sunt legate strâns de ariile motorii Broca
- lezarea lor produce afazie senzorială Wernicke
Afazia Wernicke și afazia globală
 Unele persoane au capacitatea de a înțelege cuvintele vorbite
sau cuvintele scrise, însă sunt incapabile să interpreteze ideile
exprimate de acestea. Această situație este întâlnită în cazul
lezării sau distrugerii ariei lui Wernicke din porțiunea posterioară
a girusului temporal superior al emisferei dominante. Din acest
motiv, acest tip de afazie este denumit afazie Wernicke.
 Atunci când leziunea din aria lui Wernicke este de dimensiuni
mari și se extinde posterior către regiunea girusului angular,
inferior către ariile inferioare ale lobului temporal și superior
către marginea superioară a fisurii lui Silvius, persoana în cauză
poate manifesta demență aproape totală în ceea ce privește
înțelegerea sau formularea limbajului (comunicarea), afecțiune
cunoscută sub denumirea de afazie globală.
Lobul frontal
Conține arii motorii și de asociație
-aria motorie principală 4
o conține neuroni motori piramidali (Betz) ai căror axoni
formează căile piramidale, cortico-nucleare și cortico-spinale
-aria premotorie 6 (fără neuroni piramidali)
o ghidează mișcarea în funcție de informațiile senzitive venite
de la ariile senzitive primare
o realizează mișcări automate; de aici pornesc impulsuri pe
căile extrapiramidale
-aria motorie 8
o imaginează planul mișcării
o asigură secvențele corecte în timpul unui act motor complex
Arii motorii Broca
- ariile 44, 46 asigură controlul
mușchilor implicați în
limbajul vorbit, articulat
(buze, limbă, obraji,
faringe, mușchii laringelui)
- aria 47 controlează mușchii
antebrațului, mâinii și
degetelor, asigurând scrisul
⏎ Lezarea lor produce afazia
motorie Broca.
Afazia motorie (afectarea ariei lui
Broca)
 Există cazuri în care capacitatea de formula mintal
gânduri coerente este prezentă, însă individul nu
poate emite cuvinte, ci doar zgomote. Acest efect,
denumit afazie motorie, este rezultatul lezării ariei
lui Broca, localizată în coretxul cerebral prefrontal și
premotor, în regiunea care corespunde feței (în
aproximativ 95% din cazuri în emisfera stângă).
 Așadar la nivelul acestei arii sunt inițiate programele
motorii specializate pentru controlul mușchilor
laringelui, buzelor, cavității bucale, sistemului
respirator și al altor mușchi accesori ai vorbirii.
Sistemul limbic
- alcătuit din: arhicortex, paleocortex, neocortex
(girus cinguli), nuclei bazali (amigdala),
hipotalamus (nuclei mamilari) și mezencefal.
-asigură:
o olfacția
o motivația
o libidoul
o starea de spirit, emoții și memoria emoțională
o apetitul și ciclurile somnului
o atenția
Nuclei bazali (ganglioni bazali)
 reprezintă substanța cenușie din interiorul emisferelor
cerebrale

1. Nucleul caudat - situat lateral de talamus.


2. Nucleul lenticular - situat lateral de capsula albă internă,
alcătuit:
→ Putamen – porțiunea laterală, mai închisă la culoare
→ glob palid - situat medial, mai deschis la culoare

⏎ Cei doi nuclei sunt legați prin fibre subțiri, ce trec prin
capsula albă internă, formând corpul striat.
⏎ Fac parte din căile descendente, motorii, extrapiramidale.
3. Nucleul amigdaloid (amigdala)
- situat în lobul temporal
- este centrul senzației de frică
- face parte din rinencefal
4. Claustrum
- este o bandă subțire de substanță
cenușie interpusă între capsula albă extremă și
externă
- are rol în mecanismele de coordonare
interemisferică pentru controlul atenției
SUBSTANȚA ALBĂ
Este formată din fibre, dispuse în fascicule
-asociație
-comisurale
-proiecție

 Fascicule de asociație
-sunt dispuse intraemisferic
-scurte, anteroposterioare, leagă girusuri vecine
situate in același lob
-lungi, ce leagă girusuri la distanță, situate în lobi
diferiți
 Fasicule comisurale
-leagă emisferul cerebral drept de cel stâng,
formând comisuri

Comisuri mari:
→ corp calos - este cea mai mare, situat profund în
fisura intermisferică
→ comisura alba anterioară - situată în peretele
anterior al ventricului III
→ comisura albă posterioară - situată în peretele
posterior al ventricului III
→ fornix - are formă de potcoav alcătuit din 4 stâlpi
 Fascicule de proiectie

- alcatuite din fibre lungi, verticale, ce leagă scoarța de etajele inferioare


- în zona nucleilor bazali formează capsule albe interne, externă și extremă
- capsula albă internă are forma de „V” deschis lateral, alcatuită:
→ Braț ant. - fronto-pontine
- fronto-talamice
- fronto-rubrice
→ Genunchi - cortico-nucleare (piramidale)
→ Braț post. - cortico-spinale (piramidale)
- talamo-corticale (ascendente senzitive)
- occipito-temporo-pontine
- radiatii acustice
- radiatii vizuale