Tema 4:

Analiza și descrierea postului

Plan:
1. Conținutul și scopul analizei postului de
muncă
2. Etapele analizei postului de muncă.
3. Metodele utilizate în analiza postului de
muncă
 1. Conținutul și scopul analizei postului
de muncă

• Analiza posturilor reprezintă activitatea

de identificare, prelucrare şi transmitere a
informaţiilor referitoare la un anumit post.

Analiza posturilor este una dintre cele mai

importante activități ale MRU, și se refera la
conținutul și cerințele posturilor, și nu la analiza
persoanelor care le ocupa.
 

• Importanţa analizei posturilor constă în faptul că

reprezintă unul dintre instrumentele de bază ale
MRU care permite aprecierea performanţei în
muncă sau calităţii muncii pe baza informaţiilor
furnizate cu privire la situaţia unui anumit post.

• Scopul analizei posturilor - furnizarea informaţiilor

cât mai clare şi mai concrete cu privire la post,
în vederea realizării unui echilibru între
caracteristicile postului şi condiţiile pe care trebuie
să le îndeplinească un angajat în vederea ocupării
acestuia.
Descrierea postului se bazează pe concluziile rezultate
în urma analizei postului, incluzând informații care
caracterizează postul respectiv, precum și lista
principalelor responsabilități.

 Aceasta conține:
• identificarea postului (stabilirea rolului,
pozitiei si atributiilor acestuia);
• specificarea postului (se precizeaza cerinte
privind educatia, experienta, trasaturile de
personalitate, aptitudinile necesare noului
angajat).
 Glosar
1. Constă din una sau mai multe
obligații, sarcini, prestate de o
1. Post de persoană într-o firmă (la firmă
muncă există atâtea posturi de muncă
câți muncitori are: secretar 1,
portar 2)
2. Un grup de posturi de muncă
2. Profesie similare prin obligațiile
solicitate. O profesie poate fi
îndeplinită de una sau mai multe
persoane (macaragiu, strungar)
 Glosar
3. Un grup de profesii similare identificate
3. Ocupație
în diferite organizații în momente diferite
(electricieni, operatori calculator,
tipografi)
4. Vocație 4. Orientare spre o anumită profesie
5. Meserie 5. Un complex de cunoștințe obținut prin
școlarizare și prin practică, necesare
pentru executarea anumitor operații de
prelucrare a obiectelor muncii sau pentru
prestarea anumitor servicii
6. Funcție 6. Activitate desfășurată de o persoană într-
o ierarhie funcțională de conducere sau
execuție
Postul reprezintă activitatea pe care o
persoană o prestează, în mod permanent și
organizat, într-o firmă, în schimbul unui
salariu.

Componentele postului:
• Obiective
• Sarcini
• Competenţe
• Responsabilităţi
Obiectivele postului reprezintă expresia
calitativă şi cantitativă a scopurilor  la înfiinţarea
unui post şi justifică raţiunea creării şi existenţei
acestuia. 

Îndeplinirea obiectivelor presupune conferirea de
sarcini, responsabilităţi şi competenţe titularului
de post.
• Sarcinile reprezintă cea mai mică unitate de
muncă fixată la nivel individual, fiind o
acţiune sau proces de muncă orientat spre
realizarea unor obiective individuale.
• Sarcinile sunt componente ale unei atribuţii,
care reprezintă un proces de muncă atribuit
spre realizare unuigrup de salariaţi. Atribuţia
este compusă dintr -un ansamblu de sarcini
identice necesare realizării unei activităţi sau a
unei părţi a acesteia
• Competenţa este exprimată de experienţa
şi pregătirea profesională a titularului de post.

• Competenţa reprezintă limitele în cadrul

cărora titularul postului poate acţiona pentru
atingerea obiectivelor individuale, respectiv
mijloacele la care acesta poate apela pe linia
îndeplinirii sarcinilor de muncă ce îi revin.
• Responsabilitatea exprimă atitudinea
titularului de post faţă de modul de
îndeplinire a sarcinilor de muncă ce îi revin.

• Responsabilitatea se poate defini ca fiind

răspunderea titularului de post pe linia
îndeplinirii sarcinilor de muncă ce îi revin.
 2. Etapele analizei postului de muncă.

• identificarea postului precizarea denumirii

compartimentului din care face parte și a
codului de recunoaștere;
• explicarea scopului i se va explica angajatului
clar și pe intelesul sau ce se urmarește, cum se
va proceda și avantajele sale ce decurg din
faptul că descrierea postului il va ajuta să-și
indeplineasca mai bine și mai usor
responsabilitatile;
 Etapele analizei postului de muncă.
• culegerea informatiilor prin distribuirea de chestionare,
realizarea de interviuri etc.;
• redactarea descrierii postului ca o sinteză a elementelor
importante ce caracterizează postul respectiv.
• menţinerea şi actualizarea descrierii şi specificaţiei postului -
este necesar un sistem de urmărire şi ţinere la curent a
descrierii şi specificaţiei postului în scopul efectuării
completărilor determinate de evoluţia dinamică a organizaţiei
(schimbări economice, organizatorice, tehnico-ştiinţifice.).
Când apar posturi vacante descrierea şi specificarea funcţiei
trebuie să fie revăzute înaintea începerii acţiunii de recrutare şi
selecţie.
 3. Metodele utilizate în analiza postului de muncă

Între cele mai cunoscute şi mai utilizate metode şi

tehnici de analiză a posturilor menţionăm:
- analiza documentelor existente;
- observarea;
- chestionarul pentru analiza posturilor;
- interviul;
- tehnica incidentelor critice;
- procedeele grafice de analiză a posturilor;
- analiza funcţională a postului.
• Observarea presupune ca unul sau mai mulți
experți în domeniu să observe un executant
individual sau colectiv și să înregistreze, fără a
interveni, ce, de ce, când, unde și cum se
efectuează activitatea.
• Chestionarul pentru analiza posturilor
reprezintă o anchetă în formă scrisă, unde
întrebările trebuie să respecte o ordine logică,
iar rezultatele trebuie prelucrabile, utilizabile
și măsurabile.
• Interviul, ca metodă de analiză a postului,
constă în derularea unui dialog sforma unor
întrebări răspunsuri între analistul de post
şi titularul postului urmărindu-se culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
post, constatrea faptelor şi obţinerea unor
opinii şi chiar a unor soluţii în probleme
analizate.
• Tehnica incidentelor critice urmareste
identificarea principalelor tipuri de
comportamente critice, speciale, neobișnuite,
erorilor și insuficientelor observate în
realizarea sarcinilor, precum și influența pe
care acestea o exercită asupra rezultatelor
obținute.
Incidentul critic nu are semnificația de conflict,
ci acea de aspect particular, pozitiv sau negativ
al comportamentului deținatorului postului sau a
performanțelor acestuia.
• Procedeele grafice înregistrarea datelor si
informatiilor necesare se realizeaza prin
observarea directa a activitatii angajatilor, iar
pentru reprezentarea actiunilor specifice
necesare realizarii sarcinilor se elaboreaza
grafice ale proceselor sau activitatilor
desfasurate pe diferite posturi, exemple:
schema generala a procesului, graficul
desfasurarii procesului, graficul executant-
masina.
• Analiza functională a posturilor este folosită
pentru a descrie natura posturilor, a pregăti
descrierea posturilor, precum și pentru a
furniza detaliile necesare privind specificatiile
posturilor, are în vedere și unele dimensiuni
ca: instrucțiunile specifice pentru îndeplinirea
sarcinilor, abilități matematice, facilități
verbale, etc.
Succese!!!