CADASTRUL FUNCIAR,

CONTINUTUL SI
REGLEMENTARILE REGIMULUI
PROPRIETATII FUNCIARE

A efectuat: Isak Kristina EI-

1607
 1.Cadastrul funciar – noţiunea, conţinutul,
menirea acestuia
şi monitoringul fondului funciar.
Cadastrul funciar este un cadastru specializat şi conţine un
sistem de informaţii şi documente despre regimul juridic al
terenurilor, despre atribuirea lor deţinătorilor de terenuri, despre
parametrii cantitativi şi calitativi şi despre valoarea economică a
terenurilor.
Cadastrul funciar are menirea de a asigura autorităţile
administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile,
organizaţiile interesate şi cetăţenii cu informaţii despre starea
terenului în scopul organizării folosirii raţionale şi protecţiei lui,
reglementării relaţiilor funciare, regimului proprietăţii funciare,
fundamentării proporţiilor plăţilor funciare, aprecierii activităţii
economice, efectuării altor măsuri legate de folosirea terenului.
■ Cadastrul funciar este ţinut de
autorităţile publice locale conform
unui sistem unic pentru întreaga ţară
din contul mijloacelor bugetului de
stat şi celui local. Modul de ţinere a
cadastrului funciar se asigură prin
efectuarea cercetării şi prospecţiunii
topografice, aerofotogeodezice,
cartografice, pedologice, geobotanice,
geomorfologice şi de altă natură, prin
înregistrarea deţinătorilor de teren,
prin evidenţa şi aprecierea valorii
terenului.
 Documentele principale ce se elaborează pentru cadastrul funciar sunt:

dosarul lucrărilor de registrele şi fişele

hotărnicie planurile cadastrale

Îndrumarea,
coordonarea tehnică,
controlul ţinerii la zi a
cadastrului funciar
intră în competenţa
Guvernului.
 Monitoringul fondului funciar reprezintă un sistem de
supraveghere şi prognoză a stării fondului funciar
pentru evidenţa
schimbărilor, pentru aprecierea acestor schimbări,
pentru
preîntâmpinarea urmărilor proceselor şi tendinţelor
negative.
 2.Noţiunea şi conţinutul reglementării regimului proprietăţii funciare.
■ Reglementarea regimului proprietăţii funciare constituie un sistem de măsuri juridice,
economice şi tehnice, menite să rezolve problemele din domeniul relaţiilor funciare şi
folosirii resurselor funciare. Reglementarea regimului proprietăţii funciare se face în
scopul folosirii raţionale şi eficiente a terenurilor în toate ramurile economiei naţionale,
creării de condiţii pentru îmbunătăţirea landşafturilor naturale şi antropogene pentru
asigurarea stabilităţii lor şi pentru protecţia solului.
 Reglementarea regimului proprietăţii funciare se
efectuează, în baza hotărârii autorităţii administraţiei
publice locale la iniţiativa Agenţiei Relaţii Funciare şi
Cadastru, Direcţiei/secţiei funciare, inginerului
cadastral din cadrul autorităţilor administraţiei publice
162 locale respective sau la cererea deţinătorilor de
terenuri interesaţi, de către organizaţiile de stat de
proiectare a regimului proprietăţii funciare din contul
mijloacelor bugetului republican şi celui local.
Elaborarea proiectelor de reglementare a regimului
proprietăţii funciare, de valorificare, îmbunătăţire şi
protecţie a terenurilor, de realizare a măsurilor
antierozive şi ameliorative poate fi efectuată şi la
iniţiativa deţinătorilor de terenuri din contul acestora.
 3.Controlul de stat şi sistemul organelor controlului de stat
asupra folosirii şi protecţiei terenurilor
■ Statul are obligaţia să asigure folosirea
Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei
raţională a terenurilor, precum şi protecţia
terenurilor îl
acestora indiferent de destinaţia lor. Sarcinile exercită:
controlului de stat în domeniul folosirii şi
protecţiei terenurilor constau în asigurarea
respectării de către toate autorităţile publice,
Ministerul
obşteşti, de către întreprinderile, instituţiile şi Ecologiei Ministerul
organizaţiile de drept public sau privat, şi Agriculturii şi
inclusiv cooperatiste, cu capital străin, de Resurselor Industriei
Naturale; Alimentare;
către persoanele fizice şi juridice ale
Republicii Moldova şi cele străine, a
Agenţia
cerinţelor legislaţiei funciare în scopul Relaţii Guvernul;
folosirii eficiente şi protecţiei cuvenite a Funciare
autorităţile şi
terenurilor. administra Cadastru;
ţiei publice
locale;
serviciile desconcentrate în
teritoriu (raionale, zonale) ale
Agenţiei Relaţii Funciare şi
Cadastru, precum şi ale
Ministerul Ecologiei şi Resurselor
Naturale.
 4. Amenajarea teritoriului oraşelor, satelor şi comunelor
■ Prin amenajare a teritoriului se subînţelege un complex de activităţi pentru coordonarea
politicii economice, sociale, culturale şi ecologice în conformitate cu valorile
fundamentale ale societăţii luate în ansamblu, în vederea realizării unui cadru natural şi
construit armonios, care să favorizeze viaţa socială şi culturală a populaţiei. Amenajarea
teritoriului constituie ansamblul activităţilor complexe, care includ:

a) elaborarea, avizarea, aprobarea şi modificarea

documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului,
studiile de fundamentare, cercetările ştiinţifice prealabile,
necesare întocmirii acestora;
b) gestionarea teritoriilor, construcţiilor şi amenajărilor;
c) elaborarea actelor normative specifice;
d) controlul asupra realizării şi exploatării construcţiilor şi
amenajărilor în strictă conformitate cu cerinţele legislaţiei
privind urbanismul şi amenajarea teritoriului.
 Obiectul activităţii de amenajare a teritoriului îl
constituie întreg teritoriul naţional. Autorităţile administraţiei
publice centrale şi locale, în funcţie de sarcinile puse, poartă
răspundere pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a
teritoriului.
Activitatea de amenajare a teritoriului are drept scop
realizarea următoarelor obiective:
a) dezvoltarea economică şi socială echilibrată în condiţiile
respectării specificului fiecărei zone;
b) ameliorarea calităţii vieţii oamenilor şi colectivităţilor
umane;
c) gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi
protecţia mediului înconjurător;
d) utilizarea raţională a teritoriului.
■ Activitatea de urbanism este cea mai importantă
componentă a amenajării teritoriului, al cărei obiect îl
constituie teritoriul localităţilor şi toate teritoriile necesare
asigurării funcţionării şi dezvoltării acestora.
Activitatea de urbanism are drept scop realizarea
următoarelor obiective:
a) utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare
funcţionării localităţilor;
b) determinarea structurii funcţionale a localităţilor;
c) asigurarea unei locuiri corespunzătoare cerinţelor şi nivelului
de dezvoltare a societăţii; d) asigurarea esteticii compoziţionale
în realizarea cadrului construit şi amenajarea cadrului natural
din localităţi;
e) protejarea populaţiei, cadrului natural şi construit contra
poluării, riscurilor naturale şi tehnologice previzibile;
f) protejarea, conservarea şi acordarea statutului corespunzător
de valoare monumentelor culturii şi naturii.
 5. Documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului include:
Planurile de amenajare a Planurile urbanistice
teritoriului
a) planul de amenajare a a) planurile urbanistice generale;
teritoriului naţional; b) planurile urbanistice zonale;
b) planurile regionale de c) planurile urbanistice de
amenajare a teritoriului; detaliu.
c) planurile locale de amenajare
a teritoriului, inclusiv;
- planul de amenajare a
teritoriului interorăşenesc sau
intersătesc (intercomunal);
- planul de amenajare a
teritoriului municipal, orăşenesc
sau sătesc (comunal).

Responsabili pentru elaborarea şi aprobarea documentaţiei de urbanism şi

amenajare a teritoriului sunt:
a) Guvernul, pentru elaborarea şi aprobarea
planului de amenajare a teritoriului
naţional;
b) autorităţile administraţiei publice locale:
- pentru elaborarea şi aprobarea planurilor
locale de amenajare a teritoriului,
- pentru elaborarea şi aprobarea planurilor
urbanistice şi regulamentelor de urbanism.
 Valabilitatea planurilor de urbanism şi de
amenajare a teritoriului existente, precum şi
necesitatea elaborării unor planuri noi se
stabilesc de către autoritatea administraţiei
publice centrale pentru urbanism şi
amenajare a teritoriului (departamentul de
stat/agenţia respectivă).
Documentaţia de urbanism şi amenajare
a teritoriului se elaborează de organizaţiile
de proiectări care dispun de autorizaţia
respectivă şi se finanţează de Guvern sau de
autorităţile publice locale respective, dar
poate fi finanţată şi de persoane juridice şi
fizice interesate, inclusiv străine, în
colaborare cu autorităţile publice
responsabile de această elaborare
 Prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului se pot stabili
interdicţii definitive sau temporare de construire.

Interdicţia definitivă Interdicţia temporară

a) riscuri naturale previzibile: inundaţii,
alunecări de teren, deformaţii de teren
cauzate de surpări etc.;
b) riscuri tehnologice previzibile:
contaminare radioactivă sau chimică, pericol
de explozie, pericol de incendiu, depăşire a
nivelului admisibil de zgomot etc.;
c) regulamentul zonei protejate dispune
acest lucru.
a) necesitatea elaborării unei documentaţii
de urbanism în
vederea stabilirii regulilor de construire
pentru zona respectivă;
b) necesitatea executării în zona respectivă a
unor lucrări de
utilitate publică, de interes naţional sau
local;
c) executarea în zona respectivă a unor
lucrări de utilitate
publică (lucrări de îmbunătăţiri funciare şi
altele asemenea);
d) apartenenţa la domeniul public a
terenurilor cu anumite
folosinţe: păşuni, islazuri, maluri de ape
Pentru realizarea
(modificarea) sau
desfiinţarea
construcţiilor,
autorităţile
administraţiei
publice locale emit,
potrivit legislaţiei:
a) autorizaţii de
construire;
b) autorizaţii de
desfiinţare a
construcţiei.