Sunteți pe pagina 1din 29

Seria D,

Grupa 20
Genul Klebsiella
cuprinde:

 bacili Gram-negativi
 scurţi
 cu capetele rotunjite
 imobili
 nesporulaţi
 capsulaţi
 dispuşi în diplo în sensul lungimii
mai rar izolaţi sau în lanţuri scurte cu 2-3 bacili
înconjuraţi de o capsulă comună
Morfologie
 sunt germeni aerobi,facultativ anaerobi
 nepretenţioşi nutritiv
 în mediile lichide (bulion) produc o turbiditate
intensă şi formează la suprafaţa mediului un văl
vâscos ce cade la fundul tubului.
Semnificatie clinica
Din cele 7 specii ale genului, 4 specii sunt mai
importante in patologia umana:
 Klebsiella pneumoniae

 Klebsiella oxytoca

 Klebsiella ozaenaie

 Klebsiella rhinoscleromatis

K. Pneumoni si K. Oxytoca fac parte alaturi de E.coli si


Proteus din flora conditionat patogena a organismului.
Klebsiella oxytoca

Klebsiella rhinoscleromatis
La omul sanatos, Klebsiella se gaseste pe mucoasa
tractului respirator superior si in flora intestinala.

In cazul scaderii rezistentei antiinfectioase a


organismului, Klebsiella poate cauza infectii grave:
 pneumonii

 septicemii

 meningite

Klebsiella este agentul etiologic important al unor


infectii nosocomiale.
Klebsiella rhinoscleromatis este asociata
rinoscleromului, afectiune specifica, caracterizata printr-
o rinita cronica hipertrofica cu leziuni granulomatoase.

Klebsiella ozaenae este asociata etiologiei ozenei,


afectiune inflamatorie cronica cu supuratii mucoase si
fetide insotita de atrofia mucoasei nazale.

Ambele infectii sunt mai frecvente in zonele


tropicale.
Recoltarea produselor patologice

Se pot recolta: sputa, colectii purulente, materii


fecale, urina, sange, LCR.
Recoltarea secretiilor purulente
 puroiul este un lichid vascos format din leucocite fie
intregi fie alterate, cu resturi celulare, fibrina si
prezenta microbilor.
 recoltarea colectiilor purulente inchise face chirurgul.
 colectii purulente deschise se pot recolta si in
laborator.
 dupa dezinfectia tegumentului si indepartarea primei
cantiati de puroi cu un tampon steril, se recolteaza cu
ansa sterila sau cu tampon steril de pe suprafata
purulenta.
Recoltarea sputei
 trebuie obtinut un produs din caile respiratorie
inferioare.
 la persoanele adulte recoltarea se face diminieata prin
toaleta bronsiilor.
 se poate face recoltarea directa- bronhoscopia.
 se poate face recoltarea indirecta- dupa ce pacientul
efectueaza o clatire a cavitati bucale cu ser fiziologic,
trebuie sa tuseasca si sa expoctereze produsul patologic
intr-un recipient steril.
 la copii recoltarea se face prin sondaj gastric deoarece ei
isi inghit sputa.
Recoltarea urinei

 se recolteaza pentru urocultura in vederea


evidentierii microorganismelor patogene.
 se recolteaza prima urina de dimineata, din jetul
mijlociu, indicata pentru diagnosticul infectiilor
tractului urinar.
 aspiratia suprapubiana este singura metoda de
prelevare pentru depistarea bacteriilor anaerobe.
Recoltarea lichidului
cefalorahidian
 se efectueaza prin punctie lombara sau occipitala.
 se utilizeaza ace cu lungimea de 6-10 cm si
diametrul de 1 mm.
 volumul necesar pentru examenul bacteriologiceste
de 10-15 ml la adulti si 2-10 ml la copii.
Recoltarea sângelui

 sângele este in mod normal steril;


 se recoltează pentru examen bacteriologic
(hemocultura) sau seriologic;
 timpul optim de recoltare este imediat ce frisonul a
apărut (1-2 ore);
 tehnica de recoltare: din venele situate la plica cotului
se recolteaza 10-20 ml de sânge (faza acuta) și 30 ml
(faza cronica);
 la sugar se recolteaza 1-3 ml din v. jugulara;
Recoltarea materiilor fecale
 se examinează probele din scaun eliminat spontan;
 pacientul defechează într-un recipient steril;
 se prelevă cu lingurița sterilă porțiuni patologice ca:
fragmente mucoase sanguinolente, fragmente
riziforme, puroi si porțiuni din scaun omogen;
 la pacienții cu sindrom dezinteriform prelevarea are loc
pe tampon rectal;
 conținutul colonului sigmoid este recoltat cu ajutorul
sondei Nelaton;
Izolarea

 produsele normal sterile se însămânțează pe medii


simple cum este geloza sânge. Sângele pentru
hemocultură se însămânțează în bulion, făcându-se
repicări pe geloză sânge. Materiile fecale se însămânțează
pe medii selective pentru enterobacterii: MacConkey,
ADCL, Istrati – Meitert, XLD.
 incubarea se face la 37 grade Celsius timp de 24 ore.
Identificarea
Caractere culturale.
 in bulion Klebsiella tulbură uniform mediul, iar la suprafață

se formează un văl vâscos ce cade la fundul tubului.


 pe geloză sânge dezvoltă colonii mari, alb-cenușii, mucoase

(aspect de cultură ce curge pe suprafața mediului) colonii


care, prin învechire, devin cafenii.
 pe mediul Istrati – Meitert se dezvoltă colonii mari ,

mucoide, inițial lactozo-pozitive (galbene), apoi, dupa 24


de ore, lactozo-negative (verzi), datorită fenomenului de
cameleonaj prin alcalinizarea mediului.
 pe mediul Mac Conkey dezvoltă colonii mari, roșii, lactozo-

pozitive, cu apariția fenomenului de cameleonaj.


Caracterele biochimice.
 bacilii din genul Klebsiella fermentează glucoza și
lactoza, nu produc H2S, sunt imobili, ureazo-pozitivi, nu
produc indol, fenil-alanin-dezaminază, dar au lizin-
decarboxilază (LDC). Scindarea malonatului de Na și
creșterea pe mediul cu citrat Simmons diferențiază cele
patru specii de Klebsiella. Caracterele biochimice sunt
evidențiate prin însămânțarea culturilor de pe mediile
politrope MIU și TSI, pe mediul citrat Simmons precum și
pe mediile cu malonat de Na, fenil alanină și lizină.
Identificarea tipului
 se face pe baza structurii antigenice prin reacții de
aglutinare și umflare a capsulei cu seruri anticapsulare,
dar numai în laboratoare de referință.
Teste de diferentiere biochimica intre speciile de Klebsiella
Mediul de cultura K. K. ozaenae K. oxytoca K.
pneumoniae rhinosclerom
atis
TSI glucoza + + + +

H₂S - - - -

lactoza + + + +

MIU mobilitate - - - -

Indol - - + -

ureaza + + + +

Citrat Simmons + d + -

Malonat de sodiu + - + +

FAD - - - -

LDC + + + +
Sensibilitate la antibiotice
Genul Klebsiella cuprinde germeni cu
multirezistenta dobandita la antibiotice,
antibiograma fiind, deci, obligatorie pentru
fiecare tulpina izolata.

Ei sunt in general rezistenti la:


• Cloramfenicol
• Tetraciclina
• Streptomicina
• Biseptol
Germenii sunt sensibili la:
• Gentamicina • Acid nalidixic
• Colistin • Ofloxacin
• Amikacin • Cefalosporine de
• Carbenicilina generatia a II-a si a III-a
Fagioterapia
 Tulpini multirezistente de Klebsiella pneumonie au
fost distruse in vivo prin administrarea
intraperitoneala,intravenoasa sau intranazala a
unor fagi.
Avantaje:
♦aceste virusuri sunt foarte specifice, ţintind anumite
tulpini bacteriene, spre deosebire de antibiotice, care
au, în general, un spectru de acţiune mai larg,
omorând fără discriminare atât bacterii patogene, cât
şi bacterii benefice din intestinul uman;

Dezavantaje:
♦specificitatea-este necesar un ‘’coctail’’ de
bacteriofagi pentru a marii sansele de a nimeri exact
tulpina bacteriana implicata;
♦rezistenta bacteriilor la bacteriofagi;
♦costuri crescute.
Caz Clinic
Klebsiella capătă o virulenţă deosebită în mediile
spitaliceşti, unde se fac tot felul de manevre la copii
prematuri. Cu ani în urmă, Klebsiella a făcut victime
chiar şi printre cadrele medicale.
În 2002, la Oradea, 11 copii au murit în urma infecţiei cu
acest germene contactat în spital, iar la Ploieşti, în 2004,
21 de micuţi.
Cei mai frecvenţi germeni de spital sunt streptococii,
stafilococii, Piocianicul si Klebsiella. În spitale, aceştia
sunt multirezistenţi la antibiotice. Infecţiile generate de
acesti microbi, în funcţie de locul de pătrundere în
organism, pot duce la septicemie şi, în unele cazuri, la
deces.
O pacientă în vârstă de 65 de ani a fost internată cu
diagnosticul accident vascular cerebral hemoragic.
I se administrează cafazolin si ciprofloxacin.
După 2 săptămâni de la internare prezintă semne de
infecţie respiratorie: febră, leucocitoză, tahicardie.
Se prelevă aspiratul bronşic şi se realizează frotiu colorat
Gram, direct din produsul patologic, care evidenţiază bacili
Gram-negativi, dipuşi în diplo în axul lung, capsulaţi cu 6
PMN si fibrină.
Aspiratul bronşic se însămânţează pe mediul geloză-
sânge, Chapmann, MacConkey şi bulion nutritiv.
Pe mediul MacConkey se observă 2 tipuri de colonii:
- colonii mari, cu diametrul de 2 mm, lactozo-pozitive, uscate
- colonii mari de 3mm, lactozo-pozitive, foarte mucoase.
Ambele morfortipuri au prezentat Klebsiella pneumoniae,
subspecia pneumoniae.

S-a efectuat testarea sensibilităţii la chimioterapicele


antiinfecţioase a ambelor izolate separat, prin metoda
difuzimetrică standardizată Kirby-Bauer.

Datorită datelor clinice şi paraclinice de pneumonie,


tratamentul antibiotic a fost schimbat cu imipenem/cilastatin
(500 mg intravenos, la 6 ore). Tratamentul a continuat 24 de
zile, obţinându-se remisiunea pneumoniei.
Vă mulțumim
pentru atenția acordată !!!

S-ar putea să vă placă și