Prezentare Fin

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI
URBANISM „ION MINCU”

SCOALA DOCTORALA - Bucuresti

Tema de cercetare – RECUPERAREA SPATIILOR DESTRUCTURATE
Profesor indrumator : prof.dr. arh. OLGA GOCIMAN
TITLUL TEZEI DE DOCTORAT

„STRATEGII DE BIOETICA IN ARHITECTURA”
Recuperarea spatiilor reziduale
Autor : arh. drd. Ruxandra NECIOV
INTRODUCERE
 ARGUMENT -justificarea temei de cercetare

 DEFINITII
 MOTIVATIA TEMEI DE CERCETARE
 SCOPUL CERCETARII
 OBIECTIVELE CERCETARII
 METODOLOGIA DE CERCETARE
 SCHEMA DE CERCETARE
 VALOAREA APLICATIVA SI CEA TEORETICA
 APORTUL PERSONAL
CAP. 1 FORMA SPATIULUI REZIDUAL
1.1 Propunerea studiului
1.2 Ipotezele studiului

1.3 Scopul studiului

CAP . 2 EXEMPLE DE SPATII DESTRUCTURATE
2.1.Spatii cu obiective destructurate – (Medgidia, Sf.Gheorghe, Caransebes) – imagini
2.2. Posibilitati de reorganizare a spatiilor destructurate– studiu de caz – sit oras vechi - Timisoara
2.3. Exemple de spatii destructurate -

CAP. 3 SPATII REZIDUALE-DEFINITII, CAUZE, TIPOLOGII
3.1 Definitie- lipsa de securitate, siguranta in exploatare
3.2 Cauzele identificate ale hazardului natural si antropic

CAP. 4 SPATIUL CONSTRUIT SI ESTETICA SA
4.1 Recuperarea estetica a cladirilor degradate –
4.2 Traseu cultural propus – studii de caz- Centru Cultural -Azuga Biserica Franciscana-Caransebes (proiecte finantate)

CAP.5 SOLUTII CREATIVE DE RECUPERARE A SPATIILOR REZIDUALE
5.1 Propuneri interventii
5.2 Readucerea spatiilor reziduale intr-un circuit socio-dinamic
5.3 Sustenabilitate vs. durabilitate

CAP. 6 SPATIILE SUSPENDATE SUNT GEOMETRII NEARTICULATE 6.1 Argument pentru Studiile de caz
6.2 Arhitectura astazi - status quo
6.3 Propunere teme de cercetare

CAP.7 SPATIILE REZIDUALE vs. RISCURI
7.1 Pachet de interventii operative
7.2 Evaluarea riscului – consecinte imediate, consecinte in timp
7.3 Vidul legislativ

CAP.8 PUBLICATII / in curs
8.1 Importanta si rolul Conceptului de bioetica in Arhitectura
8.2 Ghidul de risc in recuperarea spatiilor reziduale
Cap.2 EXEMPLE DE SPATII DESTRUCTURATE
2.1 Spatii cu obiective destructurate
Spatiile invizibile au pre-existat intotdeauna – sunt acele spatii suspendate deasupra celor reale : spatii cu istorie, spatii
cu memorie, spatiile degradate, spatiile demolate. Dar, in acelasi timp sunt si spatii pe care le suspendam in mod cotidian pentru
ca le neglijam, le ignoram, le acoperim cu semnificatii nepotrivite sau cu improvizatii – in final, le uitam.
obiectiv destructurat Stadion - Medgidia, jud.Constanta obiectiv destructurat - Fost Abator - Sf. Gheorghe
obiectiv destructurat - Hotel Hungaria-Sf.Gheorghe obiectiv destructurat - Ruine Biserica Franciscana - Caransebes
2.2. Posibilitati de reorganizare a spatiilor destructurate

Tezaurul cel mai de pret, in termeni de patrimoniu arhitectural este spatiul construit si aici nu vorbim despre o valoare
materiala valorificabila – tezaurul fiind , in realitate, sursa de informatie, arta, educatie – date concrete despre cei care au
cosntruit si locuit in aceste imobile.
Activitatile specifice obiectivelor de patrimoniu cultural includ:
• Restaurarea, consolidarea, protectia si conservarea
• Refacerea picturilor interioare, frescelor, picturilor murale exterioare;
• Restaurarea si remodelarea plasticii fatadelor;
• Posibilitatea de a investi in tehnologie si echipamente asistive pentru asigurarea unor conditii optime de climatizare
si supraveghere
• Sisteme de expunere cu instalatii antiefractie
• Orice activitate de publicitate, reclama, informare
Studiu de caz nr 1. CAP 2
Reabilitarea unui sit urban in orasul Timisoara - investitia este amplasata in zona Cetatea Timisoara, sursa – arhiva
Primariei Timisoara.
Ansamblul construit pe care il prezentam este situat pe strada Vasile Alecsandri nr 1 si se regaseste in Cartea Funciara
-Timisoara ca fiind SAD7 si apartine sitului urban „Cetatea Timisoara” TM–II-s-A-06095. Imobilul este compus din patru corpuri
construite, din suprafata totala a curtii interioare reabilitarea se restrange la suprafata de 466 mp.
Incadrarea in Vestul zonei Cetate a orasului Timisoara, intre zidurile Cetatii si

zidurile exterioare de aparare, situl studiat a inceput sa se contureze abia la
sfarsitul secolului al XIX - lea. Evolutia zonei din punct de vedere istoric si urban
este strict legata de evolutia orasului Timsoara, incepand in special cu
administratia austriaca.
2.3 Exemple de spatii destructurate
Aici regasim cladirile care au suferit din cauza schimbarii regimului de proprietate, din cauza unei agresiuni intentionate
pentru accelerarea demolarii si promovarii noilor proiecte imobiliare, sau din cauza agresiunii si posesiei fortate din partea
oamenilor strazii. Schimbarea regimului de proprietate a contribuit la o degradare majora a cladirilor : durata in timp a litigiilor,
dezinteresul noului proprietar, lipsa fodurilor financiare , lipsa prioritatii de investitie intr-un patrimoniu saracit de importanta si
care nu a fost o prioritate in SDL-urile primariilor...aici se poate adauga si necunoasterea legislatiei.
Hotel Tranzit
Este una dintre cladirile art-deco construite probabil pe la jumatatea secolului XX. Hotel Tranzit a fost un martor tacut al
demolarilor din anii ’80, acum este locuit de oamenii strazii. Se dorea reabilitarea
vechii cladiri si repunerea ei in valoare. Data finalizarii era februarie 2011.
(sursa – reptilianul.blogspot.ro)
Spitalul Caritas
Este unul dintre cele mai vechi din Bucuresti, primele cladiri fiind
construite inca din 1880 cu scopul de a adaposti femeile si copiii din
familiile sarace.
In 1948 comunistii l-au nationalizat, iar dupa doi ani s-a transformat in
spital universitar in care multi dintre cei mai buni medici ai vremii si-au
mutat clinicile. In 2005, dupa alte cateva modernizari, spitalul a fost
retrocedat fundatiei „Caritatea” in 2011. Unul dintre corpurile cladirii a fost
transformat intr-un azil de batrani, restul spatiilor sunt avariate.
Fabrica de bere Bragadiru
Din anul 1948 pana in anul 1990, fabrica de bere a fost nationalizata
si trecuta din proprietatea familiei Bragadiru in cea a statului, care a
schimbat denumirea intreprinderii in „Fabrica de bere Rahova”, dupa
numele cartierului in care se afla. In anul 1998 statul a vandut fabrica cu
toate ca investitorul strain era obligat sa reconditioneze fabrica. Intre
timp, noii proprietari nu au manifestat interes, iar acum cladirea este in
paragina.
Bazinul Polo din Giulesti
Prin anii ’80 a functionat ca bazin descoperit pentru inotatorii din
zona Giulesti, dupa 1990 în cursul unei noi reconstructii a acoperisului s-
au terminat fondurile. De atunci situatia bazinului nu s-a schimbat, au mai
existat tentative de reabilitare in anul 2007, dar planul nu a respectat
niciodata conditiile unui bazin modern.
Teatrul In Aer Liber din Parcul Bazilescu
Ridicată de arhitectul Paul Emil Constantin Miclescu, după modelul
Teatrului de Vară de la Soci, clădirea a fost donată ulterior statului. Un gest
generos, făcut din dorința de a oferi locuitorilor din zonă șansa de a se bucura
de spectacole specifice. Și a funcționat zeci de ani, până în 1989, când a venit
Revoluția, iar teatrul a fost lăsat în paragină. În 1996, teatrul ajunge în
administrarea Centrului Național de Conservare și Valorificare a Tradiției și
Creației Populare, iar ulterior a fost preluat de Centrul Național pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Între timp, teatrul a devenit
adăpost pentru oamenii străzii care dormeau sub coloanele șubrede ale clădirii.
(sursa – http.vice.ro)
Bloc Rosenthal
Locatie: Calea Victoriei 22-24
- Clădirea a fost construită în

locul fostului magazin de lux cu
porțelanuri fine numit Rosenthal,
de unde și denumirea populară a
locului.
- Compartimentarea - subsol pe
două niveluri, cinci etaje de
birouri, o sală de conferințe la
etajul șase, una de sport cu
anexele necesare la șapte și un
bufet la opt.
- Era pentru prima dată când în
București se construia o clădire cu
prăvăliile retrase de la stradă, care
permitea pietonilor să circule pe
sub arcade, adăpostiți de ploaie
sau feriți de căldură.
Palatul adevarul
Palatul Adevărul a suferit modificări majore în perioada anilor 1897-1951. Acesta a
fost proiectat de Ștefan Ciocârlan ca replică a palatului Figaro din Paris.
Denumit şi Palat al Presei şi Artei, pentru prima dată in Romania spațiul putea să
acomodeze intr-un mod inedit câte 2 ziarişti intr-o încăpere.
Regim inaltime
S+P+3+M; subsolul prezintă o înălțime de 5m, parterul de 4m iar restul etajelor de 3m.
Structura
Structurile anexate după extensia din 1904 sunt din beton armat în sistem de cadre şi
pereți despărțitori din cărămidă iar vechiul Palat Adevărul prezintă structură din cărămidă
cu subsol boltit
Dispunere interioara
Clădirea este în formă dreptungiulară cu o curte interioară de lumină. Complex- ul
este format din palatal vechi ridicat în 1898 şi extins cu alte 2 corpuri în 1904.
Camerele sunt construite pe sistemul planului deschis, cu spații largi şi mari ce pot
acomoda birouri. Curtea interioară nu prezintă un raport corect pentru suprafața construită
a clădirii. La fiecare etaj sunt prezente logii către curtea interior.
În clădirea vechiului palat se mai pot observa detaliile de influentă barocă ce îmbră-
cau pereții interior ai clădirii.
In subsol se afla camera maşinilor, aici işi aveau locul cele 5 maşini rotative im-
preună cu depozitul de cărți. Parterul clădirii prezenta oficiile de unde se puteau
achiziționa ziarele şi publicațiile redacției. Etajele superioare acomodau birouri şi anexe
aferente recației. (sursa – reptilianul.blogspot.ro)
Functiuni anterioare:

5 maşini rotative
-birouri administrative şi oficii ce se ocupă cu vânzarea ziarelor
şi publicațiilor
-secție de editură
-oficiu telegrafo-poştal
-sală de expediție a ziarelor
-birourile redacției cu anexele aferente
-camere speciale de dormit pentru angajați
-săli de conferința
-zincografie, legătorie de cărți şi sala maşinilor tipografici si
plane
-cantină şi depozit de cărți
Importanta
Chiar dacă Palatul Adevărul nu face parte din Lista
Cladirilor ce aparțin Patrimoniu Național, acest monument
istoric din anul 1898 prezintă în interior detalii baroce şi
eclectice specifice Bucureştiului în perioada respectivă.
La etajul 1 în prima construcție a palatului se află windfang-
ul de acces către birourile ziariştilor. Spațiul este restrans
însă, detaliile eclectice prezente sunt de o im- portanță
majora. Acest spațiu reprezintă un reper şi o provocare
pentru revitalizarea cladirii.
Etape de constructive:

-Cunoscut drept cel mai important centru al presei din România, proiectat de arhitectul Ștefan
Ciocârlan după modelul palatului Figaro din Paris a fost inaugurat ca şi centru al presei în 1898

-In 1904, directorul redacției Adevărul, Constantin Mille cumpăra fabrica de saci Saint-Freres,
anexata palatului pentru a işi extinde redacția cu ziarul Dimineața
-Unifircarea celor 2 clădiri este intreruptă de sosirea Primului Război Mondial, palatul fiind
rechiziționat de comandantul german care a tipărit aici Bukrester Tegeblatt

-In 1940, Constantin Graur devine noul director al redacției. Acesta dărâmă clădi- rea veche a
palatului şi o înlocuieşte cu una din beton armat. Tot in aceaşi perioadă complexul se extinde şi
cuprinde si ultima clădire. In acest moment se tipăreau 6 publicații săptămânale

-Pe 13 noiembrie 1933 apare un număr festiv al ziarului „Dimineţa”, în 124 de pagi- ni, care
sărbătoreşte tocmai „inaugurarea localului nostru, restaurat şi con- siderabil mărit” (sursă-
reptilianul.blogspot.ro)
Defecte
Clădirea, ce nu face parte din Patrimoniul Național,
prezintă degradări foarte grave la nivel structural, majoritatea
elementelor structurale prezintă fisuri şi coroziuni.
Fațada principală a clădirii dinspre Constantin Mille este
complet expusă iar finisajele lipsesc cu desăvârşire. Scara
principală a clădirii prezintă şi ea o degradare foarte mare,
elemnetele de finisare lipsesc iar structura de beton a scării
prezintă fisuri şi dislocări de material. Pereții despărțitori cât şi
pereții exteriori prezintă pierderi de material, dislocări şi
corziuni.
Cauze
Factorul principal este timpul şi conlucrarea acestuia cu
mediul înconjurător. Da- torită lipsei elementelor de izolare
precum geamuri, uşi, termoizolație şi expunerea clădirii la agenții
externi precum temperatură scăzută, precipitații, diferențe de
tem- peratură, expunere solară, vânt şi nu în ultimul rând lipsa
îngrijirii clădiri şi locuinței în aceasta, clădirea a ajuns să fie într-
un statiu de degradare foarte grav.
Propuneri de interventii
Clădirea trebuie să treacă printr-un lung proces de restaurare, prin acesta se înțele- ge în primul rând tratarea elementelor agravate
structural printr-o serie de montanți ce pot susține structura avariată.
Pentru păstrarea fațadei existențe se recomandă introducerea unei fațade duble, ce este deja des folosită în prezervarea elementelor
restaurate pentru a păstra o tem- peratură ambientală şi pentru a ventila într-un mod controlat clădirea.
În cazul elementelor ce nu fac parte din structura clădirii şi prezintă pierderi de material suprafața rămasă trebuie curată şi elementele
trebuie reconstruite.
În cazul materialelor ce prezintă dislocări cavitatea trebuie curățată cu instrumente speciale şi apoi reconstruite din mortar.
Elementele nestructurale ce prezina detaşări trebuie să treacă printr-un lung proces de curățare şi înlăturare a finisajului vechi, apoi prin
folosirea unui finisaj ce lasă peretele de cărămidă să respire se vor restaura.
Oportunitatea investitiei
Palatul Adevărul nu face parte din Lista Patrimoniului Național, acest lucru reprez- intă atât un avantaj cât şi un dezavantaj. Proiectul se poate
trata ca o lucrare de restaurare şi convervare a spațiului în stil eclectic din interiorul clădirii ce datează din 1898. În cazul unei lucrări de
conservare se vor aplica cu strictețe regulile aferente Legii Nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice.
In cazul extensiilor efectuate în anul 1904, acestea o sa treacă printr-un proces de revitalizare a funcțiunii principale de promovare a artei şi
culturii şi adaptarea acesteia la societatea contemporană.
Cladirea are nevoie urgentă de o interenție, acesta este situată in centrul istoric al oraşului Bucureşti, se află intr-o zonă cu importanță mare
din punct de vedere so- cial-cultural şi nu în ultimul rând prezintă o etapă istorică catalizatoare pentru Presa Românească.
intervenția asupra construcției se preconizează o întreagă revitalizare a zonei intr-un limbaj comun, deja aplicat zonelor aferente spațiului studiat
ce pune în valu- are arta şi cultura naționala contemporană. In acest sens din anul 2013 au început deja lucrări de restaurare a Teatrului de Vară
situat la calcan cu Palatul Adevărul şi recondiționarea Hotelului Palas situat la intersecția între Constantin Mille şi Str. Ion Brezoianu .
(sursa – arh. Balan Ileana Cristina)

Compatibilitate cu mediu
Tratarea proiectului de revitalizare se va face intr-o manieră sustenabilă. Pentru partea de conservare se vor folosi tehnologii precum
implementarea unei fatade duble ce are ca scop menținerea unui microclimat adecvat conservării. Se vor face inter- venții de restaurare a
elementelor degradate dar şi intervenții de revitalizare genius loci-ul locului printr-o manieră de avandargă. Toate acestea intr-un context
sustenabil, cu ajutorul materialelor regeneabile şi tehnologiilor alternative precum sisteme pasive de ventilație, colectări de apă, fatade
kinetice ce raspund activității agenților externi.
Relatia cu comunitatea
In zona studiată, mai precis Strada Constantin Mille se află clădiri cu funcțiuni ase- mănătoare. Aici se găseşte Teatrul de Vară ( care este
în proces de restaurare), Palatul Universul, Hotel Capitol şi nu în ultimul rând Casa Capşa. Toate clădirile din zonă aparțin aceleaşi sfere de
inters aferente studiului şi conservării diverselor forme de artă şi cultură națională. Revitalizarea Palatului Adevărul vine să completeze, să
extindă şi să accentueze traseul cultural deja existent în zonă.
Concept
Prezentul proiect îşi propune să readucă în conştiința publică imaginea catalizatoare pe care a avut-o Palatul Adevărul şi activitatea sa
pentru toate aplicațiile sferei artei.
Transpunerea acestei imagini se va face prin identificarea funcțiunii de bază respectiv un HUB-cultural şi artistic. Limbajul arhitectural
folosit este acela de avangardă sau manifest contemporan. Acest limbaj arhitectural este indispensabil unui proiect care vrea să echilibreze
conservarea şi revitalizarea cu implementarea unor tehnologii alternative într-un loc cu o istorie culturală bogată.
Conceptul de HUB-Cultural şi Artistic a mai fost întâlnit, acesta reprezintă un incu- bator creativ unde se pot face diverse experimente
între subiecte diverse pornind de la artă şi tehnologie, fabricare digitală pană la experimente culinare. Fenomenul este des întâlnit în lume iar
spațiile ce adapostesc această funcțiune sunt des încăr- cate cu o istorie asemanatoare. Insă istoria ne-a arătat că spațiile de genul acesta nu au
rezistat de-a lungul timpului. In cazul HUB-ului Cultural şi Artistic din cadrul Palatului Adevărul consider că este suficient să aplicăm doar
esența acestor spații anterioare şi să nu dictăm un anumit limbaj în care ar trebui să se desfăsoare activitatea înauntru.
HUB-ul Cultural şi Artistic va avea reguli stricte şi clare la nivel de folosire, etajele superioare respectiv 2-3 şi mansarda se vor folosi pe
post de ateliere deschise care se pot închiria fie parțial fie total. Aici pot închiria spatiul redacțiile de presă sau orice organizație sau individ ce
lucreaza în domeniul industriei creative (de la design vesti- mentar, industrial sau branding).
VIZ DE CONTRUCTIE TEATRUL DE VARĂ ANUL 1916 SURSĂ-
ARHIVELE PMB
In materiale din Arhiva PMB. Din anul 1916 există o autorizație de contructie
pentru Tearul de Vară de pe strada Serindar, nr 15 situată la calcan nu Palatul
Adevărul.
Organizare Functionala
HUB-ul Cultural şi Artistic prezintă o extensie a limbajului funcțional deja prezent atat în
istorie cât şi în prezent în sit-ul studiat- spatiu de experimentare a artei sub toate formele
acesteia.

Organizarea funcțională se împarte în 3 spații distinct, acestea sunt împărțite după cum
urmează:
-Subsolul va adăposti un spațiu tip muzeu pentru istoria Presei şi Tipografiei din România, cu
anexele aferente
-Parterul și etajul 1 este compus din spații adaptabile expozițiilor, vernisajelor, serilor literare,
debate-urilor şi spații de comerț aferente artei cu posibilitatea de extindere în curtea interioara
-Etajele 2-3+M se vor folosi pe post de ateliere sau spații de birouri deschise ce se pot închiria
lunar (luănd ca şi exemplu HUB-ul Business deja implementat in țară)
Descrierea Functiunii
Subsolul - acces zona muzeu dedicat Presei şi Tipografiei din România, garderobă cu grupuri
sanitare pentru S+P+1, ciruclație verticală către parter şi celelalte etaje ale clădirii, muzeul pentru
istoria Presei şi Tipografiei din România, anexele aferente muzeului, depozitul de carți , spatiu
aparatură pentru fabricare digital, vestiare pentru staff cu grupuri sanitare, spațiile tehnice-centrala
termică.
Parterul și etajul 1 - hol şi acces principal în clădire respectiv acces direct către curtea
interioară, spatiu informare cu privire la activitatea în clădire, cameră paznic si supraveghere,
spații anexate holul principal pentru expoziții temporare, spații comerciale aferente activităților
desfăşurate în HUB , mic bistro cu deschidere către curtea interioară cu posibilitatea de extindere,
mică bibliotecă anexată bistro-ului, săli multifuncționale, birouri ale staff-ului HUB-ului , grup
sanitar.
Etajele 2-3 și mansarda - săli de conferință sau debate-uri cu posibilitatea de extindere, plan
deschis cu diverse variante de amenajare în funcție de cereri pentru redacții, studio-uri de design,
ateliere individuale sau collective,grupuri sanitare cu spațiu depozitare general al etajului. (sursa – arh. Balan Ileana Cristina)
SPATII REZIDUALE-DEFINITII, CAUZE, TIPOLOGII
Definitia spatiilor reziduale : lipsa de securitate si siguranta in exploatare
Mai toate constructiile se pot degrada cu trecerea timpului, cei mai multi factori sunt redundanti, astfel expertizele
periodice sunt recomandate pentru o evaluare de specialitate a unei posbile deteriorari. obliga la un control periodic al starii
de deteriorare. Printre cauzele care apar frecvent si conduc la degradare mentionam :
- factorii externi – mediu agresiv, poluare, regimul de proprietate schimbat cu durata de legimitate foarte mare, probleme
pecuniare, lipsa securitatii in zona,
- factorii interni – utilitati si functiuni neglijate, exploatarea functiunilor pana la epuizarea utilitatilor, modificari repetate
fara planuri si aprobari avizate, alterarea structurii de rezistenta fiind o prima consecinta, in mod evident ca si estetica este
afectata, de cele mai multe ori in mod definitivimbatranirea zidariei, fundatia, lucrari de remediere neefectuate la timp,
lucrari si modificari repetate care schimba si intervin in structura de baza ...
Cauzele identificate ale hazardului natural si antropic

Tipologia riscului - seism, inundatie, foc, -avalansa zona montana, terasare, conflict armat, arme biologice, risc demografic
etc...)
Tipologia criteriilor de analizarea si cercetarea sitului pentru gasirea solutiilor de reabilitare
SPATIUL CONSTRUIT SI ESTETICA SA
Traseu cultural propus

Spatialitatea ocupata de cladirile emblematice ale unui mediu urban ne orienteaza mai mereu catre un traseu cultural si arata
dinamica prioritara pe care a avut-o arhitectura majora intr-o anumita epoca, etapa in evolutia orasului/ zonei respective.
Scenografia unui oras ne arata profilul locuitorului, ne aduce informatie clara despre ce si cum traia si /sau ce si cum lucra,
daca folosea o anume tehnologie, nivelul de civilizatie, obiceiuri si credinte. Antropologia urbana ne arata cand au aparut
microtopiile , si modalitatea de intelegere si folosire a spatiului comun impartasit de diverse comunitati mai mici sau mai mari.
Studiu de caz - Un exemplu graitor de recuperare a identitatii unui spatiu complet destructurat este propunerea din proiectul
de arhitectura Centru Cultural, amplasament - str. Independentei nr. 10, orasul Azuga, jud.Prahova.
„CONSTRUIREA UNUI CENTRU CULTURAL, PRIN
DESFIINTAREA SPATIULUI DESTRUCTURAT EXISTENT SI
AMENAJAREA AMBIENTALA, oras Azuga, jud. Prahova, str Independentei
nr 10”
Studiul de caz se bazeaza pe proiectul de recuperare a unui sit degradat si construirea unui
edificiu nou; acest proiect este finantat prin POR Apel 13.1/ ADR- CalarsiCoeficienti
urbanisitici:
• P.O.T. propus = 25,5%;
• C.U.T. propus = 0,59;
• Inaltimea maxima = 12,85m (de la cota +0,00);
• Inaltimea la cornisa = 8,20m; 9,53m (de la cota +0,00);
• Regim de inaltime = D+P+1E;
• Suprafata construita propusa = 333,86mp;
• Suprafata construita desfasurata = 667,72mp;
• Suprafata parter = 333,86mp;
• Suprafata etaj = 333,86mp, inclusiv terasa circulabila acoperita;
• Suprafata etaj = 224,32mp, exclusiv terasa;
• Suprafata demisol = 97,94mp
Suprafata TOTALA propusa = 765,66 mp, fara alei, accese, rampa persoane cu dizabilitati
TRECUT VS. PREZENT
Sistemul constructiv: Conform memoriului tehnic de
structura, cladirea va avea structura de rezistenta de tip
panouri de zidarie portanta cu bulbi si centuri din beton
armat.
Circulatiile interioare pe verticala intre parter si etaj se
vor realiza prin intermediul unei scari din beton armat,
intr-o rampa, cu latimea rampei de 1,40m.
Legatura intre parter si demisol (in zona scenei din sala
multifunctionala) se realizeza printr-o scara din beton
armat, spre vestiarul, grupul sanitar si spatiile de
depozitare care deservesc activitatea salii
multifunctionale.
Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare
se vor realiza din zidarie. Compartimentarile interioare la
grupurile sanitare se vor realiza din panouri speciale
pentru compartimentari sanitare.
Finisajele interioare:
 Pardoselile se vor realiza din Tarkett, gresie
antiderapanta (de interior / exterior) si parchet. Sala
multifunctionala se va finisa cu Tarkett acustic, cu
strat fonoabsorbant
 Peretii interiori se vor tencui si se vor
finisa cu vopsea lavabila de interior.
Sala multifunctionala va fi placata cu
placi din gips carton cu izolare fonica
 La grupurile sanitare peretii se vor
placa partial cu faianta.
 Plafoanele se vor tencui si se vor finisa
cu vopsea lavabila de interior sau se va
monta plafon fals. In sala
multifunctionala plafonul fals va fi din
placi acustice.
 Tamplaria va fi din PVC, cu geam
termorezistent, clar si garnituri de
etansare.
Finisajele exterioare
Peretii exteriori se vor finisa cu tencuiala
decorativa, iar soclul se va finisa cu
tencuiala decorativa hidrofuga (se va
folosi termosistem cu izolatie din
polistiren de 15cm grosime).
Acoperisul si invelitoarea
Termoizolatia teraselor va fi din polistiren extrudat de
25 cm grosime. Deoarece in zona orasului Azuga,
iernile sunt foarte aspre si cu cantitati foarte mari de
precipitatii, s-a stabilit impreuna cu beneficiarul
lucrarii, acoperirea celor doua terase (una circulabila,
cealalta necirculabila), cu invelitori din tabla
amprentata vopsita in camp electrostatic, pe sarpanta de
lemn ignifugat.
Jgheaburile si burlanele vor fi din tabla de 0,5mm.
Forma si dimensiunea lor va fi: pentru jgheaburi –
semirotunde, iar pentru burlane – rotunde, cu diametrul
de 12cm.
Circulatii si accese exterioare
 Accesul principal pe teren, se va face dinspre strada
Independentei.
 Accesul in cladire se poate face pe latura nordica si
pe latura sudica. Spatiul destinat centralei termice
are acces doar din exterior, pe latura estica.
Incinta va avea 11 locuri de parcare, din care 2 locuri
de parcare sunt pentru persoane cu dizabilitati.
Releveu- CASA DE cultura-azuga – reconstituire plan
Plan incadrare in zona
Retragerile vor respecta prevederile
R.L.U. al P.U.G. aprobat si Codul Civil.
Cladirea propusa are o forma

neregulata in plan si va avea structura
de rezistenta de tip panouri de zidarie
portanta inramata cu bulbi si centuri din
beton armat.
Cladirea va avea regimul de inaltime
D+P+1E si va cuprinde:
La demisol: mic vestiar pentru sala
multifunctionala, grup sanitar, spatii
depozitare
La parter: vestibul, receptie,
garderoba, hol central cu scara acces
etaj, sala multifunctionala pentru circa
90 persoane, camera protocol, mic
oficiu, grupuri sanitare (inclusiv 1
pentru persoane cu dizabilitati), CT,
vestibul, zone acces, rampa persoane cu
dizabilitati, lift.
La etaj: birouri (director, secretara),
biblioteca, sala conferinte (circa 20
persoane), mic oficiu, hol cu scara, lift,
grupuri sanitare, spatiu depozitare,
camera pentru materiale de curatenie,
terasa circulabila acoperita
REINTERPRETARE FUNCTIONALA A SITULUI ARHEOLOGIC, PRIN AMENAJAREA SI
CONSERVAREA RUINELOR BISERICII MEDIEVALE DE SEC XIII-IVX
Proiectul in discutie se refera la recuperarea spatiului ocupat de Ruinele unei Biserici Franciscane, obiectiv de patrimoniu
clasa B, spatiu care a devenit rezidual chiar daca se afla in centrul Municipiului Caransebes, str. St. Herce,( vis-a vis de cladirea
Primariei) FN, jud. Caras-Severin si este capat de perspectiva pentru promenada centrala a orasului, corso, care ocupa o
suprafata de app. 10.000 mp.
Ruinele Bisericii Medievale /Franciscane de sec XIII-XIV se aflsa in cadrul Unitatii Teritoriale de Referinta (UTR) - Nr. 1 -
Zona centrala a Municipiului Caransebes, terenul avand o suprafata totala de 448 mp, din care 255 mp – amprenta la sol,
respectiv Ruinele Bisericii de tip romanic (Fundatie de sec. XIII-XIV), aflata in listele B ale MC, la Pozitia 82 – CS-I-s-B-
10807.
Principiile recuperarii spatiilor reziduale, ar trebui sa asigure identitatea spatiului (chiar daca intervine in modificarea
fizica a locului) pentru ca atat vocatia zonei cat si memoria peisajului cultural tin de transfigurarea calitatii si nicidecum de
schimbarea identitatii.
Situatia actuala a sitului
Propunere proiect
- Expertizarea si elaborarea raportului de expertiza a sitului arheologic si declararea

lucrarilor arhelogice inchise.
- Ecologizarea si salubrizarea spatiului identificat ca zona de interventie
- Studiile de teren : geomorfologice si ridicarile topometrice
- Curatarea ruinelor de adaosuri neconforme
- Conservarea si reabilitarea perimetrului – de afpt, a zidurilor care amintesc de vechea
Biserica Franciscana de sec XIII
- Consolidarea zidurilor si – sistematizarea verticala a sitului
- Imprejumuirea cu un sistem de protectie ( gard transparent) care are si rol de suport
informativ : istoricul sitului fiind gravat pe placile care alcatuiesc imprejmuirea
- Acoperis cu rol de conservare – material transparent cu leduri incastrate
- Sistem de rezistenta : stalpi in V si pasarela pentru traversarea si observarea sitului
- Se vor plasa la interiorul sitului replici ale artefactelor gasite in fostul santier
arheologic ( in prezent, acestea sunt pastrate la Muzeul orasului Caransebes)
basorelief cu Hercules – origine romana, stela funerara, lespedea de altar…
Solutie arhitecturala - protejare ruinei biseriii
franciscane sec xiii-ivx Locatia – Caransebes
Suprafata ruine 255mp
Suprafata sit -422mp
Beneficiar –Primaria Caransebes
- Proiect finantat POR 5.2 SUERD

- Conservare si protectie prin acoperire cu o structura
usoara cu insertie de leduri
- Pasarela de vizitare
- Perimetru ingradit cu sistem gravat de informare
- Artefacte – lespede de altar si stela funerara
Avantajele propunerii adoptate
- simplitate in silueta,
- transparenta totala
- semnal de punere in valoare a zonei arheologice,
- atragerea vizitatorilor
- incadrare ca imagine in zona sacra,
- incadrare in zona centrala (a Municipiului Caransebes)
cu functiuni diverse
- punerea in valoare a ruinelor ”scufundate” prin
suprafetele transparente ale balustradelor amplasate pe
limita proprietatii
Anexa 15 fig 2 concept final proiect REINTERPRETARE FUNCTIONALA SI AMENAJARE RUINE BISERICA - accesibilizarea zonei sitului arheologic, relaționată cu
MEDIEVAL DE SEC XIII-XIV zonele funcționale si cu alte obiective turistice din zona
Solutie intermediara propusa - Suprafata riglata
Copertina respinsa la comisia regionala de avizare patrimoniu, motivatia fiind ca este o solutie prea
avangardista PUNCTUL FORTE AL SOLUTIEI ERA CA O SUPRAFATA RIGLATA ESTE IN-SINE O
STRUCTURA DE REZISTENTA , ASTFEL ERA SALVAT SITUL DE LA FUNDAREA UNOR STALPI DE
STRUCTURA CARE POT AFECTA OBIECTIVUL DE PATRIMONIU
Studiu caz
Centrul cultural si traditie turco-tatara din Medgidia, jud.
Constanta - FOSTA BAIE TURCEASCĂ (HAMMAM), monument
istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice/2010, suprafata desfasurata 330 mp.-
(sursa – arhiva Primariei Medgidia)
Descriere edificiu :
Hammam-ul, baia cu aburi moştenitoare a termelor romane şi bizantine este un program arhitectural antic modificat de către omeyyazi pentru a-l
adapta la practica abluţiunilor care preced rugăciunea de vineri. Loc de întâlniri sociale, hammam-ul joacă un rol esenţial în viaţa publică
musulmană. Actuala clădire a băii turceşti, care cuprinde o construcţie cu trei încăperi cu o anexă etajată, păstrează în coordonatele ei majore
construcţia iniţială. Totuşi, stabilirea partiului şi a funcţiunilor nu poate fi efectuată decât după definitivarea cercetărilor arheologice. Încăperea
pătrată acoperită cu boltă semisferică era prevăzută în colţuri cu mici bazinete pentru spălatul ritual. Urmează trei spaţii boltite care constituiau
zona tehnică: camera care adăpostea rezervorul în care se încălzea apa – kazan, camera unde se afla gura hipocaustului , unde se făcea focul -
külhan. Fosta baie turcească din Medgidia reproduce în mare schema clasică, simplificată în anume părţi, având un singur spaţiu de utilizare
comună, bărbaţi şi femei, în mod alternativ. Intrarea se făcea printr-o încăpere spaţioasă, care servea drept vestiar - sogukluk, dar şi loc de
discuţii, de băut cafea sub răcoarea unei fântâni. De aici se intra într-un prim spaţiu , cu o temperatură moderată - iliklik, din care se putea accede
la spaţiul latrinelor , dar si in partea principală a băii, fiind cea mai caldă sală unde se putea asuda la aburi.
Disfunctiuni
- edificiul se află într-o stare avansată de degradare.
- avariile, vizibile la interior şi la exterior, se datorează în principal intervenţiei umane, prin modificările executate în decursul
timpului, dar şi lipsei de funcţiune din ultimii ani.
- edificiul prezintă o vădită tendinţă de fragmentare a corpului principal în blocuri independe.
- rupturi în mijlocul peretelui vestic, datorită desfiinţării zidului despărţitor dintre încăperi
- infiltraţii de apă prin cupole şi rigole care au produs ruginirea tiranţilor şi
ancorelor metalice, proces în urma căruia s-au produs dislocări ale paramentului exterior al zidăriei
- fisuri ale extradosului cupolelor
- degradarea masivă a învelitorilor
- degradarea generală a tuturor finisajelor
Pentru a pune în valoare componenta tehnico-istorică a vechiului sistem de încălzire, o parte din zona hipocaustului va fi
acoperită cu un planşeu transparent care să permită vederea acestuia.
Se vor efectua următoarele categorii de lucrări: - construcţie două nivele la turn
- construcţie scară de acces turn
- finalizarea cercetării arheologice - refacere şarpantă în spaţiul de socializare
- consolidarea şi restaurarea fundaţiilor, a zidurilor şi a cupolelor - construcţie fântână în spaţiul socializare
- restaurarea hipocaustului - refacere finisaje şi tâmplării
- desfaceri de ziduri, şarpantă şi învelitori - montarea învelitorilor
- desfaceri de tencuieli - construcţii de reţele interioare
- demantelări de betoane ale pardoselilor - asigurarea unui sistem de monitorizare şi pază
- refacere planşeu parter - asigurarea unui sistem contra incendiilor
- refacere pardoseli - realizarea unui sistem paratrăsnet
- recompartimentare grupuri sanitare - construcţie supantă
Studiu de caz-Parc-AZUGA-AMENAJARE, REALIZARE OBIECTIVE
TURISTICE ȘI ACCESIBILIZAREA FUNCȚIUNILOR
Locatie: Orașul Azuga, din Județul Prahova, Str.
Ritivoiu, având o suprafață totală de 1, 35 ha, respectiv
13.564 mp (din care: Parc Azuga, în suprafață de 1,33
ha, respectiv 13.320 mp.
- Scopul proiectului va fi impulsionarea diversificarii

economiilor locale prin realizarea de obiective suport
pentru dezvoltarea durabila a turismului oferind noi
oportunitati pentru forta de munca.
- Proiectul va urmări propunerea de amenajări și

obiective, pentru dezvoltarea și susținerea turismului,
inclusiv prin accesibilizarea spațiilor pentru toate
categoriile și vârstele de utilizatori, cum ar fi persoane
vârstnice, adulte sau copii cu dizabilități.
- Propunerea unei amenajări peisagistice tematico-

arhitecturala
- Realizarea unor obiective turistice si de agrement

cu design arhitectural
- Proiectului propune revitalizarea zonei și crearea de

noi facilități de agrement și recreere în vederea creșterii
atractivității ca destinație turistică
Funcțiunile existente
- În prezent în zonă sunt câteva alei pietonale pe direcția
nord-sud și parțial pe direcția vest-est, precum și o alveolă în
care este amplasat un loc de joacă pentru copii, restul
parcului fiind destinat promenadei și relaxării, dar
neamenajat corespunzător.
- Parcul are 5 cai de acces, dinspre străzile perimetrale,
respectiv Str. Ritivoiului, Ecaterina Teodoroiu, Florilor și
Toamnei, dar nu exista o relaționare între ele. Dintre
acestea, 2 sunt principale și deservesc accesul către parc pe
direcția nord-sud, celelalte 3 accese sunt secundare.
- Aceste funcțiuni necesită însă reamenajare și
restructurare, fiind in stare de degradare și pentru că nu
oferă diversitate zonei prin amplasarea de elemente atractive
mai multor categorii de vârstă, situație care se regăsește și în
cadrul locurilor de joacă.
- Aleile, platformele și scările existente sunt realizate din
materiale care sunt deteriorate și prezintă urme de
distrugere în prezent, fiind necesara refacerea lor și
regândirea într-un sistem coerent, care să integreze mai
multe funcțiuni distincte și care să preia diferența de pantă
existentă.
- Vegetația existentă este formată din câteva sub-zone cu
vegetație de conifere și rășinoase.
- Zonele de acces si limite către străzile importante au
aliniamente de arbori incomplete, care nu sunt suficiente
pentru a realiza o perdea verde de protecție.
- Principalul masiv de vegetație înaltă este amplasat în zona
de nord-vest, care are un caracter sălbatic, dar neamenajat și
nesigur, având în vedere canalul deschis colector care preia
apele torentului existent, pe direcția nord-sud a pantei.
Conceptul General de amenajare peisagistică a suprafeței studiate, se bazează pe
realizarea unui proiect integrat de amenajare peisagistică, arhitecturală și tehnică
(structurală, rețele tehnico-edilitare și instalații) pentru realizarea unui parc urban cu
valențe turistice, culturale și accesibilizarea funcțiunilor propuse, prin realizarea unui
contrast între diferitele subzone ale parcului, atât din punct de vedere al conceptului,
cât și din punct de vedere al funcțiunilor și al ambianței generale propuse (volum de
vegetație, spațialitate, cromatică, iluminat).
- Parcul va avea mai multe subzone cu funcțiuni distincte și amenajare peisagistică
integrată.
- Ambianta va fi una vesela, luminoasa, se vor folosi accente cromatice la mobilierul
urban, aparatele si instalațiile de joc, iar aspectul va fi minimalist și modern ca
imagine a zonei.
- Vechile alei ale zonei, aflate în stare de degradare vor fi dezafectate, dar se vor
păstra o parte din traseele acestora care vor fi reamenajate corespunzător, cf.
planșelor atașate prezentului studiu.
- Se propune un acces principal din str. Ritivoiului, care va prelua pietonii din zona
străzii, printr-un arc de cerc, ce se va continua printr-o alee principală circulară cu
lățimea de 1,50 m, prevăzută cu buzunare de așteptare și întoarcere pentru persoane
cu dizabilități.
- Zona va beneficia de un procent mic de suprafețe minerale cu destinația de
platforme, doar la locurile de joacă care vor avea prevăzute suprafețe non-trauma
prevăzute în zona unora dintre aparatele de joc activ.
- De asemenea prelucrarea terenului va permite și deplasarea pe gazonul rezistent
la călcare, propus în această zonă.
- Toate zonele vor fi disponibile pentru persoanele cu dizabilități, cu excepția zonei
centrale din pădurea-parc, unde declivitatea terenului este extrem de mare.
Studiu de caz
LOCUINTE SOCIALE SI AMENAJAREA UNUI SPATIU AMBIENTAL CONSTRUCTIE NOUA - 3 CORPURI DE CLADIRE P+3E, in
Azuga, Judetul Prahova, pe Str. Umbroasa
Localizare -Terenul se afla in intravilanul orasului Azuga jud Prahova, str Umbroasa FN, T16, P313,P315, UTR 4 in suprafata totala de 4945 mp conform CU nr 47
din 3 iulie 2018 si 4945, 38 mp din raport ridicare topometrica, categoria de curti – constructii, functiune de locuinte si functiuni complementare.
Coeficienti urbanisitici:
POT existent = 0%; CUT existent = 0;
P.O.T. propus = 17,60%;
C.U.T. propus = 0,688;
Inaltimea maxima = 14,45m (de la cota +0,00);
Inaltimea la cornisa = 11,80m (de la cota +0,00);

Regim de inaltime:P+3E
Sc propusa / 1 modul locuinte sociale = 281,25 mp;
Sd propusa / 1 modul locuinte sociale = 1125 mp;
Sc parter / 1 modul locuinte sociale = Sc etaje 1-3 1 modul locuinte sociale = 281,25mp;
Sc propusa TOTALA (3 module locuinte) = 843,75 mp; Sc anexa CT = Sd anexa CT = 26,40mp
Sd propusa TOTALA (3 module locuinte) = 3375 mp; SC total = 870,15mp; Sd total = 3401,40mp.
Studiu de caz
Recuperarea siturilor poluate istoric – arhitectura industriala
Amplasament – localitatea Ochiuri, jud. Dimbovita
Depozit – materiale combustibile – titei
Beneficiar – OMV- Petrom
Proiectant – Team Oil srl, Ploiesti, jud. Prahova (sursa – din arhiva firmei Team Oil SRL , ing. C. Stan- director g-ral, Ploiesti, jud. Prahova)
“Proiectele care se ocupa de recuperarea siturilor poluate istoric trebuie să elaboreze conceptul preliminar şi caracteristicile tehnice, comparând soluţiile
alternative de detaliu pentru a asigura alegerea soluţiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Studiul de fezabilitate va prezenta functionalitatea si
modalitatea de folosire a amplasamentului in trecut ( istoricul) , condiţiile existente, precum şi gradul de contaminare, va stabili criteriile adecvate de remediere, va
elabora propunerile de remediere preliminare şi proiectul tehnic, va compara soluţiile alternative detaliate pentru a se asigura alegerea soluţiilor cele mai bune din
punctul de vedere al cost-eficienţei. Masurile de remediere/reabilitare vor fi îndeplinite în conformitate cu standardele stabilite prin Directivele UE şi legislaţia
românească în vigoare. Prezentare material separat
OMV PETROM intentioneaza sa modernizeze depozitul de tratarea titeiului in localitatea Ochiuri pentru cresterea sigurantei in exploatare si
alinierea la cerintele legale si standardelor OMV PETROM. Proiectul a fost intocmit cu respectarea prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea
in constructii.
Lucrarile de constructii cuprinse reprezinta constructii ingineresti specifice tehnologiei amplasate in incinta depozitului precum si lucrari utilitare si de sistematizare
pe verticala si amenajare a incintei. Amplasamentul viitorului Depozit Ochiuri modernizat se găseşte din punct de vedere administrativ pe perimetrul localităţii
Ochiuri, comuna Gura Ocniţei, jud. Dâmboviţa. Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul se găseşte pe terasa inferioară dreaptă a pârâului Slanic, în aval
de confluenţa acestuia cu Valea Reşca. Clima perimetrului cercetat este temperat - continentală, subtipul dealurilor extracarpatice cu nuanţă de tranziţie la
continentalism. Lucrarile de constructii prevazute in cadrul proiectului de modernizare a Depozitului Ochiuri sunt urmatoarele:
- Terasamente generale conform profilelor de nivelare

- Cuva retentie la rezervoarele 33-TK-2101A/B
- Rigola evacuare apa
- Sistem de canalizare inchisa
- Sistem de canalizare deschisa (ape pluviale)
Drumuri in incinta cu racorduri la drumul existent, avand in vedere neregularitarea terenului pe amplasamentul viitorului depozit modernizat, este necasara
nivelarea terenului prin lucrari de terasamente. Necesitatea executiei drumurilor este strict determinata de realizarea modernizarii depozitului de titei. Drumurile se
vor amenaja in functie de necesitatile dezvoltarii depozitului, pentru deservirea in conditii de confort si siguranta a circulatiei pentru deservirea activitatilor
specifice depozitului de titei. Fundatiile rezervoarelor au fost proiectate in elevatie sub forma de fundatii inelare din beton armat monolit asezate pe un strat de
beton simplu de egalizare Conform studiului geotehnic fundatiile rezervoarelor de titei au fost asezate pe un teren imbunatatit format dintr-un strat de 50cm de
balast compactat 95% Proctor si doua straturi de piatra sparta de cate 20cm grosime, cel de la baza servind la formarea stratului de baza pentru umpluturara astfel
realizata. La executia inelului se va folosi beton armat monolit C25/30, care corespunde claselor de expunere XC4 si XF1. Pentru betonul simplu de egalizare se va
utiliza beton turnat monolit de clasa C12/15. Pentru armarea fundatiilor s-a folosit otel beton PC52 si OB37.
Hotel Muntenia
Locatie: Strada Academiei la nr. 19-21, Bucuresti
- Clădirea are două etaje si a fost construită între

1925 și 1930, iar după cinci ani a fost supraetajată
atingând înălțimea actuală de cinci etaje.
- Conform expertizei din 2016 deja depuse la PMB,
Hotelul Muntenia, construit în anii 1920, este în
pericol de „prăbuşire iminentă”.
- Fostul Hotel Paris, astăzi cunoscut ca Hotel
Muntenia, este nefunctional, fiind închis de 9 ani şi
„distinct semnalizat cu bulină roşie cu grad 1
seismic”,
- Hotelul Paris este un alt imobil de tranziţie
stilistică bovindoului de la primul şi al doilea etaj şi
loggia amplă de la ultimul etaj sunt de factură
Neoromânească, stilul Art Deco este observat la
copertinele de la parter, parapeţii balcoanelor
franţuzeşti şi chiar la stereotomia faţadei (un fin bosaj
şi ancadramente cu forme epurate).
PLAN DE SITUATIE
PLAN SUBSOL
HAWICK LAU
Casa Cesianu
Locatie: Intersecția bulevardului Dacia cu Calea Victoriei
A fost construită la sfârșitul secolului XIX de către deputatul

Nicolae Cesianu.
Imobilul şi grădina în forma din prezent a fost efortul lui
Constantin Cesianu
Spre finalul anilor 1880 şi până în anul 1892, împreună cu
arhitectul Leonida Negrescu, s-a restaurat partea din faţă a
clădirii, unde în prezent se află „Muzeul Vârstelor”, şi a adăugat
corpul secundar din spate, unde în prezent se află partea
administrativă a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Clădirea avut mai multe functiuni : ambasada mai mica a
Germaniei pe timpul regimului Mareșalului Antonescu, sală de
spectacol pentru teatrul Constantin Tănăse, Casino , ulterior a
scăzut și mai mult până la sală de pariuri sportive ( cu toate
astea sta in picioare de mai bine de 150 de ani )
Imobilul care a stat închis timp de zeci de ani adăposteşte
„Muzeul Vârstelor”, un muzeu unic în România, unde toţi cei
care îi trec modernul prag pot afla istoria si modul de trai al
românilor din ultimii 300 de ani.
(sursa – arhitectura-1906.ro)
Clădirea este compusă din două corpuri, probabil realizate în
aceeaşi etapă (există și ipoteza că ar fi existat două etape de
construcție, iar corpul B ar fi fost realizat în prima).
Proiectul de consolidare, conservare şi restaurare al Casei
Filipescu-Cesianu a constat în lucrări de consolidare structurală a
corpului principal, recompartimentare şi refuncţionalizare a spaţiului
interior, astfel încât fostele încăperi ale casei împreună cu spaţiile
nefolosite din subsol şi pod să devină spaţii expoziţionale vizitabile.
Faţadele cu toate elementele exterioare decorative au fost
reanalizate pe schelă cu restauratorii executanţi.
Identificarea pieselor originale de pe faţade, precum şi a
intervenţiilor ulterioare au făcut obiectul unui proiect de detaliu de
componente artistice, care s-a dezvoltat şi completat în paralel cu
şantierul.
Structură
Consolidarea Casei Filipescu-Cesianu a fost realizată prin intervenţii la elementele verticale – cămăşi armate, subfundări
şi ancorări ale arcadelor din subsol, rigidizarea planşeelor din lemn şi transformarea lor în şaibe rigide. Zidăriile originale
au fost reţesute local cu cărămidă veche, iar recompartimentările interioare şi noile goluri în zidăria exterioară au fost
subordonate materialului şi tehnicii originale.
Pe şarpantă, element deosebit al casei, care servea doar la acoperirea unui pod folosit ca depozit, s-a intervenit
punctual, astfel încât spaţiul nou-obţinut să poată primi funcţiuni cu multiple activităţi, destinate pe rând diverselor
momente ale zilei – de la spaţiu muzeal pentru cercetare electronică, la întâlniri şi spaţiu expoziţional periodic, la
concerte de cameră sau jazz, seara. O parte din aceasta a rămas aparentă, fiind recuperată prin curăţare şi tratare
corespunzătoare, devenind astfel un element decorativ dominant în spaţiul nou-creat şi, în același timp, un exponat în
cadrul muzeului care atestă măiestria vechilor meşteri tâmplari, în timp ce alte elemente mai puţin fericite ca structură şi
condiţie fizică au fost înlocuite şi antichizate sau îmbrăcate.
Interioare
Finisajele interioare au preluat elementele specifice caselor boiereşti de secol XVIII-XIX, insistându-se pe materiale
autentice adaptate cerinţelor actuale.
Spaţiul nou-creat de la mansardă a urmărit evidenţierea prin contrast a elementelor originale ale şarpantei cu
finisarea în stil minimal şi functionalist. Iluminatul interior a fost suplimentat cu un sistem de corpuri LED montate pe şina
aparentă a simezelor de expunere ale muzeului.
Învelitoarea
Elementul de identitate al Casei Filipescu-Cesianu este acoperişul imperial, ce marchează intersecţia străzii Sevastopol
cu Calea Victoriei. Teşitura de la colţul străzii Sevastopol cu Calea Victoriei este evidenţiată de un accent vertical –
turnuleţul cu fleşă metalică şi un hublou rotund cu un ancadrament decorativ din tablă de zinc. Aceste elemente sunt
preluate la restul acoperişului pentru a ritma compoziţia şi a evidenţia marginile bine definite ale clădirii.
Singura concesie făcută costurilor de execuţie şi rigidităţii autorităţii de implementare a proiectelor a fost realizarea
învelitorii acoperişului imperial din solzi de tablă de zinc în locul solzilor de ardezie vopsiţi – care au fost descoperiţi pe o
parte a acoperişului, în momentul desfacerii.
Varianta de intervenţie propusă de proiectant a avut în vedere refacerea învelitorii cu ardezie, pe zona imperială.
Considerentele strict bugetare au hotărât însă folosirea solzilor din tablă de zinc în locul ardeziei, păstrând designul
acesteia. Lucarnele au fost extrase şi refăcute în întregime, după modelul original, ca rezultat al unei degradări masive. (sursa – arhitectura-1906.ro)
Interioare
- Pentru că nu aveau valoare istorică, sobele existente au fost dezafectate, iar în locul lor
s-a realizat un sistem centralizat HVAC care să menţină condiţiile optime pentru expunere
şi vizitare.
- Finisajele interioare au preluat elementele specifice caselor boiereşti de secol XVIII-
XIX, insistându-se pe materiale autentice adaptate cerinţelor actuale.
- Pardoselile din camere au fost realizate din parchet masiv de stejar, iar cel al scărilor şi
spaţiilor de trecere din marmură de Ruschiţa antichizată. Parchetul ales în varianta clasică
cu friz, atât prin nuanţă, cât şi prin desen a urmărit să estompeze neregularităţile
planimetrice ale încăperilor.
- Spaţiul nou-creat de la mansardă a urmărit evidenţierea prin contrast a elementelor
originale ale şarpantei cu finisarea în stil minimal şi funcţionalist a celorlalte componente.
- Iluminatul interior a fost suplimentat cu un sistem de corpuri LED montate pe şina
aparentă a simezelor de expunere ale muzeului.
Tâmplării
Starea avansată de degradare a impus ca tâmplăria veche să fie înlocuită complet, dar
elementele vechi specifice (cremoane, druckere, şilduri) au fost preluate în modelul nou. O
particularitate arhitecturală a fost decizia de a adopta un sistem hibrid care să respecte
autenticitatea tâmplăriei, păstrând calităţile termice superioare unei soluţii noi. Astfel, s-au
folosit tâmplării cu două foi: la interior geam simplu (pentru a crea ambientul original de
epocă pentru amenajarea ulterioară conform noii teme), iar la exterior geam termoizolant
adaptat modenaturii originale.
La baza acestei alegeri a stat un studiu cu detalii de tâmplărie şi ilustraţii 3D pentru
fiecare tip de ancadrament în parte, valabil în toate contextele de amplasare posibile.
Fațade
- Fiecare element ornamental: denticul, mascheron, brâu şi cartuş a
fost desenat, consemnat şi asumat de proiectant împreună cu specialistul
restaurator.
- S-a făcut o evaluare a stării elementelor şi vechimii lor şi s-au înlocuit
elementele degradate grav, nerecuperabile şi replicile neconforme ale
elementelor originale.
- La nivelul cornişei au fost identificate profile metalice cu rol de
susţinere a cărămizilor scoase în consolă şi s-a dispus restaurarea pe
toată lungimea, păstrându-se modelul original şi materialul iniţial:
tencuială decorativă cu praf de piatră.
- Cromatica aleasă a urmărit sublinierea monumentalităţii volumului,
raportându-se la specificul casei.
- Feroneria faţadelor a fost demontată şi restaurată în atelier.
Casa macca Locatie: Strada Henri Coandă, la
numărul 11, Bucuresti
Casa Macca, este un edificiu cu o

istorie de mai bine de 120 de ani.
Casa a fost ridicată în perioada
1891-1900 de către Petre Macca,
colonel respectabil ce îşi câştigase o
reputaţie de erou în timpul Războiului
de Independenţă.
Proiectată de arhitectul Ion D.
Berindey, casa este construită în stil
eclectic, împrumutând influenţe art-
nouveau şi baroce, cu numeroase
decoraţiuni arhitecturale exterioare: de
la ancadramentul ferestrelor cu motive
florale, la diverse ornamente
reprezentând capete de lei, de madone,
ghirlande sau blazoane, până la cei doi
atlanţi de deasupra intrării principale,
ce susţin balconul etajului.
(sursa – instarhparvan.ro)
Imobilul este dispus pe patru niveluri – subsol, parter, etaj şi un pod mansardat.
Interiorul se deschide cu un hol larg, cu o frescă bogat decorată, şi se continuă cu o scară
din marmură, susţinută de doi amoraşi. Din holul central, luminat natural printr-un tavan
vitraliat, se poate intra oricare din cele şapte camere. Plafoanele, pereții, lambriurile și
ușile fiecărei camere sunt pictate cu motive florale și peisaje romantice
Din 1912, imobilul intră în administrarea Ministerului Educaţiei, conform
testamentului Elenei Macca. După 20 de ani, printr-o hotărâre a guvernului prezidat de
Nicolae Iorga, clădirea devine sediul Muzeului Naţional de Antichităţi, oferind adăpost
unor serii de artefacte şi obiecte valoroase. Înfiinţat oficial în 1834, sub denumirea de
„Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi” acesta este trecut în timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza în subordinea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, dar după
mutarea în Casa Macca, muzeul cunoaşte o amplă reorganizare.
După instaurarea regimului comunist, din 1949, muzeul este trecut în tutela
Academiei Române. Din 1956, Casa Macca îşi schimbă funcţionalitatea, pe care şi-a
păstrat-o până astăzi, devenind sediul Institutului de Arheologie (din 1992, numit Institutul
de Arheologie „Vasile Pârvan”).
Aflată în grija statului român de peste 100 de ani, Casa Macca este inclusă în Lista
Monumentelor de Patrimoniu Naţional şi în Programul Naţional de Restaurare al
Institutului Naţional al Patrimoniului.
Chiar şi străinii s-au oferit să contribuie la restaurarea Casei Macca,
însă discuţiile s-au oprit la un moment dat.
Proiectul de restaurare este însă gata din anul 1996, realizat de
arhitectul Alexandru Beldiman.
Casa Macca se află într-o situaţie mult mai delicată. Deşi a făcut faţă
cutremurelor din 1944 şi 1977, dar şi unui incidendiu în 1986, imobilul se
degradează pe zi ce trece. De peste 100 de ani de când se află în
proprietatea statului, nu a fost niciodată restaurat.
Plan subsol si Sectiune Longitudinala in varianta

proiectului din 1996-1998 (sursa – instarhparvan.ro)
PROPUNERI DE INTERVENTII
Lemn
- Consolidarea locala a zonelor cu picture care prezinta diferite forme de pulverulenta
- Consolidarea desprinderilor de strat pictural prezente sub forma unor exfolieri
- Desprafuirea generala
- Curatarea mecanica a depunerilor
- Stabilizarea lemnului
- Indepartarea corpurilor straine, cuie, cabluri, dibluri de lemn sau plastic
- Indepartarea zugravelilor pe baza de var sub forma de cruste, voaluri, stropituri sau alte tipuri de reparatii.
- Indepartarea depunerilor de impuritati
- Curatarea si degresarea zonelor lscunare
- Chituirea zonelor lacunare
- Indepartarea suprapunerilor de ceara suprapuse stratului pictural
- Integrarea cromatica a lacunelor stratului de culoare, se va reda intgritatea ansamblului pictural fara a recunstitui abuziv suprafetele pierdute
iremediabil
- Izolarea retusurilor
- Vernisarea finala a suprafetelor pictate pe lemn
- Elaborarea unui set de propuneri de intretinere a usilor pictate ( dupa incheierea procesului de conservare si restaurare
Metal
- Demontarea pieselor metalice asamblate

- Realizarea negativelor si pozitivelor pentru elementele metalice care
lipsesc
- Turnarea elementelor metalice in ateliere de specialitate
- Curatarea depunerilor aderente de produsi de natura organica a
elementelor de alama, a elementelor metalice din fier de la exterior si
interior
- Indepartarea produsilor de coroziune
- Indepartarea stratului de vopsea exfoliat
- Chituirea fisurilor si zonelor lacunare de pe elementele metalice din
alama, cupru, fier si de pe rama oglinzii monumentale
- Reintegrarea cromatica a zonelor chituite pe elementele din alama,
cupru si de pe rama oglinzii monumentale
- Grunduirea suprafetelor elementelor metalice din fier
- Conservarea elementelor metalice din alama, cupru si a ramie oglinzii
- Vopsirea elementelor metalice din fier cu vopsea anticoroziva
- Remontarea pieselor metalice ( clante, aparatori ornamentale),
balamale.
Murala
- Asigurarea provizorie a marginilor stratului support desprins/fracturat

- Indepartarea mortarelor necorespunzatoare ale interventiilor anterioare
- Chituirea fisurilor ale stratului support
- Chituirea lacunelor medii si mici ale stratului support
- Consolidarea prin injectari pentru a reface adeziunea stratului support
- Indepartarea prin mijloace mecanice a corpurilor straine
- Indepartarea reparatiilor necorespunzatoare a crapaturilor existente
- Curatarea lacunelor, crapaturilor din zidarie de diverse impuritati, depuneri si pulberi
de mortare sau de alte material straine
- Completarea lacunelor si a fisurilor profunde situate la nivelul zidariei
- Tratarea lacunelor
- Refacerea stucturilor
- Reamplasarea stucaturilor noi pe suprafata parietala corespondanta
- Consolidarea stratului de culoare care prezinta fenomene de exfoliere sau de
pulverulenta
Vitralii
Sticla
Panourile vor fi desfacute bucata cu bucata. Bucatile de sticla vor fi curatate pe
partea exterioara (suprafata nepictata)
Fisuri
Fisurile sticlei se vor restaura prin metoda Tiffany. Lacunele sticlei pictate vor fi
completate cu sticla suflata cu aceeasi textura si culoare cu originalul.
Pictura
In prima etapa va fi realizata curatirea fizico-chimica. Partea interioara (suprafata
pictata) va fi cu grija curatata cu apa demineralizata si acetone. Lacunele picturii vor fi
facute respectand metoda si stilul de picture a originalului.
Plumbul
Profilul H de plumb va fi inlocuit in totalitate. Reasamblarea pieselor in noua
retea de plumb se va face respectand cotele celui original. Plumbul invechit,
pierzandu-si elasticitatea si devenind casant.
Chitul
Starea chitului este precara, in timp uleiul de in s-a uscat/evaporate. Acesta a
devenit casant, ajungand la starea initiala de pulbere care nu mai asigura fixarea
bucatilor.
Casa Macca Corp A
Plan Subsol
Casa Macca Corp A
Plan Parter
Casa Macca Corp A
Plan Etaj
Casa Macca Corp A
Plan Mansarda
Casa Macca Corp B
Plan Parter
Casa Macca Corp B
Plan Etaj
Casa Macca Corp B
Plan Mansarda
Casa Macca Curte
Lipscani 33
- La parterul clădirii din Lipscani 33 se afla,

până acum nu mult timp, restaurantul Margo
Lounge Caffe. În subsol se găsea The Vault Club,
situat într-o fosta trezorerie a Băncii Agricola.
- În planul cadastral din 1911 figurează numele

familiei de bancheri Chrissoveloni, probabil ca
aici a fost gazduita trezoreria băncii- din
fotografiile epocii rezultă clar că imobilul a fost
construit înainte de 1930.
- La acea dată exista doar corpul principal cu

balcoane, iar extinderea clădirii s-a făcut o dată
în 1934 și a doua oară după 1960.
Societatea de Asigurari
„Naționala”/
Hotel Hilton Garden Inn.
(sursa – capital.ro)
Locatie: Strada Doamnei, nr 12, Bucuresti
Clădirea monument istoric a fost proiectată în anul
1886 de arhitectul Adolf Láng pentru Societatea de
Asigurări „Naționala”. În 1917, se realizeaza
supraetajarea volumului inițial.
Proiectul de arhitectură realizat de echipa de

arhitecți de la Enterprise respectă imaginea generală a
clădirii de patrimoniu și accentuează cornișa existentă.
- consolidează planurile fațadelor, renovează elemente
de arhitectură interioară și exterioară și menține curtea
interioară.
- menținerea scării în configurația inițială oferă
fluiditate spațială și frumusețe parcursului, strategia
estetică de a pune în valoare scara lasă planurile
verticale ale spațiului într-un ton luminos și unifică
trepte, contratrepte, balustradă și mână curentă în
tonuri calde de ocru.
- 11 unități de cazare, cu suprafețe relativ
echivalente, reușind să articuleze în sistem dublu tract
cele trei laturi majore ale lotului (o a treia aflată pe
direcția nord fiind un calcan).
- contrast bine controlat între plin și gol, între masiv și
transparent, între vechi și nou.
(sursa – capital.ro)
Casa Miclescu
Locatie: Șos. Pavel Kiseleff nr. 35-37, sector 1,
București.
- Casa Miclescu este un monument istoric (B-II-
m-B-18996) abandonat și parțial ruinat. -
Acoperișul central s-a prăbușit complet, iar din
unele planșee de la etaj au rămas numai grinzile.
- Clădirea construită în stil neoromânesc după
planurile arhitectului Ion Mincu datează de la
începutul secolului XX și este cunoscută pentru că
în anii '70 a găzduit filmarea unor scene ale
peliculei „Felix și Otilia”.
- Datorită zonei privilegiate în care se află acest
imobil, intenția proprietarilor care l-au
achiziționat după revoluție a fost de a-l demola și
de a construi un bloc de locuințe, însă acest plan
nu a putut fi pus în aplicare din cauza clasării ca
monument istoric.
- În consecință clădirea dăinuie, dar construcția
nu a beneficiat de nicio lucrare de consolidare
(sursa – arhivadearhitectura.ro)
- casa a fost proiectata în anul 1900, de părintele arhitecturii
neoromanesti, Ion Mincu
- Casa avea o gradina care era considerată parte a oraşului şi putea fi
admirată de toţi trecătorii ( astazi, proprietarul a încercat să ascundă o
ruină, ridicând un gard de beton şi sârmă.)
- casa a fost naţionalizata, iar propietarul a refuzat să o părăsească,
locuind într-o baie din subsol vreme de 40 de ani.
- Piatra de temelie a fost pusă în anul 1900 însă lucrările au încetat
din cauza lipsei de fonduri înainte ca imobilul să fie terminat.
- Tavanul a fost decorat cu picturi, iar peretele nordic înzestrat cu o
fereastră uriașă ce permitea luminii să intre în atelierul de creație
artistică.
PLAN PARTER PLAN ETAJ
FATADA PRINCIPALA SECTIUNE TRANSVERSALA
Cinema capitol Locatie: Bd. Elisabeta 36, București
Constructia a fost realizata de arhitectul

Nicolae Nenciulescu si artistul sculptor Spiridon
Georgescu
- Intrarea și foaierul au fost radical transformate
-Fațada se poate observa din Bulevardul
Elisabeta la nr. 36 - cinematograful a fost la
vremea lui unul dintre cele mai elegante din
București.
- Fațada a suferit diverse agresiuni pe parcursul
timpului iar sistemul de afișaj pentru posterele
de film, inedit în perioada interbelică, acum nu
mai este funcțional.
- În spatele cinematografului se află Teatrul de
vară Capitol, inițial numit Alhambra, cu intrarea
și “ieșirea prin Sărindar“, actuala stradă
Constantin Mille. Ambele clădiri sunt
monumente istorice, cu relevanță locală.
- Parcela pe care se întinde ansamblul de clădiri
are o suprafață de 1.040 mp, din care Teatrul de
vară CAPITOL ocupă aproximativ 410 mp.
- Cinema CAPITOL se desfășoară pe 630 mp. La
sud, parcela are o deschidere de 16 m către Bd.
Elisabeta iar la nord 15 m constituie fațada spre
str. Constantin Mille.
1938: intrarea și foyerul sunt radical transformate prin intervenția
realizată de arh. Henrieta Delavrancea Gibory, în stilul modernist
Bauhaus.
1947 – 1948: Cinema Capitol și Teatru de vară Alhambra trec în
proprietatea și administrarea statului
• ușa de acces este înlocuită;
• se adaugă un nivel intermediar destinat noii camere
tehnice de proiecție;
• accesul la balcon se realizează prin instalarea unor
scări metalice în grădina de vara
• subsolul și grupurile sanitare sunt utilizate în comun
cu Cinematograful Festival.
1977–1989: Se realizează o serie de intervenții modificări

arbitrare, în cazul ambelor imobile:
Teatrul de vară din str. Constantin Mille
• se îndepărtează statuile de pe fațadă cât și o parte din
decorațiuni
1977: Cutremurul afectează ansamblul, rezultând avarii
semnificante la nivelul structurii cât și la nivelul
acoperișului.
1990 Ansamblul este în patrimoniul Ministerului
Culturii, care îl administrează prin RADEF. În scurt timp,
cinematograful și grădina de vară se închid și ies din
circuitul public.
Arhitectura astazi – status quo
Piata de arhitectura si proiectare a urcat cu 30 de procente in ultimii ani si a ajuns in 2018 la 1, 2 miliarde de lei (circa 260 de milioane de
euro), potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica. Arhitectura s-a aflat pe un trend de redresare in intervalul 2014 – 2018, dupa ce
in 2013 a inregistrat un declin de circa 10%, coborand sub un prag de un miliard lei. Din 2014 insa, odata cu revenirea pietei imobiliare, piata si-a
revenit mergand mana in mana cu piata constructiilor, care a evoluat pozitiv in ultimii ani, indeosebi segmentul constructiilor rezidentiale.
Dinamica investitiilor nete explica evolutia nationala a pietei serviciilor de proiectare in arhitectura.
Propunere teme de cercetare
Mostenirea spatiilor – mostenirea antropologiei urbane - Baladele urbane sunt haina tematica a orasului : putem explica acest fenomen ca
fiind Orasul din spatele ... Orasului. Surprinderea unor instantanee din comportamentul uman sub impactul spatiului, culorii, volumului, vidului si
plinului, reapropierea orasului de oamenii care il locuiesc, imblanzirea spatiului public, parcurile si gradinile ca “healing environment” ,
comunitatea urbana privita din perspectiva unei semantici urbane, izonomia sau privilegiul centrului fata in fata cu junk-space si mahalaua – o
atmosfera a altui secol si ramasitele sale. Intalnirea spatiilor produce o intersectie de simboluri de valori si de comportamente sociale- chiar si
activitati de “leisure time” pot fi interpretate ca activitati culturale.
Un demers important facut de antropologia urbana a fost si studiul locurilor de confluenta intalnirea spatiilor : spatiul liber – laic
-promenada, spatiul ecleziastic – in acelasi loc, in acelasi sat, in acelasi oras…
Mai mult, spatiul construit ca notiune este un spaţiu informaţional, este forma de manifestare cu care lucreaza antropologia – stiinta care
stie sa dilate un element pana la momentul cand acesta se rupe in elementele care l-au compus . spatiul este material dar si simbolic , este entitate
topografică cu geometrie variabilă, dar si cu valente virtuale de spatiu suspendat cand pe un loc dat se suprapun istorii, comunitati, obiceiuri,
vestigii
Istoric – Regulament de infrumusetare

Dezvoltarea ordonata si infrumusetarea Bucurestiului ( oraselor, localitatilor) a stat in atentia edililor ca o preocupare continua, manifestata
prin grija fata de targurile orasului si ulitele lui, fata de apa Dambovitei si morile ei, fata de realizarea acelor palate inzestrate cu chioscuri, cu
foisoare, fantani si gradini, totul impodobit cu stucaturi sau zugraveli in fresca.
Monumentul, Buzludzha, Munții Balcani, Bulgaria
Misiunea inițială a fost pentru o stea pe Vârful Buzludzha.

Georgi Stoilov câștigă concursul cu designul său pentru un inel pe
șase coloane, în jurul unui turn care poartă steaua.
Răspunzând la necesitatea unui spațiu interior pentru vizitatori,
Stoilov proiectează un corp sferic în locul inelului.
Designul final are compensarea turnului, pentru a oferi o stabilitate
mai mare.
Lucrările la Monumentul Buzludzha au început la 23 ianuarie
1974.În primul rând, vârful a fost nivelat pentru a crea o platformă
stabilă pentru monument, folosind TNT pentru a reduce înălțimea cu
nouă metri - de la 1441m la 1432m. La punerea bazelor monumentului,
peste 15.000 de metri cubi de piatră au fost scoși din vârf.
În total, peste 6.000 de persoane și-au contribuit munca la crearea
monumentului Buzludzha. Acestea au inclus ingineri, artiști, designeri,
sculptori, un număr mare de muncitori voluntari și 500 de soldați din
corpul de construcții sub generalul Delcho Delchev.
.
Zidurile din spațiul interior al monumentului sunt acoperite cu mozaicuri
bogat detaliate, care ilustrau o istorie a Partidului Comunist Bulgar.
Turnul Buzludzha măsoară 70 m înălțime, 9 m (30 ft) în partea de bază și
16 m (52 ft) în punctul cel mai înalt. Fundațiile turnului coboară 16 m (52 ft)
în pământ.
Acoperind 510 metri pătrați, aceste mozaicuri au fost formate din 35 de
tone de sticlă de cobalt - sau smalt - importate din Ucraina. Pietrele aveau 42
de culori diferite și au fost asamblate de o echipă de 60 de artiști care au lucrat
la proiect timp de 18 luni. Inelul exterior al monumentului - puntea de
observare din interiorul marginii farfuriei – are un alt tip de mozaic pe ziduri,
aici desenele au fost create folosind pietre naturale, colectate din râuri din
Bulgaria.
Construcția turnului a fost tratată ca un proiect separat
pentru corpul principal al monumentului.
Genadi Milovanov a condus brigada de construcție și, în
total, turnul a avut nevoie de doi ani pentru a construi.
Casa Memorială Buzludzha s-a bucurat de aproape un

deceniu de utilizare. Alături de multe alte complexe
memoriale din Bulgaria, a servit ca parte a unei rețele de
situri de patrimoniu educațional
Astăzi, Casa Memorială de pe Vârful Buzludzha este un schelet, cu
toate acestea, în acea stare distrusă, Buzludzha a început să atragă
vizitatori noi.
Locația care îți taie răsuflarea, atmosfera melancolică de
degradare și toate acestea, combinate cu bogata semnificație politică a
monumentului, au început curând să atragă atenția mass-media
mondiale.
Sketchs by architect Georgi Stoilov, 26th June 20
Turn
Hol
Acces
Auditoriu
Pasarela
Gara internaţională Canfranc
Canfranc a aparut in Evul Mediu, ca localitate de

frontiera. La incendiul din 1944 au fost distruse majoritatea
ruinelor arheologice. Pe atunci se ridicase in jurul garii
internationale Canfranc Estacion deja ‘noua’ localitate
Canfranc. Gara se va se va dovedi curand ca proiectata cu
prea mult optimism, iar dupa abandonarea caii ferate catre
Pau/Franta, ea va fi folosita doar partial.
Gara este dimensionata pentru mai multe mii de
calatori pe zi si executata de arhitectul spaniol Fernando
Ramírez de Dampierre intre 1921 si 1925 dupa
dimensiunile unei linii internationale rapide: marimea si
numarul persoanelor corespund cerintelor unui oras de
100.000 de locuitori.
Complexul garii are o lungime de peste 600m,
intr-un sat de numai 550 de locuitori.
Inalta de trei etaje, lunga de 250m, un colos de

piatra, otel, ardezie si sticla. Un hotel de lux al
complexului garii adapostea odata oaspeti din
intreaga Europa. Hala calatorilor este ornata cu
stucatura si lampi Art Nouveau. Ghiseele din
lemn amintesc de loje de confesional
supradimensionate, dar an de an a inceput sa
dispara din mobilier, cladirile sufera deteriorari
mari din cauza climatului aprig al zonei.
La inceputul lui 2007 s-a inceput renovarea garii,

planurile prevad conversia cladirii intr-un hotel.
Vechiul tunel de cale ferata a fost folosit in
timpul construirii tunelului de autostrada din
Somport si adaposteste azi un laborator subteran.
Parlamentul European a cerut redeschiderea
liniei, desi pe partea franceza sinele au fost
partial inlaturate pentru a face loc autostrazii.
Acoperis pe structura metalica
OPIS STUDII DE CAZ
planuri/imagini pentru toate studiile de caz sunt atasate in format print la studiul tezei doctorale
CAP. 4
• st de caz nr 1 – Centru Cultural, oras Azuga, jud. Prahova
• st de caz nr 2 – Bizserica Franciscana, oras Caransebes, jud Caras Severin
CAP. 5
• st de caz nr 1 – Hammam, oras Medgidia, jud. Constanta
• st de caz nr 2 – Parcul orasului Azuga, jud Prahova
• st caz nr 3 – Locuinte sociale, oras Azuga, jud. Prahova
CAP.6
• st de caz nr 1 – arhitectura industriala depozit titei, localitatea Ochiuri, jud. Dimbovita
• st de caz nr 2 – Hotel Muntenia, Bucuresti
• st de caz nr 3 – Casa Cesianu, Bucuresti
• st de caz nr 4 – Casa Macca
• st de caz nr 5 – Lipscani nr 33, Bucuresti
• St de caz nr 6 – Hotel Hilton Garden Inn
• St de caz nr 7 – Casa Miclescu
• St de caz nr 8 – Teatrul de Vara Capitol
CAP.7
• st de caz nr 1 – Biserica Franciscana, oras Caransebes, jud. Caras Severin

Prezentare Fin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Fin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI

URBANISM „ION MINCU”

Profesor indrumator : prof.dr. arh. OLGA GOCIMAN

TITLUL TEZEI DE DOCTORAT

 ARGUMENT -justificarea temei de cercetare

1.2 Ipotezele studiului

2.1 Spatii cu obiective destructurate

2.2. Posibilitati de reorganizare a spatiilor destructurate

Incadrarea in Vestul zonei Cetate a orasului Timisoara, intre zidurile Cetatii si

Locatie: Calea Victoriei 22-24

- Clădirea a fost construită în

(sursa – arh. Balan Ileana Cristina)

Cauzele identificate ale hazardului natural si antropic

Traseu cultural propus

Cladirea propusa are o forma

- Expertizarea si elaborarea raportului de expertiza a sitului arheologic si declararea

- Proiect finantat POR 5.2 SUERD

- Scopul proiectului va fi impulsionarea diversificarii

- Proiectul va urmări propunerea de amenajări și

- Propunerea unei amenajări peisagistice tematico-

- Realizarea unor obiective turistice si de agrement

- Proiectului propune revitalizarea zonei și crearea de

POT existent = 0%; CUT existent = 0;

P.O.T. propus = 17,60%;

C.U.T. propus = 0,688;

Inaltimea maxima = 14,45m (de la cota +0,00);

Inaltimea la cornisa = 11,80m (de la cota +0,00);

Sc propusa TOTALA (3 module locuinte) = 843,75 mp; Sc anexa CT = Sd anexa CT = 26,40mp

Amplasament – localitatea Ochiuri, jud. Dimbovita

Depozit – materiale combustibile – titei

Beneficiar – OMV- Petrom

- Terasamente generale conform profilelor de nivelare

- Clădirea are două etaje si a fost construită între

A fost construită la sfârșitul secolului XIX de către deputatul

Casa Macca, este un edificiu cu o

Plan subsol si Sectiune Longitudinala in varianta

- Demontarea pieselor metalice asamblate

- Asigurarea provizorie a marginilor stratului support desprins/fracturat

- La parterul clădirii din Lipscani 33 se afla,

- În planul cadastral din 1911 figurează numele

- La acea dată exista doar corpul principal cu

Proiectul de arhitectură realizat de echipa de

Constructia a fost realizata de arhitectul

1977–1989: Se realizează o serie de intervenții modificări

Istoric – Regulament de infrumusetare

Misiunea inițială a fost pentru o stea pe Vârful Buzludzha.

Casa Memorială Buzludzha s-a bucurat de aproape un

Canfranc a aparut in Evul Mediu, ca localitate de

Inalta de trei etaje, lunga de 250m, un colos de

La inceputul lui 2007 s-a inceput renovarea garii,

S-ar putea să vă placă și