Sunteți pe pagina 1din 20

TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

PROFESOR : ENACHE ADRIAN

ELEVI:
ALCAZIU FLORIN
AMARIEI-COSMA ANA-MARIA
HORIA IOANA SANZIANA
Tromboembolismul pulmonar (TEP) reprezintă ocluzia unuia sau mai multor
ramuri ale arterei pulmonare, prin impactarea unui tromb migrat din circulația
venoasă profundă sau din cavitățile cardiace drepte.
Tromboembolismul pulmonar (TEP) este o boală frecventă și potențial fatală.

 reprezintă o a doua cauză de moarte subită după cea de origine coronariană;


 TEP este o patologie respiratorie gravă, în care arterele pulmonare sau ramurile
mai mici ale acestora sunt obstrurate de un embol;
 Varsta predominanta: se intalneste rar sub varsta de 20 ani; incidenta creste
treptat, lent cu varsta pana la 60 ani, dupa care curba de incidenta are o ascensiune
abrupta; la pacientii de peste 70 ani incidenta este de 4-8 ori mai mare dect la
subiectii mai tineri.
 Sexul predominant: rata mortalitatii la barbati > la femei.
Insuficiență
respiratorie
acută

 În funcție de teritoriul afectat și


de mărimea embolului, gravitatea Deces
Infarct
pulmonar

unui tromboembolism pulmonar


variază de la manifestări clinice
precum :
Insuficiența
Șoc
inimii
cardiogen
drepte
MANIFESTĂRILE CLINICE POSIBILE ÎN TEP:

Dispnee Febră

Durere toracică Hemoptizie

Sincopă
Tuse
MANIFESTĂRILE CLINICE POSIBILE ÎN TEP:

Suflu sistolic de Tahicardie


regurgitare tricuspidă

Cianoză centrală și Vene jugulare turgescente


periferică

Hipotensiune arterială și
Hepatomegalie de stază
șoc cardiogen
TEP poate fi întâlnită sub două cauze:

Cauze frecvente

De natură gazoasă De natură tumorală


Una din cele mai frecvente cauze de
Cauze rare embolie pulmonară este reprezentată de
migrarea unui embol de natură
trombotică adică ,, cheag de sânge’’
Din colesterol Din material septic
• Prevenirea trombilor și tratarea lor cu
1 anticoagulante când sunt semne clinice;
• Măsuri generale de reducere a factorilor de risc
2 ai trombozei;
• Reducerea imobilizării prelungite
pre/postoperator și mobilizarea precoce a
3
bolnavului
• Reechilibrarea corectă hidroelectrolitică;
4

• Supravegherea timpilor de coagulare și


5
menținerea lor cât mai aproape de valorile
normale;
6
• Prevenirea recidivelor prin tratament
intermitent cu anticoagulante;
ROLUL ASITENTEI MEDICALE ÎN PREVENIREA
TEP
Asistenta medicală
colaborează permanent Montează electrozii și
cu medicul de înregistrează traseul
specialitate; EKG;

Pacientul este așezat în Montează manșeta și


decubit dorsal într-un măsoară tensiunea
pat cu utilaj reglabil; arterială;

Asistenta medicala La nevoie asistenta


administrează medicală trebuie să aiba
pacientului mască de pregătit și defibrilatorul;
oxigen;
ROLUL ASITENTEI MEDICALE ÎN PREVENIREA
TEP
Recoltează sânge pentru Se asigură că pacientul
analizele de laborator; prezintă o respirație
normală;

Urmărește pacientul să
Monitorizează permanent
prezinte tegumente
pacientul semnalând
normale fără edeme;
eventualele modificări;
Urmărește pacientul să- Se asigură că pacientul are
și mențină TA și un echilibru hidric
frecvența cardiacă în (cuantificare intrare-ieșire)
limite normale
ROLUL ASITENTEI MEDICALE ÎN PREVENIREA
TEP

Trebuie să răspundă cu
promptitudine solicitările
pacientului;

Se administrează
medicamentația prescrisă
de către medicul specialist;
TRATAMENTUL ÎN
TROMBOEMBOLIA PULMONARA

A.Tratament igieno-dietetic:

 Pacientul va necesita repaus la pat;


 Poziția pacientului va fi de decubit dorsal;
 Limitarea aportului de lichidian și consumului
hoposodat;
TRATAMENTUL ÎN
TROMBOEMBOLIA PULMONARA
B. Primul ajutor medical prevede:

 administrarea urgenta de heparina (10-15 mii U i.v.) la prima suspectie a tromboembolismului pulmonar si
numai dupa aceasta revenirea la un examen mai profund al pacientului;
 la necesitate vor fi indicate: anxiolitice (De exemplu Diazepam 10 mg/2 ml i.v. sau i.m.) sau Droperidol sol.
0,25 % - 2 ml i.v. sau i.m., analgetice (Metamizol sodic sol. 50 % 2 ml sau promedol sol. 2 % - 1 ml i.v. sau i.m.
sau morfina 10 mg i.v.), oxigenoterapie prin cateter nazal (3-6 l/min), aminofilina (sol. 2,4 % 10-15 ml i.v.) etc.
Pacientul urmează să fie internat de urgență în spital.
În caz de moarte clinică cauzată de tromboembolia masivă a arterei pulmonare este indicat masajul cardiac indirect
și ventilația pulmonară artificială. Masajul cardiac contribuie, în unele cazuri, la fragmentația embolului, deplasarea
fragmentelor lui în vase de calibru mai mic și la restabilirea parțială a circulației sangvine.
C. Tratamentul in spital:

In dependenta de posibilitatile existente si starea clinica a pacientului se va recurge la una din


3 metode esentiale de tratament: medicatia anticoagulanta, trombolitica sau tratamentul
chirurgical.
Tratamentul cu anticoagulante este cel mai accesibil si poate fi efectuat in orice spital.
In primele 24 de ore se administreaza pana la 100 mii U de heparina dizolvata in solutie
salina izotonica in perfuzie i.v. continua, sau cate 10 mii U fiecare 4 ore i.v.Ulterior doza
heparinei perfuzate se va micsora pana la 25-40 mii U/24 ore, divizand-o in 4 - 6
administrari i.v. (daca administrarea i.v. nu este posibila se va administra s.c.; 4
administrari/24 ore). Dozele indicate sunt aproximative. Cele individuale se aleg in asa
fel, ca timpul de coagulare a sangelui sa fie mentinut la o valoare de 2-3 ori mai mare
dect cea normala. Eficacitatea tratamentului cu heparina creste in combinarea ei cu un
dextran oligomolecular (reopoliglucin, reomakrodex) in doza de 600 - 800 ml solutie 10 %.
•Tratamentul cu heparina dureaza nu mai putin de 10 zile dupa
primul episod de tromboembolism pulmonar. Cu 1-2 zile inaintea
sistarii tratamentului cu heparina se indica anticoagulante cu
actiune indirecta (antivitamine K) Biscumacetat de etil (Pelentan),
Acenocumarol (Sincumar), Fenindiona (Fenilin), Warfarina etc. In
doza, care mentine indicele protrombinic la nivelul de 40-50 %. De
exemplu, dozele aproximative ale Biscumacetatului de etil
(Pelentan) sunt: in prima zi cate 300 mg de 3 ori, apoi 200-100
mg/zi cu controlul permanent al protrombinemiei. Tratamentul cu
anticoagulante dureaza in mediu 6 luni sau pe termen nedefinit
daca factorii de risc raman prezenti sau daca tromboembolismul
pulmonar este recurent.
•Tratamentul trombolitic este indicat in tromboembolia masiva
sau submasiva. Dupa examenul angiografic cateterul va fi lasat in
artera pulmonara embolizata. Prin el se administreaza timp de 30
minute 250-500 mii U de streptochinaza dizolvata in solutie salina
izotona sau glucoza. Concomitent se administreaza i.v. 100 mg de
hidrocortizon pentru prevenirea reactiilor alergice. In urmatoarele
72 ore se va prelungi administrarea streptochinazei in doza de 100-
120 mii U/ora sub controlul permanent al coagulabilitatii sangelui.
Peste 72 de ore tratamentul trombolitic se inlocuieste cu heparina,
iar ulterior - cu anticoagulante cu actiune indirecta (antivitamine
K).Absenta ameliorarii hemodinamicii peste 3 ore de la debutul
•Tratamentul chirurgicalLa interventia chirurgicala urgenta (embolectomie) se recurge in caz
de tromboembolie masiva, in care, dupa o ora de tratament intensiv, presiunea sistolica
sistemica nu depaseste 100 mm Hg, iar PaO2 ramane mai mica de 60 mm Hg (8 kPa). Alte
proceduri chirurgicale reprezinta: plasarea unui filtru transvenos prin sectiunea cavei
inferioare sau introdus prin cateter, embolectomie transvenoasa prin utilizarea unui cateter
cu aspirator de cheag de sange etc.
•Tratamentul patogenetic si simptomatic
Tratamentul de urgenta include de asemenea administrarea (conform indicatiilor) de:
•analgezice (in sindromul algic): Analgina 2 ml solutie de 50 % i.m. sau Promedol sol. 2 % - 1
ml i.v. sau i.m. sau morfina 10 mg i.v.;
•anxiolitice (in starea de excitatie, anxietate): Diazepam 10 mg/2 ml i.v. sau i.m. sau
Droperidol sol. 0,25 % - 2 ml i.v. sau i.m.;
•oxigenoterapie (prin cateter nazal, 3 - 6 l/min), iar in starile grave - ventilatie artificiala;
•spasmolitice sau vasodilatatoare (daca presiunea sistolica sistemica nu e mai mica de 100
mm Hg): perfuzie i.v. de Aminofilina, solutie 2,4 % 10 - 15 ml de 2 ori/zi; Nifedipina etc.;
•vasopresoare (in hipotensiunea arteriala sistemica): Dopamina (doza se stabileste in mod
individual in functie de tensiunea arteriala si reactia pacientului la preparat. Preparatul se
administreaza in perfuzie i.v. aproximativ 100-250 mcg/min (4-10 mcg/kg/min), la necesitate
pana la 300-500-700 mcg/min, doza maxima fiind de 1500 mcg/min (15-20 mcg/kg/min)
continuu timp de 2-3 ore si pana la 1-4 zile);
•cardiotonice: Dobutamina i.v. 2,5-10 mcg/kg/min (0,0025-0,01 mg/kg/min), la necesitate doza
va fi marita;
•antibiotice (in tromboembolism cu infarct/pneumonie): Ampicilina 0,5-1,0 g p.o. sau i.m. la 6
ore sau Amoxicilina 0,5-1,0 g p.o. la 8 ore sau Macrolide (Erythromycina 0,5 g p.o. la 6 ore sau
 Majoritatea pacienților cu TEP care primesc tratament anticoagulant
adecvat supraviețuiesc, rata mortalității la 3 luni fiind de 15 – 18 %.
 Pacienții care prezintă șoc la debut prezintă o raată a mortalității de 3 – 7
ori mai mare.
 Majoritatea deceselor la pacienții care se prezintă cu șoc se produc în
prima oră de la declanșarea TEP.
 Potențialele complicații pe termen lung ale TEP acut sunt recurența,
rezoluția incompletă, hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică (
0,1 – 1 % din pacienți ) și sindromul posttrombotic.
Ținînd cont de faptul că precizarea diagnosticului este deseori tardiv, fapt
ce scade șansele de supraviețuire ale bolnavilor, este foarte important
prevenirea aparitie tromboembolie pulmonare (TEP).
Pentru aceasta trebuie să se cunoască și să se analizeze factorii de risc
pentru TVP și implicit pentru TEP.
Foarte important în tromboembolismul pulmonar este prevenirea
episoadelor ulterioare la pacienții cu risc.

Anticoagulantele noi, câstigă tot mai mult teren în studii, prin faptul că sunt mai sigure, mai uşor de
administrat, şi pot înlocui anticoagulantele din generaţiile anterioare, când acestea din urmă au efecte adverse.
Cercetarile viitoare se vor focusa mai mult pe înţelegerea factorilor genetici implicaţi în TEV, şi de aici spre
farmacogenetică, în ideea individualizării tratamentului. Prin determinarea cărui tip de tratament i se potriveşte
fiecărui pacient în parte, se va creşte eficacitatea terapeutică, medicamentoasă şi mecanic
http://doctorate.ulbsibiu.ro/wp-content/uploads/rezumat-matei-raluca.pdf

http://oammr-iasi.ro/wp-content/uploads/2017/09/info-nursing_n
r5_2015.pdf
https://actinmed.com/ro/articles/tromb

https://raportuldegarda.ro/articol/escongress-ghid-nou-european-tromboembolis
m-pulmonar/