Johann Heinrich Pestalozzi

Sistemul de instruire și educație

Studenta: Curelea (Buricatu ) Carmen

Johann Heinrich Pestalozzi
(1746-1827)
 Reformator educațional elvețian, a
promovat educația celor săraci și a accentuat
metodele de predare menite să consolideze
abilitățile elevului. A fost în aceeași măsură
teoretician și practician pe tărîmul educației.
Acesta susține ideea autodezvoltării forțelor
din om, potrivit căreia fiecare aptitudine are
tendința de a se dezvolta, de a ieși din starea
de inerție și de a deveni o forță în acțiune.
Metoda lui Pestalozzi a devenit larg acceptată
și majoritatea principiilor sale au fost
absorbite în educația elementară modernă.
“

„Educația înseamnă acțiunea de a dezvolta puterile intelectuale, morale și fizice din om, în mod organizat”.

Pestalozzi, a considerat că educația trebuie să fie radical

personală, atrăgătoare pentru intuiția fiecărui elev.
Pentru Pestalozzi citadela adevăratei educații, focarul și
școala umanității este familia. În familie mama începe
opera educativă, asigurînd cu deosebire educația inimii
și cultivarea virtuților morale, care formează podoaba
omului, a cetățeanului și a patriotului. Numai atunci,
cînd este prezentă opera familiei, școala poate deveni
mijlocul eficient pentru educația copilului.
 În opinia lui Pestalozzi, educaţia veritabilă se va face pornind
de la natura umană, subordonând înclinaţiile originare menirii
sociale a omului. Acesta afirmă că o persoană poate fi echilibrată
și armonioasă, doar dacă primește o educație conformă naturii,
adică să se adreseze atât spiritului, inimii, cât și intelectului.
Pestalozzi are drept scop simplificarea  și determinarea celor
mai simple și utile căi de educație.
 Pestalozzi avansează teoria învăţământului elementar
care dirijează pregătirea copiilor pentru toate ştiinţele şi
meseriile importante, indiferent de condiţiile materiale şi
sociale ale familiilor acestora. Această teorie reprezintă în
concepţia lui Pestalozzi o mare contribuţie la dezvoltarea
gândirii pedagogice universale. Conţinutul educativ va
sistematiza experienţele apropiate ale mediului în care
trăiesc sau vor fi introduși copiii
Pestalozzi propune o serie de principii
didactice :

principiul intuiţiei
principiul educaţiei
armonioase;
 principiul învăţării active;
 principiul dezvoltării gradate.
  Intuiția, este considerată baza activității de educare,
facultatea primă ce asigură posibilitatea dezvoltării
celorlalte aspecte ale cunoașterii și educației.
Ceea ce se studiază ar fi cele trei însușiri generale:
numărul, forma și numele. Astfel se pot aborda socotitul
(numărul), desenul și abilitățile practice (forma) și
vorbirea (numele).
Etapele realizării unei lecții ar fi:

–          Perceperea individuală a elementelor obiectului

studiului (analiza)
–          Plasarea acestor elemente percepute în serii
psihologice prin comparare (sinteza)
–          Recapitularea 
–          Integrarea cunoaștințelor în ansamblul celor
deja existente.
 Baza educației este, bineînțeles, sentimentul de dragoste, la
care individul are acces începând de la nivelul contactului cu
propria mamă, apoi prin contactul cu familia și mediul său
intim iar apoi prin integrarea socială. Acest sentiment va
evolua de la dragostea copilului pentru mamă până la
dragostea omului pentru umanitate – în viziunea idealistă a
lui Pestalozzi, dacă educația parcurge etapele obligatorii:
–          Producerea unei dispoziții sufletești favorabile
moralității;
–          Exercitarea moralității, formarea bunelor moravuri;
–          Însușirea preceptelor morale.
Natura umana are prezintă trei dimensiuni:

• Fizica,
îl determină pe om să lucreze
Intelectuală,
îl îndeamnă să caute adevărul
Morală,
îl convinge să fie demn
Ca și Kant, și pe linia altor gânditori influanțați de Reformă, va considera legea
morală ca fundament al religiei și ca o bază necesară a vieții individului – la
nivel personal și individual. 

La Pestalozzi sentimentul are un rol important, este un ingredient de maximă

demnitate în constructul mental al dimensiunii religioase, mai ales că și credința
trebuie să fie tot un act intuitiv, o manifestare a acelei intutiții profunde, care este
facultatea de bază a psihicului uman, o facultate de cunoaștere.

Toate funcțiunile individului trebuie să concureze echilibrat la realizarea scopului

ultim: viețuirea morală și dobândirea maximum de cunoaștere.

Pestalozzi pledează pentru dezvoltarea învățământului profesional, adică a

școlilor unde toți elevii să își poată forma deprinderi care să le asigure
posibilitatea de a își câștiga existența semn chiar dacă provin din medii
defavorizate social.
 Pedagogul elvețian a militat insistent pentru crearea unui sistem
de școli deschide tuturor categoriilor de elevi și tuturor celor care
doresc să se instruiască și perfecționeze.
Este considerat întemeietorul teoriei învățământului elementar.
 Pestalozzi a considerat că una din funcțiunile
educației este și aceea de a oferi soluții copiilor săraci
pentru a reuși să ajungă la un status demn și a își câștiga
existența, ideile sale despre școli profesionale pornind
de la situața inechităților sociale.
Conexiuni și perspective

Pestalozzi încheie seria iluminiștilor și

realizează o sinteză a tendințelor Epocii
Luminilor.  
El va influența major pedagogia nu doar
în perioada următoare, ci, așa cum a
arătat deja, pe termen lung, ecourile
gândirii sale fiindu-ne extrem de utile
astăzi.
Modelul său intelectual, al gânditorului
de sinteză, va domina secolele
următoare.