Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2. Anatomia Şi Histologia Pielii
Curs 2. Anatomia Şi Histologia Pielii
▪ 36% - trunchi
▪ 9% - cap şi gât
▪ 1% - organele genitale.
Variază cu regiunea anatomică, sexul, vârsta:
pielea palmelor şi tălpilor – până la 5 mm
la nivelul pleoapelor şi prepuţului - doar 0,2-0,5 mm
copii, bătrâni şi femei - mai subţire.
Greutatea pielii
2. DERMULUI
3. HIPODERMULUI
+
STRUCTURA ANEXELOR PIELII
Epiteliu stratificat pavimentos keratinizat,
cu reînnoire continuă.
Celula de bază: keratinocitul.
Organizarea keratinocitelor în straturi denumite după
proprietăţile structurale sau după activitatea funcţională a
celulelor incluse.
Straturile reprezintă diferite stadii de diferenţiere.
STRATUL CORNOS
STRATUL GRANULOS
STRATUL MALPIGHIAN
STRATUL GERMINATIV
STRATUL CORNOS
STRATUL GRANULOS
STRATUL MALPIGHIAN
STRATUL GERMINATIV
derm
18% din grosimea epidermului
un singur rând de keratinocite de formă cilindrică,
dispuse perpendicular pe zona joncţională dermo-epidermică
cu nucleu mare ovalar, la polul apical, cu nucleol important,
cu organite tipice.
Cornos
Granulos
Spinos
Bazal
Melanocitele:
Celulele Langerhans
Celulele Merkel
Celulele dendritice nedeterminate
derm mijlociu
derm profund
Fibroblastele şi fibrocitele: sunt celule alungite sau stelate, cu
prelungiri efilate; au organitele bine reprezentate, nucleul mare,
ovalar, situat central, cu cromatină fină şi 1-2 nucleoli (pentru
fibroblaste).
Histiocitele: au o morfologie variată în funcţie de activitatea
desfăşurată: nucleul mare, central, citoplasma palidă; histiocitul
adult cu numeroase prelungiri citoplasmatice, nucleul alungit,
numeroase organite.
Histiocitele – forma fixă, macrofagul – forma mobilă.
Mastocitele: au aspect fuziform sau dendritic, nucleul mare,
rotund, ovalar sau neregulat, cu cromatină dispusă în grunji,
organite citoplasmatice, granule cu structură lamelară la
microscopul electronic sau granulară.
Sunt de 2 tipuri: mucoase şi conjunctive.
Secretă amine cu acţiune vasoactivă.
Celule migrate în derm: plasmocite, limfocite, celule cromafine,
PN.
Fibroblastele şi
Fibrele fibrocitele
colagene
limfocite
Fibrele de
reticulină
Fibrele
macrofagul
elastice
mastocitele:
Fibrele de reticulină:
fine, dispuse în grilaj, în special în dermul papilar şi în jurul anexelor, conţin
reticulină.
Se evidenţiază prin impregnare argentică.
La microscopul electronic: fibrile separate de o substanţă interfibrilară cu MPZ
neutre.
Fibrele colagene:
groase, dispuse în fascicole, predominând în dermul propriu-zis şi profund, se
evidenţiază prin coloraţia HE.
În microscopie electronică: fibrile cu striaţii transversale.
Sunt formate din molecule de colagen care conţin 3 lanţuri polipeptidice spiralate.
Fibrele elastice:
sunt subţiri, sinuoase, predominând în dermul profund.
Se evidenţiază prin coloraţia cu orceină.
Sunt compuse din elastină.
În microscopie electronică nu prezintă striaţie transversală, având forma de
cordoane cilindrice.
Lobuli grăsoşi separaţi de travee de ţesut conjunctiv, cu
elemente vasculo-nervoase.
Unitatea ungheală
Glandele sudoripare
Glandele sebacee
Părul propriu-zis
Foliculul pilos:
Teaca epitelială internă:
cuticula: un strat ce celule lamelare intricate, dispuse invers faţă de celulele
epidermiculei (cu marginea liberă în jos)
stratul Huxley – 2-3 rânduri de celule care conţin tricohialină
stratul Henle – un rând de celule bogate în tricohialină
Teaca epitelială externă rezultată din invaginarea epidermului de suprafaţă.
Teaca fibroasă condensare a dermului.
Repliul periungheal
Repliul periungheal Cuticula Lunula lateral
posterior
Marginea liberă