Sunteți pe pagina 1din 66

Patologia corneei

Afectiuni inflamatorii ale


corneei
-keratite bacteriene
-keratite virale
-keratite fungice
Keratite bacteriene
-Inflamatia corneei cu etiologie bacteriana
-Normal corneea – protectie mecanica si imunologica impotriva
invaziei bacteriene
-Factori de risc : traumatisme corneene (chirurgicale / utilizarea
inadecvata a lentilelor de contact ce dau microleziuni epiteliale
corneene)
boli ale pleoapelor (ectropion, entropion,
blefarite)
sindrom de ochi uscat, toxicitate
medicamentoasa
stari de imunosupresie , imunodeficienta, diabet
zaharat, artrita reumatoida, malnutritie , deficit de vitamina A
Keratite bacteriene
Exista cateva bacterii care pot patrunde prin epiteliul
cornean intact : Neisseria gonorrhoae, Corynebacterium
diphteriae
Celelalte – poarta de intrare este o dezepitelizare corneana

Simptome: durere
fotofobie
senzatie de corp strain
lacrimare
incetosarea vederii
Keratite bacteriene
Keratite bacteriene
Keratite bacteriene -
complicatii
Uveita anterioara, hipopion
Extensia ulceratiei spre limb si /sau sclera
Abces inelar al corneei cu perforarea sa
Endoftalmita
Leucom cornean
Neovascularizatie corneana
Keratite bacteriene – complicatii
leucom corneean
Diagnosticul keratitei
bacteriene
Clinic
De laborator:
se recolteaza material biologic de la nivelul marginilor si bazei ulcerului
Frotiuri, culturi cu antibiograma -> diagnostic etiologic si antibioterapia
tintita

Diagnostic diferential:
Keratite fungice, herpetice
Keratite neinfectioase
Sindrom de ochi uscat
Keratita neurotrofica (pierderea inerv senzitive a corneei)
Tratamentul keratitei
bacteriene
Cicloplegice pentru diminuarea durerii
Antibiotice cu spectru larg administrate topic din ora in ora (gram + si
gram-)
Picaturi fortifiate – concentratii mai mari decat in produsele comerciale
Pansament ocular
Infectii severe – injectii subconjunctivale cu AB
Risc iminent de perforatie corneana sau ulceratia in apropierea limbului -
AB sistemic
Steroizii topic se folosesc numai dupa epitelizarea leziunilor si prezenta de
culturi sterile
Necroze extinse – keratoplastie perforanta
Keratite virala – keratita
herpetica
Infectia primara – copiii cu varste de 6 luni – 5 ani , pe fondul unei boli
generale cu febra si sindrom gripal
- blefaroconjunctivita cu vezicule clare pe o baza
eritematoasa la nivelul pleoapelor -> cruste -> vindecare
- conjunctivita unilaterala , foliculara, cu secretie
apoasa, adenopatie preauriculara

Virusul ascensioneaza pe traiectul nervilor senzitivi pana la ganglionul


trigeminal si ramane cantonat in stare latenta
In conditii de imunitate scazuta virusul se reactiveaza , se replica si
migreaza retrograd catre cornee -> keratite
Vezicule herpetice
Conjunctivita herpetica - foliculi
Keratita herpetica
manifestari clinice
Epiteliala:
•Simptome : durere
fotofobie
lacrimare
sensibilitate corneana diminuata
scaderea acuitatii vizuale
•Obiectiv : keratita punctata superf – primele 24 h
eroziuni stelate sau cu aspect dendritic
margini proeminente datorita edemului
se coloreaza cu roz bengal ( cel devitalizate) iar baza
ulceratiei se coloreaza cu fluoresceina ( cel descuamate)
Complicatii : uveita anterioara
Keratita herpetica – forma dendritica
Keratita herpetica – forma dendritica
Keratita herpetica –
manifestari clinice
Ulcerul geografic

– agravare a keratitei dendritice , mai ales dupa


tratam cu corticosteroizi topici
- Ulcerul apare ca o zona extinsa dezepitelizata cu
margini infiltrate , ce se pote asocia cu reactie
inflamatorie in camera anterioare sau leziuni
stromale
Keratita herpetica – ulcer geografic
Keratita herpetica –
manifestari clinice
Keratita stromala :
Urmeaza la cateva luni keratitei epiteliale
Are o componenta infectioasa si una imunologica
Forma necrozanta si forma disciforma
Keratita herpetica disciforma
Tratamentul keratitei
herpetice
Topic in cazul keratitei epiteliale: - aciclovir ung de 5 ori pe zi
- aciclovir 400 mg per os de 4 ori
pe zi , 2 sapt
- cicloplegice de 3 ori pe zi
- pansament pentru reepitelizare

Keratita stromala: aciclovir ung topic de 5 ori pe zi


cicloplegice de 3 ori pe zi
aciclovir 400 mg per os de 5 ori pe zi
topice cortizonice daca epiteliul e intact
Keratita prin virus herpes
zoster
Produs de virusul varicelo-zosterian, determina varicela in
copilarie si ramane cantonat in stare latenta in ggl senzitivi
spinali si trigeminal

Apare mai frecvent la varstnici, declansata de scaderea


imunitatii

Zona oftalmica : unilateral, pe tegumentul fruntii , sclpului,


pleoapei sup , aripa nazala, globul ocular, 1/3 mediala a pleoapei
inf (traiectul ram oftalmice a nervului trigemen)
Keratita prin virus herpes
zoster
Initial – nevralgie in teritoriul nervului oftalmic care evolueaza
de la simpla jena la arsuri puternice
La cateva zile – eritem maculo-papular insotit de edem
periorbital si plapebral
Evolueaza spre vezicule cu continut clar, pustule (cu continut
purulent), ulceratie, cruste ; eruptia nu depaseste linia mediana a
fetei

Cornean : keratita punctata superficiala


keratita pseudodendritica
Keratita prin virus herpes zoster
Keratita prin virus herpes zoster
Tratamentul keratitei prin
virus herpes zoster
Aciclovir topic unguent oftalmic si cutatant
Aciclovir sistemic 800 mg de 5 ori pe zi
Lacrimi artificiale
Topice cortizonice in keratitele stromale
Keratoplastie perforanta
Keratita fungica
-intalnite mai frecvent, probabil si datorita
tratamentelor prelungite cu corticosteroizi topic
-mai frecvent dupa traumatisme cu corpi vegetali
-mai frecvent aspergillus, dar si Candida albicans
-ulcere corneene cu evolutie lenta, trenanta, ale caror
margini se infiltreaza in ciuda tratamentului
antibiotic
-tratament local cu amfotericina, natamycina,
ketoconazol, dar cu rezultate care se instaleaza lent,
tratamentul durand saptamani sau luni
Keratita fungica
Keratita fungica
Afectiuni corneene congenitale
1.Microcorneea
- cornee cu structura normala
- diametru mai mic de 10 mm
- asociata frecvent cu hipermetropia
- predispozitie la inchiderea unghiului
2.Macroconeea
- cornee cu structura normala, cu diametru peste 13, 5 mm
 Asociata cu miopia, cataracta congenitala
 Trebuie exclus glaucomul congenital
Microcorneea
Megalocorneea
Degenerescente corneene
Degenerescente corneene
Caracteristici:
 Unilaterale sau bilaterale asimetrice
 Apar relativ tardiv
 Pot avea neovascularizatie
Degenerescente corneene
keratoconusul
- Degenerescenta de tip ectatic
 Caracterizat prin subtierea progresiva a corneei, cu
punctul cel mai subtire in general paracentral inferior
 Frecvent bilaterala, dar asimetrica
 Incepe la varsta adolescentei, iar evolutia incetineste
mult sau chiar se opreste dupa 35 de ani
 Asociere cu atopia, astmul bronsic, sindroamele Down
si Marfan
Degenerescente corneene
keratoconusul – clinica
Simptome:
- scaderea progresiva a acuitatii vizuale
- in stadii avansate conul poate fi vizibil
- se evidentiaza cand pacientul priveste in jos – semn
Munson
Semne:
- astigmatism progresiv, neregulat, axe oblice
- in stadiul avansat rupturi in membrana Descemet –
hidrops corneean
Keratoconus – semne clinice
Keratoconus – semne clinice
Keratoconus - investigatii
Keratoconus - tratament
- corectie optica sferica,apoi sferocilindrica
- lentile de contact dure
- cross-linking
- inele corneene intrastromale
- keratoplastie perforanta
Keratoconus - tratament
Keratoconus - tratament
Distrofii corneene
Caracteristici:
- bilaterale, relativ simetrice
- debut in general in adolescenta
- nu au vascularizatie corneeana
- acuitatea vizuala scade progresiv
 clasificare:
 Anterioare
 Stromale
 Posterioare
Distrofii stromale anterioare
Reis Bucklers Map and dot
Distrofii stromale
Lattice Maculara
Distrofii endoteliale - Fuchs
Microscopie speculara Aspectul corneei
Patologia sclerei
Patologia sclerei
Leziuni degenerative – stafiloame, cel mai frecvent in
miopie forte
Leziuni traumatice – plagi sclerale
Leziuni inflamatorii
Leziuni degenerative - stafiloame
Plagi sclerale
Inflamatiile sclerei - clasificare
1.Localizare
 anterioare: episclerite, sclerite anterioare
 Posterioare: sclerite posterioare
2.Profunzime
 Superficiale
 Profunde
3.Anatomopatologic
 Forme supurative, cu evolutie acuta
 Forme granulomatoase, cu evolutie subacuta sau cronica
4.Intindere
-difuze
 circumscrise, segmentare
 nodulare
Episclerita
 Inflamatia tesutului episcleral, situat intre conjunctiva si sclera
 Este o patologie autolimitanta, cu durere descrsa mai degraba ca
disconfort
 Asocierea cu uveita este foarte rara
Cauze:
 Idiopatica
 Infectioasa (ocazional)
 Declansata si intretinuta de boli sistemice: poliartrita reumatoida, LES,
poliarterita nodoasa), atopii, corpi straini, sutura la sclera a
implanturilor intraoculare, granulom dupa intepatura de insecta
Episclerita simpla ( difuza )
-reactie inflamatorie a
retelei vasculare
episclerale
-toata sau o parte din
episclera
-Episoade acute de 7-10
zile
-recurente la 1-2 luni
-acuitatea vizuala nu e
afectata
Episclerita nodulara
-Nodul bine definit, unic,
nu se mobilizeaza cu
conjunctiva
-disconfort accentuat
-evolutie mai lunga
-asociaza modificari
corneene de tip dellen
-10% din cazuri uveita
anterioara
Sclerite
 Afectiune oclara rara, constand in inflamatia difuza
sau localizata a sclerei
 Prevalenta redusa comparatic cu episcleritele
 Pacientii sunt in general varstnici
 Sexul feminin este mai implicat
Sclerite - etiologie
Infectioasa: TBC, lepra, sifilis, virus herpes simplex
Alergica: eritem nodos, guta, acnee rozacee
Boli sistemice: sarcoidoza, arrita reumatoida
Hipersensibilitate la infectii de focar amigdaliene,
sinusale, dentare

50% afectiuni reumatice sau autoimune


Episclerita - tratament
 Lacrimi artificiale
 Corticosteroizi topic
 Antiinflamatorii nesteroidiene pe cale generala
Sclerita anterioare
1.non-necrozante
- noduare
- difuze
2.Necrozante
- cu inflmatie prezenta
- fara inflamatie prezenta – scleromalacia perforans
Sclerite anterioare - clinica
- toate formele, cu exceptia scleromalaciei perforans au
durere profunda, intensa
 Leziunile au culoare rosu violaceu
 Conjunctiva supraiacenta dilatate
 Episclera edematiata si inflamata, facand dificila
examinarea sclerei
 Instiland fenilefrina 2,5% se reduce inflamatia
superficiala si se poate examina sclera
Sclerite anterioare non necrotizante
Nodulare Difuze
Sclerite anterioare necrotizante

Cu inflamatie Fara inflamatie


Sclerite posterioare
 20% din inflamatiile sclerei
 30% din cazuri au afectiuni sistemice grave
 Simptome: dureri la miscarea globului, diplopie, edem
palpebral, oftalmopegie, exoftalmie
 Diagnostic dificil
 Ecografie: semnul T
Sclerite posterioare
Fund de ochi Ecografie – semn T
Sclerite - tratament

 Antiinflamatorii nesteroidiene sistemic


 Antiinflamatorii steroidiene sistemic
 Tratament imunosupresor
Sclerite – evolutie, prognostic

 Evolutie frecvent peste 3 luni


 Pot exista perioade lungi de remisie, cu recaderi
 Boala poate fi activa ani
 Forma necrozanta are prognostic prost, atat dein
punct de vedere al acuitatii vizuale, cat si general
Va multumesc!