PROIECT

VIBRATIILE
AUTOVEHICULULUI

MORA DRAGOS
2444
CUPRINS:
1. Clasificare
2. Criterii si parametrii pentru aprecierea confortului
autovehiculului
3. Factori perturbatori care actioneaza asupra
autovehiculului
4. Studiul vibratiilor autovehiculului pe modele dinamice
si matematice
5. Vibraţiile de torsiune in transmisiile autovehiculului
6. Bibliografie:
 1.CLASIFICARE
Vibratiile mecanice ale autovehiculului se pot clasifica dupa:
-Natura sistemului:
- vibratii liniare ce se produc in sisteme liniare la care raspunsul este proportional cu excitatia; la aceste sisteme ecuatiile
diferentiale ale miscarii sunt liniare cu coeficienti constanti.
vibratii neliniare ce se produc in sisteme neliniare, la care caracteristica elastica sau amortizarea este neliniara.

-Natura fortelor care actioneaza in timpul vibratiei: (forta elastica, forta de rezistenta si forta perturbatoare) In functie de
acestea vibratiile pot fi :
dupa forta rezistenta : Fr = 0 (vibratii neamortizate), Fr != 0
dupa forta perturbatoare: Fp = 0 (vibratii libere), Fp !=0 (vibratii fortate)

Clasificarea dupa numarul gradelor de libertate:

cu numar finit de grade de libertate;
cu numar infinit de grade de libertate;

Clasificarea dupa traictoria pe care se deplaseaza punctele sistemului oscilant, vibratiile pot fi de translatie sau rotatie.
2. CRITERII SI PARAMETRII PENTRU APRECIEREA
CONFORTULUI AUTOVEHICULULUI

 
Confortabilitatea autovehiculelor este determinata de efectele pe care le au vibratiile asupra conducatorului auto si a
persoanelor din autovehicul, fiind conditionata de nivelul zgomotului, clima prezenta in habitaclu, pozitia de sedere,
calitatea suspensiei etc.

Vibratiile pot fi transmise omului astfel:

-asupra intregului corp,

-asupra intregului corp prin zona de contact cu autovehiculul, -asupra unor parti ale corpului.
3. FACTORI PERTURBATORI CARE ACTIONEAZA
ASUPRA AUTOVEHICULULUI

Vibratiile autovehiculelor sunt provocate de factorii

perturbatori ce actioneaza asupra acestora. Acesti factori pot fi
exteriori sau interiori.
-Factori perturbatori exteriori: este determinat de profilul
suprafetei drumului sau caii de rulare si are in cea mai mare
parte un caracter aleator.

-Factori perturbatori interiori: cel mai mare factor perturbator il reprezinta torsiunea generata de motorul cu
ardere interna ce genereaza perturbatii in intreaga structura. Acesta torsiune este prezenta, de exemplu la:
rotirea arborelui cotit, miscarea de translatie a pistonului, cuplarea / decuplarea treptelor de viteza etc.
4. STUDIUL VIBRATIILOR AUTOVEHICULULUI PE
MODELE DINAMICE SI MATEMATICE
-Vibratii libere
Putem deduce mai multe informatii cu privire la
comportamentul autovehiculului prin analiza unui model
dinamic cu o singura masa si un singur grad de libertate.
Cel mai simplu model dinamic al unui autovehicul consta dintro
masa m rezemata elastic pe un arc elicoidal, cu constanta
elastica k liniara. Prin m se ia in considerare intreaga masa a
autovehiculului, iar prin k constanta elastica a suspensiei si
pneurilor. Pozitia z=0 corespunde starii de echilibru static a
autovehicului. Sub actiunea unui impuls vertical masa m este
scoasa din echilibru si va oscila in juruj pozitiei de echilibru
static.
Influenta cea mai mare asupra
frecventei si a perioadei o reprezinta masa
care variaza semnificativ in functie de
marimea masei transportate. Din aceasta
cauza pentru a realiza valori relativ
constante pentru pulsatia proprie, frecventa
si perioada caracteristica elastica a
suspensiei trebuie sa aiba o variatie
neliniara, pentru a asigura o
confortabilitate buna intr-o gama larga de
regimuri de exploatare a autovehiculului.
-Vibratii amortizate
Miscarea pe directia verticala este una amortizata prin
constructia autovehiculului datorita pneurilor cu caracter elastic
si a suspensiei (amortizoare, arcuri, brate, bucsi...).
Se presupune ca fortele de amortizare sunt proportionale cu
viteza vibratiei.

-Vibratii fortate
In timpul mersului autovehicului este supus si unor vibratii
fortate. In figura urmatoare este prezentat modelulu dinamic cu
o masa pentru studiul vibratiilor intretinute ale autovehiculului:

Modelul dinamic pentru studiul vibratiilor verticale: Modelul dinamic cu 4 grade de libertate:
Aceast model ia in considerare
influenta maselor nesuspendate
ale autovehiculului, fortele de
amortizare, precum si excitatiile
datorate neregularitatilor
suprafetei drumului.
5.VIBRAŢIILE DE TORSIUNE IN
TRANSMISIILE AUTOVEHICULULUI

Socurile si vibratiile autovehiculelor determina reducerea considerabila a vitezelor medii de

circulatie, cresterea consumului de combustibil necesar invingerii rezistentelor suplimentare in
elementele suspensiei si in pneuri, toate acestea reducand eficienta transportului.
Din punct de vedere dinamic, transmisia mecanica a unui autovehicul reprezinta un sistem oscilant
complex. Acest sistem este format din mase inertiale in miscare de rotatie, peste care se suprapun
vibratiile de torsiune. Volantii sunt legati intre ei prin elemente elastice cuplaje de frictiune si articulatii
cardanice. Se considera, in general, ca asupra legaturilor sistemului actioneaza amortizari vascoase.
Socurile si vibratiile la care sunt supuse autovehiculele sunt determinate de cauze exterioare si
interioare, in majoritatea cazurilor acestea actioneaza simultan.
Deplasarea autovehiculelor pe diferite categorii de drumuri si terenuri este insotita de prezenta
permanenta a socurilor si vibratiilor.
Aceste vibratii de torsiune sunt atenuate prin diferite metode si materiale aplicate in zone
predispuse vibratiilor.
 Vibratiile de torsiune din transmisie sunt in
stransa corelatie cu oscilatiile exterioare ale
autovehiculului. Ca urmare studiul amanuntit al
vibratiilor de torsiune din transmisie poate fi
facut pe modele dinamice complexe, care
asigura cuplarea acestora cu oscilatiile
exterioare.

Vibratiile de torsiune apar cel mai des

la:
-pornire de pe loc si demaraj
-la schimbarea treptelor de viteza
-in timpul franarii

In figura de mai sus se pot obsevra zonele unde a fost adaugat -la deplasarea autovehiculelor peste
material pentru reducerea vibratiilor. iregularitatile drumului
6.BIBLIOGRAFIE

• Untaru M., Ionescu E. s.a. – Dinamica Autovehiculelor,

1988
• Untaru M , A. Stoicescu s.a – Dinamica
Autovehiculelor pe roți, 1981