z

Timpul  și
calendarul
z
Definitia timpului 

 Definiția timpului este una dintre cele mai dificile, nu numai din
punct de vedere filozofic sau psihologic, dar și fizic. Timpul este
una dintre dimensiunile Universului, diferită de dimensiunea
spatială prin aceea că timpul ordonează evenimentele intr-o
succesiune ireversibilă. 

 Definitia astronomica a timpului: Este impartirea timpului prin

procese ce se deruleaza periodic, observabile pe sfera
cereasca Cea mai evidenta unitate de timp este ziua, definita ca
fiind durata unei rotatii a Pamantului in jurul axei sale, raportata
la traversarea meridianului sau a punctului vermal de catre
Soare.
z
Primii au fast babilonienii

 În urmă cu 4.000 de ani, babilonienii măsurau

timpul doar la nivel de an, având o împărțire
asemănătoare cu cea din zilele noastre - 12 luni a
câte 30 de zile. O mie de ani mai târziu,
sumerienii au observat ciclicitatea fluxului și
refluxului, introducând calendarul lunar. Dar primii
care au început să măsoare timpul împărțindu-l în
unități mai mici din zi au fost egiptenii. Cu ajutorul
observării mişcării aparente a stelelor, egiptenii au
împărțit noaptea în 12 părți, iar aceasta le servea
mai ales din punc de vedere religios.
 z
Timpul aste o marime fundamentala în
Sistemul International. Unitatea de masura
pentru timp este secunda notata s.
Multiplii secundei sunt: 

 Minutul, 1min=60 s

 Ora ,1 ora=60 min=3.600 S

 Ziua, 1 zi=24 ore

 Anul, 1 an=365 zile și 6 ore

 Secolul, 1 secol=100 ani

Submultipli ai secundei sunt milisecunda(ms) și microsecunda.

z
Mijloace de măsurare ale timpului

 Mijloacele pentru masurarea timpului se numesc ceasuri.

Domeniul care se ocupa cu proiectarea si constructia acestor
dispozitive se numesc orologerie. Din punct de vedere
constructive, ceasurile se impart în: mecanice electromecanice,
electronice. Din punct de vedere al indicatiei, ceasurile pot fi
digitale sau analoghice
 z
Cronometrul

 Cronometrele sunt mijloace

folosite pentru masurarea
intervalelor de timp. Ele se
utilizeaza în competitii
sportive si în activitati de
productie, atuncicând este
necesara cronometrarea
unor operatii tehnologice de
prelucrare sau de montaj. Au
o precizie ridicata
z
Calendarul 

 Un calendar astronomic este un mod de divizare a timpului stabilit

după fenomene astronomice ciclice, ca de exemplu fazele Lunii,
miscarea aparentă a Soarelui sau o combinatie a pozitiei celor
două corpuri ceresti. Primele calendare au luat nastere din nevoia
pe care au simtit-o oa-menii de a-si fixa in timp sarbatorile
religioase si de a introduce o regu-laritate periodica in ocupatiile
lor din viata zilnica.
 z
Tipurile de calendare în diferite timpuri, la diferite
popoare
 1.CALENDARUL LUNAR  6.CALENDARUL ROMAN 
2.CALENDARUL SOLAR
 7.CALENDARUL IULIAN 
EGIPTEAN 
  8.CALENDARUL CONTEMP
 3.CALENDARUL LUNI-
ORAN (GREGORIAN)
SOLAR CHINEZ 
 9.CALENDARUL MAYA
 4.CALENDARUL LUNI-
SOLAR EVREIESC 

 5.CALENDARUL GREC 
• CALENDARUL • Intervalul de timp
LUNAR e unul dintre dintre două răsărituri
primele sisteme de heliace ale stelei
măsurare a timpului. Sirius s-a numit an
Aceste tipuri de solar; de aici
calendare au fost și denumirea
utilizate întâi de către de calendar solar.
vechii chinezi și Mai târziu, pe
babilonieni, iar mai baza observațiilor astr
târziu de către onomice s-
popoarele de origine a determinat
arabă   lungimea anului solar
de 365 de zile.
• În timpurile cele mai
vechi, romanii
calculau timpul în
funcție de ciclul
lucrărilor agricole,
folosind aşa numitul
an agrar
z
Calendarul lulian

 Noul calendar,decretat de lulius Cezar a fost întrodus de la 1

ianuarie anul 45 i.Hr si a fost numit iulian,păstrindu-si acest nume
pînă în prezent. Calculele au rămas ca durata anului calendaristic
iulian 365,25 zile(365z,6h)depăseste lungimea anului real de
365,2422 zile(365 z,5 h,48 min,46 sec)cu 11 min si 14 sec sau
0.0078 zile

  
z
Calendarul Gregorian

  În 1582, (după 1257 ani)deferenta a ajuns să fie de 10

zile.Echinoctiului de primavară a avut loc la 11 martie Luna plină
de 21 martie continua însă a fi privită ca pascală,pe cînd în
relitate numai era pascală. Pastele se sărbatorea la date
gresite.Aceasta era o abatere gravă de la canonul Sinodului de
la Nicea ,emisă în primă formulare. Papa Grigore al XIl-lea
hotari sa supuna calendarului iulian unei reforme. Papa Grigore
al XIII-lea a instituit o comisie de reformă din astronomi care au
decis ca dupa 4 octombrie 1582 sa nu urmeze data de 5
octombrie 1582,ci data de 15 octombrie 1582.
 z
ANII BISECTI 

 La fiecare patru ani,

calendarul ar pierde 24 de
ore.Fără această zi
suplimentară anotimpurile
ar începe să se deplaseze
fată de calendar, astfel
încât în aproximativ 700 de
ani luna iulie ar fi o lună de
iarnă în emisfera nordică.
 Realizat:Doban Sergiu En-0117
Verificat: Deliu Elena

Mulțumesc de atenție

"Timpul există pentru ca lucrurile să nu se

întâmple în același timp"-Albert Einstein