Dezvoltarea psiho-fizico-

emoțională a preadolescentului și
procesul de adaptare la treapta
gimnazială
A efectuat: Musteață
Iraida, psiholog
 Dezvoltarea fizică
 Apar modificări ale aspectului exterior, creșterea staturală
neproporțională, dismorfism de gen;
 Are loc maturizarea sexuală, creșterea și începutul funcționării
glandelor sexuale

Dezvoltarea emoțională
 Se caracterizează prin instabilitate emoțională, impulsivitate,
excitabilitate sporită;
 Se produc schimbări rapide și neașteptate ale dispoziției;
 Instabilitate emoțională creează mari dificultăți în relații și
comunicare.
 Dezvoltarea proceselor psihice

 Dezvoltarea percepției analitico-sintetice a obiectelor și

fenomenelor;
 Dezvoltarea memoriei verbal-logice, creșterea volumului memoriei;
 Caracterul contradictoriu și selectiv al atenției. Creșterea volumului
atenției;
 Formarea gândirii abstract-logice, active, independente, creatoare;
 Interesele cognitive influențează activitatea și formele de organizare
a timpului liber.
Dezvoltarea conștiinței de sine
 Conștiința de sine se transformă în dependență de situația socială;
 Factorii determinanți ai conștiinței de sine sunt experința de
comunicare și experiența individuală;
 Se mărește rolul experienței de comunicare cu semenii.
 Dezvoltarea sferei motivaționale

 Motivul dominant la 10-12 ani este trebuința în poziție demnă în

colectiv, adică de autoafirmare. Recunoașterea capacităților sale de
către alte persoane;
 Formele negative manifestate ale acestei trebuințe: încăierarea,
sarcasmul, batjocora, samavolnicia;
 Formele pozitive: succesul la învățătură și umorul.

Dezvoltarea psihosexuală
 Apare trebuința de comunicare cu abele sexe și atracția către sexul
opus;
 Interesul față de sexul opus se manifestă prin: băieții necăjesc fetele,
ele se plâng pe ei, provocându-le neplăceri.
 Sfera școlară

 Se dezvoltă primele relații de prietenie stabilă;

 Se dezvoltă sentimentul apartinenței la generație;
 Se ia în calcul opinia semenilor;
 Se manifestă tendința spre acceptare, înțelegere, afirmare și frica de
a fi respins de colectiv sau alte persoane;
 Trebuința de autoafirmare este atât de puternică încât pentru
recunoașterea prietenilor sunt gata să treacă peste principii și
euducație.
Trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial presupune începutul
unei noi etape în viața elevilor. Treapta gimnazială se deosebește mult de
cea primară:
Numărul de profesori crește;
Stilurile de predare sunt diferite;
Cresc cerințele intelectuale;
Se modifică modelul de evaluare;
Se schimbă rolul și prezența dirigintelui în colectivul de elevi;
Crește numarul de discipline și ore școlare;
Volumul de lucru este mai mare.

Elevii sunt puși în situația de a se adapta la noile cerințe, înaintate de

școală, adaptarea fiind ”procesul de acomodare a individului, a
însușirilor personalității lui la condițiile schimbătoare ale vieții și
activității omului” .
Din păcate, nu întodeauna există potrivire între cerintele școlare și
posibilitățile personale ale elevilor. Unii elevi pot manifesta oboseală,
plângeri de sănătate, somn neliniștit, rezintență scăzută la stres,
anxietate.
Deși anxietatea este o emoție firească, manifestată prin stare de
neliniște, sentimentul de insecuritate, îngrijorare, ea poate amenința
stima de sine, autoaprecierea, comunicarea, relațiile cu colegii și
profesorii, comportamentul, succesul școlar. Astfel diminuarea
anxietății școlare a elevilor cu un nivel ridicat constituie o direcție de
activitate importantă.
 Recomandări
 Utilizați cât mai multe jocuri didactice și activități formative
 Pe parcursul activităților, copiii trebuie să afle ca dumneavoastră
povestiți sau demonstrați ceea ce ați promis anterior, pentru ca ei să
realizeze o conexiune dintre ce a fost planificat și ce se desfășoară
curent. Exemplu: ”Vă amintiți că v-am promis...”
 Pentru ca elevii să conștientizeze acțiunile , atunci când sunteți
implicați într-o activitate, întrebații ”Ce urmează să faci în
continuare?”
 Obișnuiți elevul să conștientizeze scopul acțiunilor sale și mijloacele
necesare pentru realizarea acestora, cu întrebări de tipul: ”Ce
intenționezi să construești? De ce materiale ai nevoie? Ce trebuie să
faci mai întâi? Iar apoi?”
 Obișnuiți elevul să conștientizeze stările emoționale cu întrebări de
genul: ”Ești supărat că nu te-au acceptat să te joci? Ești bucuros că ai
fost lăudat la această activitate?”
 Ajutați elevii să descopere trăirile colegilor. ”Cum a reacționat Alina
cănd a fost lăudată?”; ”crezi că Ion s-a supărat?”
 La sfârșitul zilei este foarte bine să discutați privitor la cele întâmplate
pe parcursul activităților din acea zi. Acordați o atenție deosebită stării
emoționale a elevilor, întrebând: ”ce situații vesele ați avut? V-ați
bucurat sau v-ați întristat de ceva?”.
 Bibliografie
 Milton, C., (2006). Arta de a-l ascuta pe celălalt. Secretele unei comunicări reușite.
Iași, Polirom
 Șchiopu, U., Verza, E., (1997). Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. București:
Editura Didactică și Pedagogică
 Vîrlan, M., Bejenari M., (2009) Factorii adaptării preadolescenților la treapta
gimnazială. Chișinau, Revista Psihologie, p 12-22.