Adaptările animalelor la

diferite medii de viaţă.

Profesor - Cocimariuc Igor
Cuvinte cheie:
Adaptare
Mediu de viață
Mediul acvatic
Mediul subteran
Obiective operaționale
 Să definească noțiunile de adaptare și mediu de viață
 Să clasifice tipurile de adaptări
 Să determine factorii ce influiențează formarea
adaptărilor la animale
 Să determine adaptările animalelor la diverse medii de
viață (terestru-aerian,acvatic,subteran)
 Să identifice adaptări ale unor specii de animale la
anumite condiții ale mediului
TEMA:ADAPTARI ALE ANIMALELOR LA DIFERITE MEDII DE VIAȚĂ
Pentru a supravieţui, este nevoie
să te adaptezi. Este o „lege”
destul de simplă, pe care
animalele au înţeles-o mult mai
bine decât noi, oamenii. Şi-au
schimbat astfel comportamentul
şi în timp, chiar şi structura
corpului.
Vă prezentăm cele mai
interesante adaptări ale
animalelor la mediul
înconjurător.
Noțiune de adaptare și mediu de viață

Partea naturii vii și nevii care înconjoară un organism

viu și cu care el stabilește anumite relații este numită
mediu de viață.Popularea oricărui mediu presupune
adaptarea la condițiile de viață oferite de acesta.
Adaptarea este corespunderea caracterelor
organismului (structurii interne și externe,proceselor
fiziologice,comportamentului) condițiilor mediului de
viață.
Clasificarea adaptărilor
Adaptările pot fi morfologice,fiziologice și
comportamentale:
Adaptări Morfologice Fiziologice Comportamentale

Exemple 1.Prezența culorii de 1.Obținerea apei prin 1.Migrația păsărilor

protecție(camuflajul) descompunerea 2.Hibernarea ursului
la cameleon grăsimilor la cămilă  
2.Forma,dimensiunile 2.Economisira apei la  
și localizarea ochilor formarea urinei la
paiangeni
Adaptări ale animalelor din regiunile polare
Iarna, în regiunile polare, temperatura poate coborî sub
-80° C . Stratul sub zapada, unde temperatura scade rare ori
sub -7° C este o metodă de supraviețuire. O femelă de urs
polar și puii ei își petrec lunile cele mai reci ale anului într-
un bârlog săpat în nameți de zăpadă. Acesta este format
dintr-un tunel din care se intră în camera mamei iar apoi în
camera puilor. Încaperea femelei se continuă cu o cameră
inferioară, și este aerisită printr-o gură de ventilație. Înainte
de întrarea în tunel se gasește o creastă mare de zapadă.
Hrana este foarte saracă când pământul și marea îngheață și
sunt acoperite cu zapadă.
Adaptări ale animalelor din regiunile polare
Multe animale au metode ingenioase de obținere a hranei.
Vulpile adulmecă lemingii de sub zapadă și-i omoară
sărind cât mai sus și apoi căzând cu toata greutatea astfel
încât să spargă crusta de gheată de deaspura lemingului.
Vara vulpile polare îngroapă hrană și ouă în stratul de
suprafată al tundrei. Ele scot hrana înghetată din
ascunzători, în timpul iernii.
Focile fac găuri de gheață pentru a putea respira. Urșii
polari localizează focile după miros
și le așteaptă să apară. De asemenea ei sparg gheața pentru
a prinde puii de focă. Puiul este scos afară cu laba și apoi
apucat cu fălcile.
Adaptări ale animalelor din deșert
În deșert temperaturile pot atinge 50°C în timpul zilei,iar apa
este foarte puțină.Animalele de deșert trebuie să-și păstreze
temperatura corpului fără să piardă prea multă apă prin
evaporare.În acest scop ele folosesc multe metode.Adapostirea
sub pământ sau la umbră este una dintre cele mai
obișnuite.Veverițele de pământ petrec până la șapte luni în
vizuine adânci unde dorm până la șase ore odată conservând
apa și energia.Vizuina se găsește la un metru sub pământ.
Majoritatea animalelor care trebuie să-și petreacă timpul la
soare se mișcă astfel încât să reducă suprafața corpului aflată
în contact cu nisipul fierbinte.
Există o foarte strânsă legatură între comportamentul
animalelor și adaptările lor fizice.
Adaptările animalelor la mediul de viață acvatic
Pe parcursul evoluției îndelungate organismele care populează mediul
acvatic s-au adaptat la principalele particularități ai acestuia:
Densitatea mare
Iluminarea redusă
Conținutul scăzut de oxigen
Printre adaptările cele mai importante ale animalelor din mediul acvatic se
evidențiază:
Forma hidrodinamică a corpului
Dezvoltarea musculaturii ce permite înotul activ
Acoperirea corpului cu mucus ce facilitează alunecarea prin apă
Prezența cochiliilor la organismele ce trăiesc la fundul bazinelor acvatice,unde
presiunea apei este cea mai mare
Reducerea sau lipsa ochilor la organismele de pe fundul bazinelor
acvatice,unde iluminarea este redusă
Respirația prin branhii,organe adaptate la respirația în mediul acvatic
Comportamentul animalelor și adaptările lor fizice.
  Solul
Adaptările reprezintă
animalelor stratul
la mediul afânat
de viață de la suprafața scoarței
subteran
terestre,format sub acțiunea complexă a factorilor fizico-
chimici,climatici și biologici.Oscilațiile de temperatură în sol sunt
moderate,iar prezența apelor subterane și pătrunderea
precipitațiilor asigură un nivel mediu al umidității.În sol conținutul
de substanțe minerale și organice este destul de înalt,oxigen este
puțin,iar lumina practic lipsește.La aceste condiții s-au adaptat un
număr limitat de vețuitoare:
microorganisme,protozoare,insecte,paiangeni,viermi,
mamifere săpătoare.
Animalele ce populează mediul subteran de regulă au un șir de
adaptări specifice acestor condiții:
 Ochii subdezvoltați
 Corpul viermiform ,compact și gât scurt
 Blana deasă
 Membrele de tip săpător cu gheare puternice
Tema pentru acasă:
1.Citiți și analizați textul proiectului
2.Faceți notițe în caietul de clasă
3.Determinați din diferite surse (enciclopedii,internet,reviste)
adaptările unor specii de animale la anumite medii de viață:
Exemple:
Adaptările unor specii de păsări la mediul de viață aerian
Adaptările cămilei la condițiile aride din desert
Adaptările ursului polar la codițiile severe din regiunile
nordice
4.Studiați și documentul word atașat pe classroom