Bluetongue

Virusul Bluetongue
◻ Familia Reoviridae
⬜Genus Orbivirus
◻ 27 de serotipuri izolate la nivel mondial
◻ Boala necontagioasă
◻ Transmisă de catre vectori
◻ Gazde: rumegatoarele
⬜Oile, bovinele, caprele, caprioara

Center for Food Security and Public Health, Iowa State University, 2011
◻ Descrisă pentru prima dată în Africa de Sud;
◻ In intervalul 1997-2002 au fost semnalate focare care s-au
extins progresiv în zona mediteraneană;
◻ Au fost raportate serotipurile noi 2, 4, 9 şi 16, de-a lungul
granițelor țărilor din sudul-estul Europei la care s-au adăugat
serotipurilor 6, 10 şi 13, diagnosticate anterior.

Evolutia focarelor Bluetongue in intervalul 1997-2002 in zona Mediteraniana Health, Iowa

State University, 2011
Evoluţia Bluetongue în Europa, până în
2017
Harta zonelor de restricţie pentru bluetongue în statele membre
 State membre şi terţe UE în care a
evoluat boala in 2014

◻Bulgaria BTV4: primul focar notificat în 11.07.2014

(toată ţara aflată sub restricţii);
◻Grecia primul focar de BTV4 notificat în 06/06/2014
(toată zona continentală şi o insulă aflată sub restricţii);
focare cu alte serotipuri de bluetongue;
◻Turcia BTV4: 1 focar notificat în 19/08/2014;
◻MACEDONIA BTV4: 1 focar notificat în 05/08/2014 şi
19 focare ulterior;
◻Focare cu alte tipuri de virus in Italia, Spania, Portugalia.
Primul caz de bluetongue în Bulgaria, 11 iulie 2014
 Harta focarelor BTV
notificate de Bulgaria
către OIE în data de 7
august 2014.

Distribuţia focarelor în regiunea balcanică, în 2014

 Situaţia bluetongue în România
Primul focar confirmat în 22.08.2014, în judeţul Buzău
Serotipul care evoluează: BTV4

Nr. Judeţul Nr. focare Nr. suspiciuni Nr. suspiciuni Nr. animale Nr. animale
crt. confirmate oficiale neoficiale moarte ucise
(ELISA) (semne clinice)

1. Buzău 63 41 0 5 0
2. Prahova 18 12 0 16 1
3. Vrancea 1 9 0 2 0

4. Argeş 5 7 0 0 0
5. Vâlcea 26 0 0 0 0
6. Gorj 16 0 0 1 0
7. Bacău 4 0 0 0 0
8. Ilfov 1 4 0 0 0

9. Olt 5 0 0 0 0
10. Vaslui 3 0 0 0 0
11. Botoşani 0 1 0 0 0
12 Dolj 0 6 0 1 0

Total 142 80 0 25 1
 Evoluția BTV în România
Probe confirmate pozitive pentru BTV
utilizând
metoda real-time PCR pentru anul 2014
         
Județul Nr. total de Probe Probe Probe Probe
  probe pozitive negative pozitive negative  

(sange pe bovine bovine ovine ovine

EDTA)
ALBA 10  - 10  - -
 VASLUI 2 2 - - -
 IASI * 7  5  - - -
 NEAMT  12  8  4 - -
 BACAU  3 3 - - -
 COVASNA 41 35  4 1 1
 HARGHIT  9 6 1 2 -
A
 GORJ 331 222  6  103  -
 SIBIU  39 34 3 2 -

* 2 probe sânge EDTA, de la rumegătoare sălbatice, negative

Evoluția bolii limbii albastre la data de 04.12.2014

Evoluția BTV în România

2015 2016
Epidemiologie
◻ Mortalitatea este scăzută, doar în caz de epizootii putând
depăşi 10%;
◻ boala nu este contagioasă.

◻ Receptivitate
⬜ ovine: la care evoluează clinic, cu variaţii în funcţie de susceptibilitatea
efectivului;
⬜ bovine, caprine, dromaderi, rumegătoare sălbatice, la care evoluează
frecvent sub formă de infecţii inaparente.
Calea de transmitere
◻ Insecte din genul Culicoides
■Culicoides variipennis
◻ Capuse, acarieni
◻ intrauterin
◻ mecanic
◻ veneric ???????

Center for Food Security and Public Health, Iowa State University, 2011
 Transmiterea virusului bolii limbii albastre
(cu linie punctată căile de transmitere secundare probabile)
[Wilson et al. (2008)]
(Sursă: după Purse et al., 2005)
Semnele principale

◻ Hipertermie, secreție nazală, eroziuni mamare si

bucale, congestie, avorturi la femele gestante,
edeme;
◻ Leziuni cutanate de fotosensibilizare (Belgia
2006).
Semne clinice: bovine

◻ leziuni în cazul infecției cu

anumite serotipuri;
◻ leziuni moderate ulcero-
necrotice la nivelul botului
care se agravează și sunt
însoțite de jetaj seros apoi
sero-mucos și purulent;
◻ eroziuni la nivel bucal.
Semne clinice: bovine

◻ Eroziuni la nivel mamar;

◻ Coronite;
◻ Sterilitate la tauri;
◻ Viței debili cu
hidrocefalie sau chiști
cerebrali
Semne clinice: oi
◻ Perioada de incubație: 5 -10 zile;
◻ Frecvent asimptomatic;
◻ Jetaj nazal;
◻ Ulcerații si eroziuni bucale;
◻ Edeme la nivelul capului;
◻ Limba:
⬜Umflată, iese din gura
⬜Cianotică
= “blue-tongue”
◻ Probleme de reproducție
⬜Avorturi sau produși debili

Center for Food Security and Public Health, Iowa State University, 2011
Semne clinice: oi
◻Coronită ◻Șchiopături
⬜Inflamația ⬜Dureri la nivelul
bureletului coronar ongloanelor

Center for Food Security and Public Health, Iowa State University, 2011
Diagnostic
anatomopatologic
◻ Bovine
⬜Piele: edematoasă, cu ulcere, foarte deshidratată;
⬜Bucal: vezicule, ulcere, necroze.
◻ Ovine
⬜Edeme ale feței, urechilor, subglotice;
⬜Exsudat uscat și cruste la nivelul nărilor;
⬜Hiperemie la nivel coronar;
⬜Hemoragii interne.

Center for Food Security and Public Health, Iowa State University, 2011
 Oaie, artera pulmonară: multiple hemoragii la
nivelul intimei

Oaie, limbă: Ulcere înconjurate de o zonă

hiperemică
Ovine, limbă: peteșii si ulcerații

Vacă, limbă: hemoragii si echimoze subepicardice

Aspecte anatomopatologice

Ovine: hidropericard Leziuni la nivelul cavităţii

bucale

Hemoragii caracteristice la nivelul arterei

Leziuni la nivelul prestomacelor pulmonare - afectarea vasa vasorum
Aspecte Anatomopatologice

A- leziune coronariană
B – edem submandibular, hemoragii și ulcerații ale palatului dur
C – hemoragii la nivelul arterei pulmonare
D - pericardită
Diagnostic de laborator
◻ Probele care se recoltează pentru izolarea şi identificarea
agentului etiologic:
⬜de la animalele în viață: sânge recoltat pe EDTA;
⬜de la cadavre proaspete: splină, ficat, maduvă osoasă
⬜din oasele lungi, sânge cardiac, limfonoduri;
⬜de la avortoni şi de la animalele nou-născute infectate
transplacentar: ser recoltat în faza precolostrală şi aceleași probe
ca cele prelevate de la cadavrele proaspete;

◻ toate probele recoltate se condiționează la 4°C (nu se

congelează);
◻ În vederea identificării virusului prin metoda PCR, probele se
recoltează pe tampon fosfat salin;
◻ pentru examenele serologice:
⬜probe de ser sanguin.
 Examenul virusologic

 Izolarea agentului viral:

◦ inocularea pe ouă embrionate, intravascular la embrioni
în vârstă de 10-12 zile;
◦ pe culturi celulare (BHK-21);
◦ inocularea pe oi, șoareci sugari;
Izolarea virusului pe ouă embrionate

Inocularea probelor pe ouă Embrion infectat cu virusul bluetongue

embrionate (9-12 zile) (a) control and (b) pozitiv
Izolarea virusului pe culturi celulare

◻ Linia BHK-21 neinfectată ◻ Efectul citopatic pe linia BHK-21

infectata cu virusul Bluetongue
Identificarea agentului viral

❑Imunofluorescența
❑ELISA
❑Virus-neutralizare
❑RT –PCR, nested-PCR (amplificarea unei portiuni a
genei codante pentru proteina conservata NS1)
 Examenul serologic:

◦ ELISA competitivă
◦ Imunodifuzia în gel de agar,
◦ Reactia de seroneutralizare (anticorpi pentru VP7, VP2)
◦ Reacţia de fixare a complementului

◻ Monitorizare serologică: se efectuează în lunile iunie, septembrie şi

noiembrie, pe efective de animale santinelă, seronegative,
nevaccinate (în primul rând bovine, apoi ovine şi caprine)
Examenul serologic

ELISA Testul de imunodifuzie in gel de agar

 Profilaxie
◻ Măsuri sanitare (generale) de profilaxie:
⬜în zonele indemne: respectarea carantinei profilactice
pentru animalele nou achiziționate şi supravegherea lor
serologică;
⬜Carantina profilactică;
⬜Controlul mișcării efectivelor de animale;
⬜Evitarea menținerii animalelor în zonele mlăștinoase, în
apropierea apelor unde vectorii sunt prezenți în număr
ridicat.
⬜Controlul populațiilor de vectori prin efectuarea de
dezinsecții.
Vaccinare
◻ Măsuri medicale (specifice) de profilaxie:
⬜vaccinarea animalelor cu vaccin viu modificat;
⬜Serotipurile din care este preparat vaccinul trebuie să fie
aceleași cu cele care produc boala în regiunea respectivă;
⬜! tulpinile atenuate vaccinale pot determina malformații
congenitale sau infecții clinice la animalele înalt
susceptibile;
⬜Antigenele din vaccinurile atenuate se pot transmite la
animalele nevaccinate si se pot reasorta genetic cu
serotipurile virale dând naștere la noi tulpini virale;

◻ Se aplică vaccinarea voluntară a rumegătoarelor mari şi

mici, la solicitarea proprietarului de animale.
 Supravegherea
entomologică
◻ capturi săptămânale sau lunare cu capcane fixe sau
mobile
◻ cu scopul de a stabili începutul şi sfârşitul
perioadei libere de vectori, distribuţia si abundenţa
spaţială şi temporală a vectorilor culicoizi.
 Combatere:
⬜nu există un tratament eficient
❑ În focar, se notifică boala şi se instituie măsurile de
carantină;
❑ Restricții referitoare la transportul animalelor din zonele in care
boala evoluează dar si a altor produse derivate de la rumegătoarele
din interiorul zonelor de restricție (material seminal, ovule,
embrioni);
❑ Controlul vectorilor prin dezinsecții
❑ Reduce transmiterea
❑ Protejează animalele susceptibile
❑In vederea lichidării rapide a focarelor de boala, animalele
bolnave se pot ucide în condiții speciale de supraveghere sanitar-
veterinară.
INFECŢII PRODUSE
DE VIRUSUL
SCHMALLENBERG
 Infecții determinate de
Buniavirusuri
Familia Genul Specia Entitatea determinată
Febra Văii Rift
Phlebovirus Rift Valley fever virus
(ovine,caprine, bovine, om)

Dugbe virus Boala de nairobi (ovine, caprine)

Nairovirus
Febra hemoragică Crimean-Congo
Crimean-Congo hemorrhagic fever
(om şi alte vertebrate)

Boala Akabane (bovine,ovine,

Bunyaviridae Akabane virus
  caprine,etc)
Orthobunya- California encephalitis virus Encefalita de California (om)
virus Virusul Bunyamwera Encefalite (om şi alte specii).
Schmallenberg virus Infecţii la rumegătoare
Virusul febrei hemoragice cu sindrom
Encefalite (om şi alte specii).
renal
Hantavirus
Virusul sindromului pulmonar cu Sindromul pulmonar cu hantavirus
Hantavirus (om)
 Definiție

◻ Infecția cu virusul Schmallenberg este o boală

emergentă pe continentul European, afectând
rumegătoarele domestice şi sălbatice, manifestată prin
semne clinice nespecifice şi tranzitorii la animalele
adulte şi prin avorturi, fătări premature şi malformații
la tineret.

◻ A fost semnalată pentru prima dată, în anul 2011, în Germania

◻ Circulația virală a fost demonstrată, începând cu toamna anului
2011, în majoritatea țărilor din vestul Europei, unde se practică
creșterea rumegătoarelor pe scară largă, în sistem intensiv
 Apariția și distribuția noilor cazuri de infecție
cu virus Schmallenberg la toate speciile receptive
(după European Food Safety Authority-EFSA)
Distribuția zonelor în care efectivele de bovinele adulte au fost afectate de boala
Schmallenberg
(cu albastru și galben- noi cazuri de forme acute)
(după European Food Safety Authority-EFSA)
Distribuția focarelor de Schmallenberg, în perioada 2012 - 2013 la bovine, ovine și
caprine, în țările din vestul Europei
(după FAO-Empres data, https://flutrackers.com/forum/forum/animal-diseases-of-concern-excludes-h5n1/schmallenberg-virus/124383-schmallenberg-virus-in-
europe-map-information-by-country-january-2013)
 Etiologie
◻ Virus ARN- familia Bunyaviridae,
■genul Orthobunyavirus
◻ Virusul Schmallenberg este înrudit cu serogrupul viral
Simbu (virusurile Shamonda, Akabane si Aino);
◻ Virusul își pierde infectivitatea la 50-60oC, timp de 30
minute;
◻ Susceptibil la dezinfectanții comuni: hipoclorit de sodiu
1%, glutaraldehda 2%, etanol 70%, formaldehida;
◻ Nu supraviețuiește înafara gazdei sau a vectorilor pentru
perioade lungi.
Epidemiologie
◻Receptivitate
⬜rumegătoarele domestice (bovine, ovine şi caprine)
dar şi cele sălbatice (bizonul);
⬜Virusul a fost identificat și la un câine (detecție prin
PCR).
◻Transmitere
⬜Vectorială - virusul este transmis prin intermediul
culicoizilor (insecte din familia Ceratopogonidae);
⬜nu a fost demonstrată transmiterea de la animal la
animal, dar este documentată transmiterea
transplacentară, de la mamă la făt.
Epidemiologie

◻ Surse de virus:
◻ Animalele bolnave și fetușii infectați in utero;
◻ virusul a fost izolat din sângele animalelor adulte
infectate și al fetușilor infectați, cât și din alte țesuturi
fetale (creier), din placentă, lichid amniotic, meconiu.
◻ Virusul a fost izolat si din spermă bovină, deși încă nu
se cunoaște potențialul transmiterii prin inseminări.
Tabloul clinic

◻ Rumegătoarele exprimă boala sub formă clinică

mai ales în cazurile în care efectivele sunt situate în
zone libere de boală, la graniţa cu zone de
endemicitate.
◻ Odată trecute prin boală, animalele capătă o
imunitate pasivă de lungă durată, manifestările
clinice fiind mult diminuate.
 Tabloul clinic

Manifestări nespecifice şi tranzitorii

◻ La animalele adulte boala evoluează în majoritatea
cazurilor subclinic.
◻ În forma clinică se constată manifestări nespecifice
şi tranzitorii (2 – 6 zile):
⬜febră,
⬜scăderea producţie de lapte cu până la 50%,
⬜scăderea apetitului,
⬜ rareori diaree gravă.
Tabloul clinic
◻ Tulburările de reproducţie se caracterizează prin:
⬜ avorturi,
⬜ fătări premature,
⬜ malformaţii congenitale: artrogripoză severă, torticolis, brahignatism,
hidrocefalie, cifoză/scolioză
⬜ nou - născuţii pot prezenta orbire, pareze, paralizie flască, edeme
subcutanate, mişcări exagerate, iritabilitate, ataxie, greutate în hrănire.
◻ Dintre rumegătoarele domestice, cele mai afectate sunt ovinele.
Semnele clinice sunt similare cu cele produse de virusurile Akabane
şi Aino. Malformaţiile produse de acestea sunt grupate în sindromul
artrogripoză-hidrocefalie – AHS.
Aspecte clinice în infecţia cu virusul Schmallenberg (Defra, 2012)

Artrogripoză Hidrocefalie

Torticolis Cifoză/scolioză
Ovine - malformaţii congenitale
Diagnostic diferențial
◻ Se face faţă de:

⬜bluetongue,
⬜febra aftoasă,
⬜diareea virală bovină – boala mucoaselor
(BVD-MD)
⬜febra văii Rift,
⬜ alte virusuri din serogrupul Simbu
⬜intoxicaţii.
 Diagnosticul de laborator
◻ pentru detecția agentului patogen în faza de infecţie acută:
 ser sanguin
 sânge pe anticoagulant.
Probe

◻ pentru detecția antigenului din cadavre:

 creier, măduva spinării, splină, lichid toraco-abdominal, lichide placentare şi
amniotice.
 De la nou-născuți: sânge, ser (pre-colostral), meconiu.
 Probele se pot transporta congelate sau refrigerate

Izolarea și identificarea agentului etiologic

 Izolare prin cultivare pe culturi celulare: celule de insecte (KC), celule de hamster
(BHK), celule renale de maimuță (VERO).
 Identificare: se efectuează prin metoda Real Time RT – PCR.

Examenul serologic:
⬜ ELISA
⬜ Seroneutralizare
⬜ Imunofluorescenţă indirectă.
 Profilaxie şi combatere
◻ Boala nu este notificabilă şi nici declarabilă;
◻ Nu sunt prevăzute măsuri specifice de restricție privind
mișcarea animalelor sau comerțul cu produse de la animale;
◻ !!! Examinarea tuturor avortonilor;
◻ Profilactic se poate recurge la controlul vectorilor prin asanarea
habitatelor umede temporare din jurul adăposturilor sau prin
protecția animalelor pe parcursul nopții (adăpostire în spatii
protejate);
◻ Măsurile de profilaxie şi combatere trebuie să țină seama de
faptul că numărul de cazuri declarate este influențat de gradul de
responsabilizare a fermierilor şi medicilor veterinari, capacitatea
de diagnostic existentă dar şi de debutul sezonului de fătări.