LUCRAREA PRACTICA NR1

DESCRIEREA OBIECTIVELOR
HIDROGRAFICE

Țepordei Andrei, elevul clasei a VIII ,,B’’

CUPRINS:

DESCRIEREA UNUI RÎU-

Nistrul
DESCRIEREA UNUI LAC-
Ghidighici (Marea
Chişinăului)
DESCRIEREA UNUI IZVOR
Izvoarele din Satul Cotova
 NISTRUL

Cel mai mare rîu din Moldova este Nistrul. Pe timpuri grecii
antici şi romanii cunoşteau acest rîu, numindu-l Tiras. În Evul
Mediu de-a lungul lui trecea calea comercială de la Lvov spre
Crimea şi Turcia. Cetăţile măreţe, ridicate pe malul drept al
rîului s-au păstrat pînă astăzi la Hotin (Ucraina), Soroca, Bender,
Belgorod-Dnestrovsk (Ucraina).
Nistrul îşi ia începutul din Carpaţi la înălţimea de 759 m
deasupra nivelului mării din izvoarele de pe panta de nord-vest
a dealului Rozluci; 700 km − rîul curge prin Ucraina, iar
aproximativ 660 km − prin Moldova. Debitul său anual
constituie în medie 10 km³; de 5 ori mai puţin, decît cel al
Niprului.

Nistrul ca şi toate rîurile, care încep în munţi este un rîu

capricios. Dacă în Carpaţi cade multă zăpadă, iar primăvara, de
obicei la sfîrşitul lui martie, rîul Nistru se revarsă în cursul său
inferior. Sînt şi revărsări din cauza ploilor torenţiale, acesta este
specificul întregii zone de sud-vest a ţării noastre.

Nivelul apei este cel mai jos în luna septembrie şi în lunile de iarnă. În decembrie
rîul, de obicei, îngheaţă, dar numai pentru trei luni, la începutul lunii martie, iar
uneori şi la sfîrşit de februarie rîul începe să se dezgheţe, pornirea gheţurilor
durează 1-2 săptămîni. Grosimea gheţii este în medie de 15-25 cm, iar o dată la
5-6 ani pornirea gheţurilor nu este în general, în lunile reci ale iernii se formează,
însă, blocaje puternice de gheaţă. Revărsările dese şi neaşteptate sute de ani
provoacă pagube mari.
Şi iată în anul 1954 lîngă un orăşel nu prea mare − Dubăsari a fost construită o
hidrocentrală. Barajul ei nu reglementează scurgerea Nistrului, dar totuşi reţine apa
şi acumulează apele sale. Mai sus de baraj a fost creat un lac de acumulare mare,
cu adîncimea de 14-18 m. Acum acest lac de acumulare e cel mai mare din
republică, suprafaţa sa, cînd nivelul este mediu, constituie 5400 ha. Malurile
stîncoase, înalte, în multe locuri cu păduri pitoreşti sînt un loc minunat pentru
odihnă, pescuit, turism.

Pînă la satul Vîhvatinţî, renumit prin săpăturile uneia dintre cele mai vechi
aşezări ale omului primitiv, Nistrul curge prin această vale îngustă, cu
maluri aproape naturale, de calcar, în multe părţi cu păduri. La sud albia se
lărgeşte treptat, iar lîngă oraşele Tiraspol şi Bender atinge 10-20 km lăţime.
Înclinarea scurgerii apelor aici este minimă şi rîul formează meandre bruşte
cu o formă ciudată, care în multe locuri se unesc între ele.

Malurile rîului sînt abrupte şi pietroase în cursul mijlociu, plate şi deschise în

apropierea cursului inferior, ele bucurîndu-ne ochiul cu o permanentă
schimbare de peisaj. Sînt deosebit de frumoase meandrele Nistrului, mai
ales primăvara, în aprilie, cînd pe maluri ca o panglică mare albă se întind
livezile înflorite de măr.

Apa Nistrului e de o calitate bună: fără miros, plăcută la gust, e şi puţin

mineralizată. Pe cursul întregului rîu apa e potabilă, e bună pentru irigare,
utilizare industrială.

Nistrul e navigabil pe teritoriul Moldovei, iar călătoria pe rîu e interesantă.

Putem vedea straturile geologice, cetăţile vechi, livezile… Pe cursul inferior
al Nistrului se află limanul de la Cuciurgan care se uneşte cu el, pe malurile
lui e construită hidrocentrala din Moldova.
LACUL DE ACUMULARE GHIDIGHICI (MAREA CHIŞINĂULUI)

Lacul de acumulare de pe rîul Bîc din raionul Strășeni este situat în apropierea orăşelului
Vatra (fostul Ghidighici). Este cel de-al patrulea ca mărime lac de acumulare din Republica
Moldova după cele de la Costeşti, Dubăsari și Cuciurgan (malul stîng).

Suprafaţa bazinului ‒ 835 km2

Oglinda apei lacului are suprafața de ‒ 800 ha

Volumul ‒ 40 mil. m3

Lungimea ‒ 8,5 km, lăţimea medie ‒ 940 m, adîncimea medie ‒ 5 m, adîncimea lîngă
baraj 9,9 m

Durata îngheţării compacte – 75 de zile.

Barajul este construit din pămînt, întărit cu beton armat. Deversorul este cu
golire de fund, există, de asemenea, şi un baraj deversor, evacuator de viitură din
beton.

Lacul de acumulare a fost construit la începutul anilor ’60 ai secolului al XX-lea.

Umplerea lui a început în primăvara anului 1962 şi a durat pînă în primăvara
anului următor (1963). Este situat în valea rîului Bîc între satul Bucovăţ și orășelul
Vatra. Distanţa de la barajul lacului de acumulare pînă la Chișinău e de 12 km.

Lacul de acumulare a fost creat pentru irigarea terenurilor arabile, piscicultură,

reglarea nivelului apei rîului Bîc. El a devenit şi zonă de odihnă pentru locuitorii
Chișinăului. De-a lungul malurilor lacului de acumulare trec autostrada Chișinău-
Ungheni și linia de cale ferată Chișinău-Ungheni-Ocniţa care în anii ’60 ai
secolului al XX-lea au fost reconstruite și modernizate substanțial. Şoseaua veche
trecea anterior pe fundul lacului de acumulare, cea nouă a fost construită mult
mai sus.

La scurt timp după construirea lacului de acumulare a început crearea zonei de

agrement, în special pe malul drept al acesteia. Suprafaţa zonei în cauză e de
1000 de hectare, din care 124 de hectare sînt spaţii verzi. A fost plantat parcul,
amenajată plaja publică cu Serviciul de Salvare, Stația de bărci, puncte pentru
alimentaţie, atracţii pentru copii şi maturi. Aici funcţionau cîteva pensiuni
turistice şi case de odihnă, lucrau puncte de închiriere. Pe malul stîng se aflau
două sanatorii pentru copii, staţia de cale ferată „Romaşca”.
 Spre zona de odihnă, care are
capacitatea de a primi
concomitent pînă la 30 de mii de
orăşeni au fost organizate rute
regulate ale autobuzelor, iar,
ulterior, a microbuzelor. Încă pe
la mijlocul anilor '80 zona de
odihnă Ghidighici era locul
preferat al chișinăuienilor și
oaspeților capitalei, concurînd cu
cea de la Vadul lui Vodă și din
Parcul Central de Cultură şi
Odihnă (în prezent: Valea
Morilor). Aici erau situate bazele
de instruire ale sportivilor
canoişti și amatorilor sportului cu
vele. Erau organizate numeroase
competiții la canotaj, navigaţie
cu vele, iar începînd cu anii '90
au îndrăgit acest loc şi acei care
practică windsurfing-ul. Iarna și
vara puteţi vedea sute și mii de
pescari amatori, au avut loc aici
şi competiții între pescarii
sportivi. S-a practicat pe timpuri
şi pescuitul comercial (crap,
caras, şalău, fitofag, plătică,
babușcă, două specii de biban,
știucă). Lîngă lacul de acumulare
îşi fac cuiburi: stîrcul gri, bîtlanul-
Trebuie să vă spunem şi despre faptul că lacul de
acumulare s-a aflat, în mod constant, sub
monitorizare, au fost luate măsuri de aspirare a
nămolului. Dragele din golfuleţul de lîngă baraj
lucrau pe parcursul întregului an. Însă deja către
mijlocul anilor ’80 volumul lacului de acumulare
s-a redus cu o treime din cauza înnămolirii. Lîngă
malul drept la sute de metri în apă s-a format un
strat dens de alge, aşa încît nu este posibil nici
să te scalzi, dar nici să pescuieşti. Autorul
acestor rînduri a fost în repetate rînduri prin
aceste locuri, începînd încă cu sfîrșitul anilor '60
și pînă în prezent, de aceea el poate vedea
foarte clar schimbările. În primul rînd, trebuie să
vă spunem că parcul a sălbăticit de-a binelea, iar
pe alocuri a devenit, în general, de nepătruns.
Aleile și cărările sînt completamente distruse,
impracticabile, nu au fost reparate de mulți ani.
Dar cel mai important lucru nu acesta e, ci faptul
că pe partea dreaptă a lacului nu poţi ajunge
practic la marginea apei, în prezent aici sînt
numeroase îngrădituri și garduri, pentru că cea
mai mare parte a zonei de agrement a devenit
proprietatea privată a mai multor antreprenori.
Fostele case de odihnă stau încuiate şi părăsite
şi nu mai primesc demult oaspeţi. Dar şi parcul
şi întreaga coastă sînt pline cu gunoişti, mai ales
în partea stîngă a lacului de acumulare, care e
deschisă pentru toţi doritorii. Nu există aici nici
un fel de facilităţi pentru turiști. Spre baraj se
îndreaptă munţi de gunoi, care ajung acolo în
urma eroziunilor solului de pe pantele de
deasupra lacului de acumulare, dar și aruncate
în apă de către turiștii înşişi. Totul arată pustiit,
neamenajat și inconfortabil. Pe oglinda apei
lacului nu mai alunecă caiace și bărci cu vele,
pescari sînt tot mai puțini. Barajul lacului de
acumulare practic nu este păzit, deși mai înainte
intrarea era interzisă în vederea pericolului
pentru Chișinău, în caz de accident sau
diversiune.
 Pantele abrupte de deasupra lacului de
acumulare sînt acum aproape în întregime
plantate cu viță-de-vie, îngrădite, de aceea
este imposibil să treceţi pe jos sau cu
maşina de-a lungul malului drept, cu
excepția unei zone înguste din prejma
orăşelului Vatra. Pantele malului stîng sînt
la fel pline cu podgorii de elită, dar aici, cel
puțin puteți trece printre ele pînă la mal.
 IZVOARELE DIN SATUL COTOVA
Izv o a rele di n sa tul Co to v a reprezintă un
mo nument a l na turii de tip hidro lo gic în
ra i o nul Dro chia , Republica Mo ldo v a . Este
a mpla sa t l a po al ele pa ntei stâ ngi a râ ului
Că ina ri , sa tul Coto va . Ocupă o supra fa ță
de 6 ha . Obiectul este admi ni stra t de
P ri mă ri a sa tului Co to v a .

Monu
ment
ul
cupri
nde
„Izvor
ul
Mare”
, unul
dintre
izvoar
ele cu
cel
mai
mare
debit
de
apă
din
Repu
blica
Moldo
va.
Acest
aa
fost
curăț
at și
amen
ajat în
anul
2014
cu
sprijin
ul
financ
iar al
Fondu
lui
Ecolo
gic.
Se
vehic
uleaz
ă că
în
trecut
debit
ul
izvoru
lui
ating
ea
cifra
de
300
l/s.
Da torită fa rm ecului na turii și scurgerea
deschisă , sursa de a pă se priv ește ma i
În ța ra no a stră, v ă puteți întâl ni în
mul t ca un râ u decît ca un izvo r. Sursă se
co ntinua re și cu a l te surse puternice, cum
referă l a o v a rietatea de “v a ucl use" , a le
a r fi – izv orul di n satul Jeleboc, care a re un
că ro r flux uri l ov esc puterni c de sub
debit de aproxi ma tiv 90 litri / sec. Ex i stă și
pă mînt, ridicî nd j etul de apa l a suprafață  
a lte izv o are cu un debi t m ediu de 40-50
pâ nă la 10m! În seco l ele trecute, î n jurul
l/s, da r nici una dintre a ceste surse nu este
izv o rului , să tenii din Co to v a   să rbă to rea u
un i zv o r de genul  "v a ucluse" .
div erse ceremo nii, ri tua luri, nunți și
ri tua lul de ia rnă - bo tezul.

Aceste
emisii
puternic
e ale
cursurilo
r de apă,
nu de
puține
ori au
speriat
de
moarte
sătenii.
Răspîndi
tă era
legenda
despre
modul în
care unii
curajoși
se
scufund
au în
apa rece
și
înfundau
toate 
fisurile “
havuzul
ui" cu
lînă albă
. Dar în
1998 ,
mitul
despre
lînă albă
a
devenit
brusc o
realitate,
atunci
cînd
membrii
Asociați
ei
Tinerilor
Mediului
“ProNatu
ra”  în
timpul
recuperă
rii
surselor
de apă
într-
adevăr
au gasit
în fisuri
frînturi
uitate de
lînă albă
.Deja a
doua zi
după
curățare
a unui
fis de
lîna s-a
observat
formare
a unui
havuz
mic care
a ajuns
la 1m
deasupr
a
nivelului
apei.
În ciu da efortu ril or d epu se  p en tr u con servarea și p ăst rarea
izvoru lui , d in pu nct de ved er eecolog ic și cul tur al st areasar ămîn e
foar te devastată. Izvor ul est esitu at în satu l C otova, r aionu l Droch ia .
E l ser evarsăd in fisu rile calcaroase si tuate la poalele pan tei stîn gi al
râu lu i Căin ari . Temp eratu ra apei î n izvoru l C otova este +1 1 C 0, și
aceast ăt emperat u re est ei nd ep en d ent ăd e temp er atu ra aeru lu i și
an otimp ur ile anu lu i. În timp ul i er ni i , aceast izvor ar ată cu adevăr at
fermecăt or, mai ales sear acînd totu l imp reju r e alb - alb , i ar din apă
iese n our i d eabu ri , creî nd în ju ru l l or o micr ocl imă umed ăși cald ă .

Conform
datelor  lui
S. T.
Vznuzdaev
a în
primăvara
anului
1959
debitul
izvorului
era egal
cu 300 l /
sec. Un an
mai tîrziu
a început
să scadă
și a fost de
aproximati
v 200 l /
sec. După
1964 rata
de
producție
a început
să scadă,
și pînă în
toamna
anului
1966
consumul
a fost cu
40 de litri
mai puțin.
Pentru o
perioadă
lungă s-a
menținut
la
aproximati
v 160 l /
sec. Astfel
toate 40
de
geamuri
din față s-
au uscat. 
Declinul
debitului
de apă s-a
atestat
document
ar prima
data in
1940. Sunt
multe
cause care
explică
scăderea
bruscă a
debitului
de apă în
izvor. Unul
dintre
aceste
motive
este -
deschidere
a peșterii
"Emil
Racoviță"
și
construire
a de
baraje
hidroelectr
ice.
Conexiune
a  între
peștera
"Emil
Racoviță"
și nivelul
apei este
evidentă,
ea este
cea care
fiind
umplută
cu apă ,
aflînduse
la  nivel
mai ridicat
decît
izvorul
Cotova 
servea
pentru
"pomparea
" in pîrîull
subtern al
izvorului .
În cer cet ări lei zvoru lu i d in 19 97 -1 9 98    s-acon fir mat fap tu l , că ap a
este în tr-ad evăr p ar venit ăd in t-u n rî u sub teran , careare un fl ux
con st ant . Localn ici i au observat un eori ocreșter e aapei în rî u, și d in
aceast ăcau ză nivelu l apei ser idică cu 30 -4 0 cm, t ot atî t d emisterios
d up ă un ti mp ap a se retrage rapi d, foarte si mil ar cu fl uxul și
refl uxul mării . Fen omen esimilar e au fost r ap ort at e în 1 9 70 în
p eștera" Emil Racovit a”. Ni vel ul ap ei în p eșterăse rid ica în același
ti mp cu rid icarea n ivelu lui ap elor i n rîu l Nist ru, și aceasta în pofid a
fapt u lui că peștera se afl ămai ap roap ed e rîu l Pr u t. Nivelu l apei d in
p eșterăa d evenit vizi bil “d ep end ent " d en ivelu l apei în p rizele de
ap ă Novodn estrovskayaC HE.

Cu
privire la
starea
izvorului
,
desigur ,
au o
influență
directă
factorii
antropici
. Aceasta
este în
primul
rând o
sursă de
contamin
are și
distruger
ea
parțială a
stratului
lui
superior.
În anii
70, de pe
un drum
asfaltat
situate la
un nivel
mai înalt,
exact
unde
este
"acoperiș
ul"
izvorului,
a căzut
în râu un
tractor
pe
șenile.
Mașina s-
a aflat
mai mult
timp în
apă. Pe
atunci un
timp
îndelung
at pe
acest
drum
treceau o
mulțime
de
vehicole
grele ,
inclusiv
tractoare
K-70 .
Toate
acestea
au
afectat în
mod
semnific
ativ
amortiza
rea
pantei:
malurile
parțial s-
au
prăbușit
împreună
cu
rezervor
ul.
Probabil
în
peșteră
de
asemene
a s-au
produs
alunecări
de teren
devastat
oare. Au
început
treptat
alunecări
de teren.
CONCLUZIE: