Metoda Kabat

Metoda Kabat
• terapie a paraliziilor spastice cerebrale
• facilitarea funcţiei musculare şi obţinerea unei
contracţii musculare mai puternice decât cea provocată
numai de un efort voluntar simplu, prin folosirea unor
stimuli proprioceptivi variaţi şi executarea voluntară a
contracţiei cu maxim de efort sub rezistenţă maximală
 KABAT -PRINCIPII
Se poate începe cu efectuarea activ a diagonalelor
pe partea sănătoasă: pentru suprapunerea
engramelor (sănătoasă şi bolnavă)
Stimulare prioprioceptivă prin ghidare a mişcării cu
rezistenţă
Se începe cu derotaţia prin prize pentru că sistemul
muscular uman este dispus în spirală.
Diagonalele Kabat se întălnesc în toate activităţile
vieţii cotidiene
 PRINCIPII
Este precedat de mobilizări pasive pe
diagonale, termoterapie şi masaj (pentru
reducerea spasticităţii)
I se explică pacientului cum să facă şi apoi
face el singur, nu trebuie facut de
kinetoterapeut de la început la capătul arcului
de mişcare.
Se aplică la orice vârstă la care există
cooperare cu pacientul
 DIAGONALELE KABAT
Sunt scheme de mişcare globală observate
în activităţile cotidiene.
Puncte de referinţă pentru F şi E sunt:
umărul pentru MS şi Şoldul pentru MI
 SCHEME UNILATERALE
D1 F MS:
-ridicare, Abd, rotaţia scapulei
F, Add,RE umâr
FE cot
Supinaţie antebraţ
Flexie radială a articulaţiei radiocarpiene
F , Add degetelor
Add police
Ex: mîna la gură pentru alimentaţie, pieptănatul părului pe
partea dreaptă a capului cu mîna stăngă, rostogolirea din DD
în DV
 D1 E MS
Coborărea, Add, rotirea scapulei
E, Abd, RI umâr
E sau F cot
Pronaţie antebraţ
Înclinare ulnară pumn
E, Abd degete
Abd palmară a policelui
Ex: deschiderea uşii la maşină dinăuntru, rostogolirea
din DV în DD
 D2F MS
Ridicarea, ADD, rotatia scapulei
F, Abd, RE umâr
Cot F sau E cu antebraţ în supinaţie
Înclinaţie radială pumn
E, Abd degete
E policelui
Ex: pieptănatul pe dreapta cu măna dreaptă
Ridicarea rachetei la serviciu
Înotul pe spate
 D2 E MS
Coborărea, Abd, rotaţia scapulei
E, Add,RI umăr
Cot F sau E cu antebraţ în pronaţie
Înclinare ulnară pumn
F Add degete
Opoziţia policelui
Ex: încheierea nasturilor laterali dreapta cu
măna stăngă
 D1 F MI
F, Add, RE şold
Genunchi F sau E
Dorsiflexia, inversia picior
Extensia degetelor
EX: încălţarea unui pantof cu piciorul
încrucişat
Răsturnarea DD în DL
Lovirea mingii de fotbal
 D1 E MI
E, Abd, RI şold
Genunchi F sau E
Flexie plantară, eversia picior
flexia degetelor
EX: îmbrăcarea unui crac de pantalon
Rostogolire DV în DD
 D2 F MI
F, Abd, RI şold
F sau E genunchi
Dorsiflexie, eversie gleznă
Extensia degetelor
EX: lovitura de karate, apropierea călcăielor
la înotul bras
 D2E MI
E, ADD,RE şold
F sau E genunchi
Flexie plantară, inversia gleznei
Flexia degetelor
EX: începutul mersului
Azvârlirea în spate a picioarelor în cursul
înotului bras
Şezut alungit cu picioarele încrucişate
 Scheme bilaterale
1. Scheme simetrice: membrele pereche
efectuează mişcări în acelaşi timp.
EX: schema bilat simetrică D1E MS:
desprinderea de pe scaun
schema bilat simetrică D2 E: dezbrăcarea
pulovărului
schema bilat simetrică D2F MS ridicarea
unei greutăţi de pe un raft înalt
 Scheme bilaterale
2. Scheme asimetrice: membrele perechi
efectuează mişcări spre o parte a corpului în
acelaşi timp
EX: F bilaterală asim spre stînga: D2 F stăng,
D1 F drept –gestul de a pune cercelul stîng
E bilat asimetrică spre stănga: D1 E
stănga, D2 E dreapta- închiderea fermoar pe
partea stăngă
 Scheme reciproce
Membrele perechi efectuează mişcări în
acelaşi timp, în scheme opuse cu efect
stabilizator asupra capului, gât, trunchi
Pentru membrele ce necesită grad crescut de
balans un membru e D1E altul D2 F
EX: mersul
Mersul pe o bară
 AVANTAJELE FOLOSIRII
DIAGONALELOR
Are loc traversarea liniei mediane
Remedierea deficitului motor perceptual: sindromul
de neglijare unilaterală
Fiecare muşchi are o schemă optimă de funcţionare
Schemele diagonale folosesc grupuri de muşchi
caracteristice activităţilor cotidiene
Rotaţiile sunt componente ale diagonalelor, ele sunt
afectate în îmbătrănire, traumatisme
 SCHEME TOTALE
Necesită interacţiunea dintre componentele
proximale şi cele distale
Posturile din cursul dezvoltării sunt numite
scheme totale de mişcare şi postură în FNP
De exemplu înainte de a trece la şezînd un
subiect trebuie să poată să se rostogolească,
treacă din DL în sezând
 kabat
PRINCIPIU: se combina factorii facilitatori
pentru a rezulta o acţiune comună,
simultană
Metoda: impulsuri senzoriale +++
/
răspunsul motric dorit
 KABAT
Aplicare:
1. Creerea stării de excitaţie
centrală+obţinerea rezistenţei neuronilor
motori la pasajul impulsului.
2. Repetiţia ameliorează: conducerea
sinaptică şi integrarea lanţului kinetic
 KABAT-principii de bază
1. Lanţul kinetic: Mişcările integrate furnizează
baza pe care se suprapun alte tehnici facilitatorii ale
mişcării: presiunea, rezistenţa, ordinele.......
2.Aspectul lanţului kinetic: diagonală, spirală
întâlnită în gesturile uzuale (mâncat, spălat etc)
3.Justificarea: toţi muşchii au o componentă a
rotaţiei. Pacientul cunoaşte mişcările, deci apare
noţiunea de FEED FORWARD.
4. Componentele lanţului kinetic: F sau E, Add sau
Abd, RI sau RE
 REZISTENŢA MAXIMĂ
Maximum cât poate subiectul să tolereze
Efectele rezistenţei maxime:
1.activarea unui număr mai mare de unităţi
motrice,
2.stimularea buclei gama şi creşterea tensiunii
intramusculare ce va determina iradierea la
grupul muşchilor afectaţi.
 CONTACTELE MANUALE
PRECISE
DIRECTE (trage sau împinge)
COMFORTABILE
Priza Kabat
Priza Kabat inversata pentru facilitarea
diagonalelor ce implica extensia degetelor-
pumnului
Prize lombricale – prize de mare forta cu flexia
articul MCF degete II-V, extensie articul IF,
abductie a policelui
 Ordinele verbale
1. Contracţie ISOmetrică: TINE, REZISTĂ
2. Contracţie CONcentrică: TRAGE,
ÎMPINGE
3. Contracţie Excentrică: LASĂ SĂ
MEARGĂ, LASĂ SĂ MIŞTE
 Întinderea-strech.reflex
Legea lui Starling: contracţia este crescută
dacă avem o întindere prealabilă
Rebound: întinderea pune muşchiul în
tensiune lentă
1.facilitează mişcarea voluntară
2.sincronizat cu ordinul verbal
 STIMULAREA
VIZUALĂ Facilitează controlul mişcării
Auditiva
Stimularea e fermă, nu brutală, nedureroasă