Sunteți pe pagina 1din 24

Prâslea cel voinic şi merele de aur

- recapitulare -

Profesor Volcov Rodica


A fost odată un împărat care avea în grădina sa
un pom care făcea mere de aur, din care însă
nu reuşise niciodată să guste, fiindcă venea
cineva şi le fura.
Mulţi voinici s-au încumetat să păzească mărul,
printre aceştia şi fiii mai mari ai împăratului,
dar nu au prins hoţul. După mari insistenţe,
este lăsat şi Prâslea, fiul cel mic al craiului, să
păzească pomul. El reuşeşte să rănească hoţul
şi să-i ducă tatălului fructele mult dorite.
Cei trei fii de împărat se decid să plece pe
urmele furilor. Merg împreună până la o
prăpastie, în care coboară doar Prâslea.
Ajuns pe tărâmul celălalt, fiul cel mic
descoperă că un zmeu ţinea prizonieră o fată
de împărat.
Se luptă cu zmeul, îl învinge şi salvează
fata, care îl roagă să le elibereze şi pe
surorile ei, aflate în puterea altor doi zmei.
Viteazul merge în căutarea celei de a doua fete.
După o luptă grea, învinge şi pe cel de-al doilea zmeu
Ajunge şi la al treilea castel.
Fata de împărat îi iese înainte recunoscătoare.
Lupta cu cel de-al treilea zmeu
este mult mai grea, iar tânărul
este ajutat de un corb şi de
mezină.
După ce se odihneşte, feciorul de împărat transformă
palatele în trei mere şi le hărăzeşte pe fetele cele
mari fraţilor săi, mezina plăcându-i în mod deosebit.
Fraţii săi salvează fetele, dar dau drumul
frânghiei când trebuie să-l scoată şi pe el,
dorindu-i moartea.
Tânărul omoară un balaur care voia să mănânce
puii unei păsări zgripsor.
Pasărea zgripsor îl duce în lumea noastră,
drept mulţumire că i-a salvat puii.
Pentru a-l scoate de pe tărâmul oamenilor,
pasărea îi cere carne şi pâine în cantităţi mari,
drumul fiind foarte greu.
Tânărul se angajează la un argintar din oraşul
tatălui său, fiindcă aflase că fata cea mică
ceruse celui cu care urma să se mărite mai
întâi o furcă şi apoi o cloşcă de aur. Scoate
obiectele de preţ din mărul de aur care
rămăsese la el.
Fata de împărat îşi dă seama că doar voinicul
care a salvat-o din ghearele zmeului poate
face asemenea obiecte şi cere ca meşterul să
se prezinte la palat.
Ajuns la palat, fiul cel mic de împărat este
recunoscut de aleasa inimii lui, iar împăratul îi cere
să povestească cele petrecute. Când află cum s-au
purtat fraţii cei mari, îl roagă pe mezin să le dea o
pedeapsă. Pedeapsa vine însă de la Dumnezeu, căci
săgeţile trase în aer îi omoară pe vinovaţi.
Fiul cel mic se însoară cu fata de împărat şi, după
moartea tatălui său se urcă pe scaunul împărăţiei.
METODA HEXAGONULUI

Povesteşte, pe scurt,
basmul urmărind să
răspunzi la toate CUM?
întrebările.

UNDE? CE?
DE CE? CARE?

CÂND?
Soarele caracteristicilor
Precizaţi, în perechi, cât mai multe caracteristici ale basmului.
Câştigă cei care scriu în dreptul fiecărei raze o trăsătură a speciei
basm.
Operă epică
Anonimă
Un singur fir narativ
Caracter colectiv Personaje cu însuşiri
supranaturale
Caracter oral
Personajul principal este
un model
Ca mod de expunere
domină naraţiunea care se
îmbină cu descrierea şi Apariţia fantasticului
dialogul
Arhaisme, Lupta dintre bine şi rău
regionalisme
Final fericit
Spaţiul real şi
fantastic
Timp fabulos Formule specifice

Numere simbolice Motivul drumului


METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE
Clasa va fi împărţită în şase grupe, după numărul pălăriilor.
Timp de 10 minute vor răspunde la sarcina de lucru, după
care vor comunica celorlalţi soluţiile găsite.

Cei care au extras pălăria de această culoare vor fi


moderatori şi
îi vor ajuta pe ceilalţi să găsească soluţii şi să le exprime.

Prezentaţi două dintre momentele în care Prâslea iese în


evidenţă.

Numiţi sentimentele pe care vi le-au trezit Prâslea, fraţii


lui,
zmeii, balaurul, fetele.

Menţionaţi lucrurile rele (negative) care apar în derularea


povestirii.

Identificaţi faptele pozitive care se petrec în decursul


basmului.