A

APARATULUI
OSTEOARTICULA
R

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.

 Aspecte radioimagistice ale osului
normal si ale componentelor sale
Scheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte.
Macroscopic toate oasele au:
- o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare
- o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost
Histologic, osul adult prezinta doua componente principale:
 substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X

 spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare,

transparente la razele X
1. Substanta osoasa dura 2. Spatiile osului =
este constituita din lumenele sistemelor Havers si ale canalelor
matricea colagena proteica anastomotice  pe acestea (canale
(fibrile+subst glico-proteica) Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate
care este suportul in care se depun de tesut conjunctival moale si vase
sanguine nutritive)
sarurile minerale.
canalul medular, ocupat de maduva
tesut conjunctival fibros
tesut adipos (maduva galbena)
tesut hematopoetic (maduva rosie)
+ Periostul = membrana conjunctivala – transparenta la razele X , care inveleste osul si care, la
extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.
1. Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos
compact care inconjoara canalul medular.
La osul lung se disting trei parti:
Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osului
Tesutul osos compact este format din:
diafiza, metafiza si epifizele
- sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme
cilindrice concentrice)
concentrice)
- lamele complementare Epifiza
- una ca
care inconjoara diafiza in manson, sub periost
- alta situata spre canalul medular = endost;
endost;
- canalele Volkmann  pe elementele precedente Os spongios
Rgr:
Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular
CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen
IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medular
Rgr. banda radiotransparenta
CT: densitate tisulara, predominant grasoasa
IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2)

Periost
Rgr, CT:
CT: nevizibil
IRM: asemnal

Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
2. Epifiza = tesut spongios,inconjurat de La osul lung se disting trei parti:
corticala epifizara diafiza, metafiza si epifizele

Tesutul spongios este constituit din: Epifiza

- lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in
compacta, ci in trabecule mai rare,formand o
Os spongios
retea
- trabeculele
rabeculele spongioasei sunt orientate in sensul
liniilor de forta, in raport cu functiile osul ui

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu

ochiuri radiotransparente
CT: travee dense ce se intersecteaza in retea
IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala – acelasi aspect ca si compacta

diafizara, dar foarte subtire

 Osul lat se compune din corticale paralele (tablii)

intre care este o spongioasa (diploe) – exemplu:
oasele craniului (unite prin suturi denumite
sinostoze). Diafiza Diafiza
Os compact Canalul medular
 Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa
spongioasa invelita intr-un manson periostic
(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire
(oasele carpiene).
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUI

La nastere, toate oasele lungi, in afara de

epifize, sunt osificate; diafizele sunt
constituite din tesut osos primitiv in care
trabeculele sunt dispuse intr-o retea
neregulata.
 Pe radiografii oasele lungi apar constituite
numai din diafiza tubulara, delimitata la
extremitati de linia de calcificare provizorie
a cartilajului de crestere.
Cartilajul de crestere este radiotrasparent =
banda transparenta de cativa mm, marginit
de linia de calcificare provizorie. El este
invadat de tesut conjunctiv, care se va
transforma in os. Astfel este asigurata
cresterea in lungime a diafizei.
Cresterea osului in grosime se datoreaza
periostului si rezulta din activitatea
osteogena a stratului conjunctival
subperiostal ce ingroasa diafiza si se
substituie treptat osului vechi.
Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta
craniana) – la acestea, tesutul osos apare
direct in macheta conjunctiva si se extinde
treptat, excentric, fiind modelat cu timpul
in tesut lamelar.
 METODE DE EXPLORARE
 Radioscopia
 Radiografia
- 4 conditii:
1. regim de raze corect
2. efectuarea a minim 2
incidente
3. incadrare si pozitionare
corecta a regiunilor de
interes, cu prinderea in
campul radiografic cel
putin a unei articulatii
4. explorare bilaterala a
regiunilor simetrice
 METODE DE EXPLORARE

 Tomografia
computerizata:
- date suplimentare si de
mai mare finete asupra
leziunilor osoase vizibile fereastra os
pe rgr. cupa axiala
- caracterizeaza partile moi
- prelucrarea imaginilor
- reconstructia 3D cu
aprecierea corecta a
volumului leziunilor
- reconstructii 2D
pentru aprecierea
leziunilor si in alt plan
decat cel axial
fereastra parti moi

recon 3D
 METODE DE EXPLORARE
 ANGIOGRAFIA :
2 situatii
1. Scop diagnostic
 pentru tumorile incerte ca
punct de plecare si
structura histologica
 identificarea pediculilor
vasculari si a tipului de
vascularizatie

2. Scop terapeutic
 embolizare
(prechirurgicala)
 chemoembolizare (aplicare
directa a citostaticelor si
chimioterapiei
antitumorale, intratumoral)
 METODE DE EXPLORARE
All body
 SCINTIGRAFIA Osteom
osteoid

• sensibila, dar nespecifica

• “all body ”

Fractura de
stress
 METODE DE EXPLORARE
 Artrografia (a)
 Artro-CT (b) :
 presupun explorarea
unei articulatii dupa
injectare directa
a
intraarticulara a unui
produs de contrast
 Utile in patologia
 tumorala sinoviala
 traumatica articulara

b
 METODE DE EXPLORARE
+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia
 date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular

B. Rezonanta Magnetica
 investigatie de finete a partilor moi
 date asupra maduvei osoase
B

A
 MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE

3 grupe: exostoza

1. modificari de forma :
 exostoza
 hiperostoza
 oedostoza
 scoliostoza

2. modificari de numar

3. modificari de structura
 distructive
hiperostoza
 constructive
 mixte Os suflat
scoliostoza
Displazie de numar
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
1.Demineralizare
= diminuarea sarurilor fosfo-
calcice la nivelul matricei
proteice osoase, cu
pastrarea integritatii
acesteia (reversibila)
Evidenta RADIOLOGIC la o
pierdere mai mare de 30%
din continutul normal de
saruri PCa.
Radiologic:
 in spongioasa: scaderea
grosimii traveelor cu
cresterea spatiilor dintre
travee si accentuarea
transparentei
 afectarea compactei
poate merge de la
discreta diminuare a
opacitatii pana la aspect
de spongiozare
Distributie:
• difuza generalizata – dezechilibru
metabolic general, cu rezultat activarea
mecanismelor de mobilizare a calciului
din schelet.
• localizata – cauzata de factori locali
producatori de hipo-/ hiperperfuzie
• inflamatori
• infectiosi
• tumorali
• parazitari
• mecanici …
Exemple:
 Artrita –hiperperfuzie locala ca
raspuns inflamator  metabolizarea
sarurilor PCa  scaderea
concentratiei in segmentele vecine
articulatiei  demineralizare
 Fractura : demineralizare prin efecte
locale + demineralizare prin
imobilizare
 Os normal

Demineralizare

Demineralizare Os normal
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
2. Osteoliza
– presupune lipsa de structura osoasa prin activarea
osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si
mobilizare a sarurilor PCa
 activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme:
 modificari tip metabolic local (inflamatie)
 dislocarea elementelor osoase normale ( ex. proliferare
tumorala)
+ combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de

 Sediu:
- diafizar, metafizar, epifizar
- cortical, spongios, canal medular
I
 Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + IA
IB
C
modificare de forma a osului asociata

 Contururi:
- nete cu scleroza periferica (tip IA)
- nete fara scleroza periferica (tipIB)
- sterse, multiple = aspect “mancat de molii”
III
(tip II) II
- microgeode, punctiforme, flu = aspect
permeativ (tip III)

 Matrice: omogena / septata / calcificata

 Eroziune

Geoda

Lacuna

+Sechestru osos
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
3. Osteonecroza

= leziune secundara
hipoperfuziei Infarct
sau lipsei de osos
perfuzie intr-un
teritoriu osos
 septica
 aseptica
 la nivelul
epifizelor =
osteonecroza
aseptica
 la nivelul
diafizelor,
metafizelor =
infarct osos
 la copil,
osteonecroza
ncl. epifizari =
osteocondroza
Osteonecroza
aseptica
 LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE
4. Atrofia prin presiune

= caracterizata prin lipsa de

substanta osoasa,
generata de actiunea
prelungita a unui element
compresiv de vecinatate
(adeseori vascular)

 din interior spre exterior

(ex. chist osos)

 dinspre exterior spre

interior (ex. sa turceasca
“balonizata” in adenomul
hipofizar)
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZA

In functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze – formare de os la nivelul endostului
compactei
Radiologic:
 ingrosarea compactei
 ingustarea canalului medular

Spongioscleroza – intereseaza componenta

spongioasa
Radiologic:
 ingrosarea traveelor preexistente
 cresterea numarului traveelor
 scaderea numarului areolelor
 scaderea transparentei specifice osului
spongios
 evolutia pana la aspectul de compactizare
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
B. PERIOSTOZA
= formare de os nou la
nivelul periostului

In functie de aspectul
radiologic:

1. unilamelara (specifica
proceselor 2. plurilamelara 3. spiculata 4. apozitii
inflamatorii) (t. maligne) periostale
a.inflamatie (triunghi
malign
b.sarcom Ewing Codman)
Periostoza lamelara Triunghi malign Codman
 LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE
. La nivelul unor structuri ce normal nu produc os
= OSIFICARI HETEROTOPE

osteofite osificari
sindesmofite posttraumatice
1. patologie tumorala

2. patologie de cauza traumatica

3. patologie infectios – inflamatorie

4. osteodisplazii

5. osteodistrofii

6. altele (osteonecroze, patologie

metabolica etc)
 PATOLOGIA TUMORALA OSOASA
 Tumori benigne
 Tumori maligne

 primitive

 secundare

In functie de tipul de structura tumorala, aceasta poate fi:

 osoasa

 cartilaginoasa

 vasculara

 fibroconjunctiva

Leziunile pseudotumorale – la granita tumora-distrofie:

 Chist osos esential

 Tumora cu mieloplaxe ‘ t. cu celule gigante

 Chist osos anevrismal

 Criterii de
benignitate
 tumori monooste (1 os),
monotope (1 localizare)
 rata de crestere lenta (da
posibilitate osului sanatos de a
de delimita de leziunea
tumorala) = contur „in harta
geografica”,eventual scleroza
marginala, atrofie prin presiune
 nu distrug corticala
 nu determina reactie periostala
(rar, de tip benign)
 nu invadeaza partile moi
Criterii de
malignitate
 monooste / polioste,
politope
 rata de crestere rapida
(limite imprecise)
Exceptie: mielom multiplu–
rata lenta
 dimensiuni mari
 intrerup corticala
 determina reactie
periostala (spiculata,
triunghiulara)
 evolutie rapida

 pot recidiva
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM
 aspect de condensare
 omogena (osteom compact)
 neomogena (spongios)
 contur neregulat/ regulat (in
functie piesa scheletica)
 intereseaza oasele fetei
(sinusuri) Exceptional
intereseaza oasele lungi.

Radiologic:
 osteocondensare net delimitata
 fara reactie periostala
 fara invazie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOM OSTEOID = OO
 relativ frecventa
 dezvoltata la tineri (8-12 ani)
 comportament
pseudoinflamator: tumefactie
+ durere (cedeaza la AINS)
Radiologic:
 zona de osteoscleroza +
periostoza
 centrata de zona osteolitica =
nidus (dimensiuni reduse)
 tumora + nidus ~ 2cm.

Recidiveaza la ablatie incompleta.

 TUMORI BENIGNE
1. osoase
OSTEOBLASTOM
 tumora rara, comparabila ca
aspect si structura cu
osteomul osteoid (OO gigant)
 > 2cm
 intereseaza arcurile
vertebrale, cu evolutie spre
compresie medulara si
interesare radiculara
 poate afecta oasele lungi,
cand evolueaza asimptomatic
Radiologic:
 osteoscleroza compacta,
fusiforma, > 2cm
 fara reactie periostala
(exceptional)
 fara extensie in partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. mezenchimale
FIBROM OSOS
 tumora aparent osteolitica
 intereseaza in special metafizele
oasele lungi (maxim de incidenta
tibia)
 poate stagna (non-evolutie) o
perioada de timp sau cu evolutie
brutala, cu recidiva
postoperatorie.
Radiologic:
 leziune osteolitica, rotund ovalara,
contur geografic
 condensare marginala, septuri in
aria tumorii
 nu determina reactie periostala
 nu invadeaza partile moi
 TUMORI BENIGNE
1. natura vasculara
HEMANGIOM
 30-60 ani
 localizare
 90% coloana vertebrala : T-L
 calota craniana
 mai rar : metafize oase lungi 
 hiperplazie capilare sau arteriole
Radiologic:
in localizarile vertebrale
 osteoliza delimitata de septuri ce
dau un aspect “tigrat” prin
ingrosarea trabeculelor verticale
extensie in arc
 deformarea corpului : bombarea
conturului posterior, latire, tasare
 asimptomatic, stabil / agresiv 
in localizarile pe oase plate
(frontal, parietal, omoplat)
 orientare radiala a traveelor
 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
CONDROM
 histologic – tumora ce rezulta
prin proliferarea cartilaginoasa
de tip hialin
 localizare predilecta – falange
 descoperita accidental
(traumatism minor)  aparitia
fracturilor pe os patologic
Radiologic:
 lacuna bine delimitata, cu
scleroza marginala, pastrarea
integritatii corticalei (chiar daca
este uneori subtiata)
 fara reactie periostala
 dimensiuni in functie de piesa
scheletica afectata
Condromul poate degenera malign!
 TUMORI BENIGNE
1. cartilaginoase
OSTEOCONDROM
 evolutie benigna de regula,
proliferarea inceteaza odata cu
incetarea cresterii
 se poate maligniza: clinica
zgomotoasa, efect de masa
(durere si tumefactie), crestere
rapida in dimensiuni, aspect
radiologic modificat
Radiologic:
 exostoza atasata unei piese
scheletice, pediculata, cu
structura asemanatoare osului
(corticala + spongioasa)
 nu determina reactie periostala
 nu intrerupe corticala

Osteocondromul poate degenera

malign!
TUMORI MALIGNE
1. osoase
OSTEOSARCOM
osteocondensant, osteolitic, mixt
 in functie de locul de
dezvoltare: OS propriu-zis,
parosteal, periostal
 decada 2-3 de viata
 localizare metafizara
 evolutie rapida = una din
tumorile cele mai agresive
Radiologic:
 variabil ca aspect, in functie de
forma histologica –
osteocondensare intinsa,
neomogena / osteoliza
maligna
 limite imprecise, fara scleroza
marginala, corticala distrusa
 reactie periostala importanta,
fie lamelara (rar), spiculata
(frecvent)
 intotdeauna monoosta,
monotopa
 TUMORI MALIGNE
1. cartilaginoase
CONDROSARCOM
 tumora maligna primitiva sau
secundara unui chondrom
 varste inaintate
 agresivitate medie, evolutie lenta.
 simptomatologie moderata
nespecifica
 primul semn este tumefactia
regiunii.
Radiologic:
 osteoliza cu contururi sterse, de
obicei burata prin microcalcificari
de tip condroid
 fara scleroza marginala
 reactia periostala poate lipsi
datorita cresterii lente tumorale
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
Reticulosarcom Ewing
 maxim de incidenta la copii
 invadeaza partile moi
 agresiva - diseminari la
distanta
Radiologic:
 zona intinsa de osteoliza >
5cm (toata diafiza)
 imprecis delimitata, fara
zone de tranzitie
 fara scleroza marginala
 absenta completa a
matricei osoase tumorale
 corticala intrerupta
 reactie periostala specifica
tip plurilamelar = „in bulb de
ceapa”
Particular: in localizarea
vertebrala – aspect tip
osteocondensant
 TUMORI MALIGNE
1. hemopatii
MIELOM MULTIPLU / PLASMOCITOM
 poliosta-politopa / rar solitara
 proliferare anarhica de celule
plasmocitara, in maduva osoasa a.
 se localizeaza la nivelul pieselor
scheletice cu maduva hematogena
 40 - 70 ani
Radiologic:
a. zone multiple de osteoliza, rotund-
ovalare, talie relativ mica, contur
relativ bine delimitat, fara reactie
periostala, situate in os complet
sanatos
b. plasmocitom: peste 5 cm

b.
TUMORI OSOASE SECUNDARE
- METASTAZE OSOASE -
 dupa tipul histologic de origine se pot
manifesta diferit la nivel osos
 dupa expresia radiologica a leziunilor osoase
1. determinari secundare osteolitice:
comportament distructiv
2. determinari secundare osteocondensante:
determina o proliferare osoasa cu aspect
compact, lipsit de structura regiunii afectate.
3. mixte
 TIP OSTEOLITIC
specifice punctelor de
plecare digestiv sau
pulmonar, rar urogenital
 orice localizare
 Rx, CT: osteoliza importanta,
neomogena, distruge
corticala in stadiul tardiv,
fara rc periostala
 scinti: hiperfixare
 RM: hipoT1, hiperT2
 TIP OSTEOCONDENSANT
specifice punctelor de plecare prostatice,
vezicale, dar si primitiv gastrice sau
pancreatice

 localizare predilecta pe oasele late –

bazin, coloana vertebrala

 sunt infiltrativ-invazive, dand aspect

intens opac heterogen

Metastaze mixte
 au simptomatologie stearsa, evolutie
lenta

 in general evolueaza spre ocuparea

zonei hematogene a oaselor late 
mieloscleroza cu pancitopenie
(punctie sternala diagnostica)

 RM: hiposemnal T1, T2

 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos esential / solitar
 dezvoltat la copil, cu maxim de
incidenta 5-10 ani
 localizat de regula in metafiza osului
lung
 evolutie asimptomatica, descoperire
accidentala
 rar are expresie clinica

Radiologic:
 zona de osteoliza intinsa (> 5cm), bine
delimitata, ce subtiaza corticala si
prezinta inferior o zona de scleroza
marginala „in semiluna” („pahar de ou”)
 uneori are contur policiclic / septuri
 nu interupe corticala
 nu determina reactie periostala
(exceptie – fractura pe os patologic)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Chist osos anevrismal
 se comporta ca formatiunile
osteolitice formand multiple
cavitati chistice
 localizare predilecta in
metafiza oaselor lungi sau
arcurile vertebrale
 simptomatologie stearsa,
nespecifica.
Radiologic:
 zona de osteoliza, rotund
ovalara, uneori septata;
crestere importanta in timp,
subtiere marcata a
corticalei.
 fara reactie periostala.
 cand ritmul de crestere este
rapid poate apare si o
minima reactie periostala
lamelara
 CT: corticala subtire, nivele
lichid-lichid (si in RM)
 LEZIUNI PSEUDOTUMORALE
Tumora cu mieloplaxe
= t cu celule gigante/ distrofia cu celule
gigante
 la granita dintre tumora si distrofie
 poate avea orice aspect in functie de
stadiul de evolutie - benign sau malign
 tineri, dupa inchiderea cartilajului de
crestere
 localizare epifizara, vertebre
Radiologic:
 osteoliza intinsa, de obicei poliseptata,
policiclica
 fara scleroza periferica
 sufla osul
 subtiere importanta a corticalei, care isi
pastreaza continuitatea
 intreruperea corticalei este primul
semn de virare spre maligniatte 
apare reactie periostala, extensie in
partile moi
 PATOLOGIE OSOASA INFECTIOASA
1. OSTEOMIELITA
 Afectiune inflamatorie
osoasa , determinata de
agenti patogeni diferiti, ce
realizeaza entitati clinice cu
evolutie si tablou radiologic
bine definite.
 Leziunea primara a
afectiunii este produsa pe
cale hematogena si are
sediul in maduva osoasa,
urmata de modificari in “tella
ossea”
 ≠ OSTEITA - inflamatia
osoasa prin inocularea
agentilor patogeni direct din
afara sau din vecinatate, nu
pe cale hematogena.
ETIOLOGIE: cei mai frecventi
agenti patogeni sunt de
natura microbiana.
- cel mai frecvent –
stafilococul auriu 80-90 %
PUNCT DE PLECARE: focar
patologic cu sediu cutanat /
sinuzal / otic/...
CONDITII FAVORIZANTE:
traumatisme, frig, rezistanta
scazuta a organismului
VARSTA: afecteaza mai ales
copiii si adolescentii.
 OSTEOMIELITA-localizare
Cel mai frecvent - oase lungi (femur, tibie,humerus)

 mai rar - oase plate

 foarte rar – oase scurte
 monoostic / poliostic
 focar unic/ duble
 pe os lung – cel mai frecvent: de la metafiza la epifiza

Cartilajul de crestere poate fi depasit de infectie,

ceea ce duce la extindere in epifiza  in
articulatie = OSTEOARTRITA
 OSTEOMIELITA- forme

1. acuta
2. cronica
3. cronica de la inceput :
- forma condensata
- forma pseudotumorala
- abcesul central osos
Brodie
4. dupa varsta
(diferente copil – adult)
5. dupa localizare
(os plat, os lung…) ABCES
BRODIE
 FAZA DE CONGESTIE-HIPEREMIE
 Aspect anatomo-patologic
proces inflamator  domina
fenomenul conj.-vascular
afectarea secundara a tesutului
osos
hiperemie  demineralizarea mai
ales in spongioasa , dar si in
compacta
+ inflamatia si a periostului
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
 Aspect radiologic
10-14 zile
 os : aspect normal
 parti moi: creste densitatea
partilor moi in vecinatatea
metafizei interesate
 dupa 10-14 zile
 os: demineralizare
difuza(spongioasa si
compacta), ce se extinde
rapid
15-20 zile + reactie periostala
unilamelara sau plurilamelara
 FAZA DE ABCEDARE (SUPURATIE)
 Aspect anatomo-patologic
- abcesul format difuzeaza in toate
directiile
- se produc necroze, datorita
emboliei microbiene, compresiei
vaselor (in compacta mai usor,
datorita vascularizatiei sarace si
lipsei anastomozelor)
- inflamatia periostului este intretinuta
de prezenta sechestrelor
PREDOMINA FENOMENELE DISTRUCTIVE
 Aspect radiologic
- aspect patat al demineralizarii, cu
aparitia de mici zone de
osteoliza
- apar sechestre
in spongioasa- dimensiuni mici
in compacta – dimensiuni mari
Rx vizibil dupa mai multe luni (2)
- portiuni de os izolate de tesutul
din jur prin zone de osteoliza
- delimitarea de tesutul din jur:
4-6 luni
- se pot resorbi, se pot elimina
(fistule)
- reactii periostale din ce in ce mai
bogate
 FAZA DE REMANIERE
 Aspect anatomo-patologic
- dupa indepartarea sechestrelor
(eventual chirurgical) se
regenereaza osul, de obicei
neomogen , unde nu a fost
distrus (abces, sechestre);
- lipsa de substanta osoasa se
completeaza partial sau total
PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE
 Aspect radiologic
- apozitiile subperiostale isi
reduc dimensiunile
- structura se reface, putind
persista zone cu structura
mai condensata sau mai
rarefiata
- pot persista cavitati
( zone de osteoliza )
 FAZA DE CRONICIZARE:
pusee repetate, evolutie prelungita
 Aspect anatomo-patologic  Aspect radiologic
- prezenta sechestrelor intretine - reactii periostale abundente
infectia  ingrosare neregulata a
(congestia si staza locala – osului
conditii pt. osteoscleroza) - osteocondensare
- circulatie locala lenta cu staza - ingustare a canalului
limfatica favorizeaza formarea medular
de os - compactizarea spongioasei

 prezenta de abcese cu - in interiorul acestor condensari

sechestre apar zone de osteoliza bine
conturate ce pot contine
imagini de sechestre
- prezenta de fistule

PREDOMINA FENOMENELE CONSTRUCTIVE

Forma condesanta In curs de vindecare Aspecte postoperatorii
 COMPLICATII:
1. fracturi
2. artrita

 reactie de vecinatate
 supurata: la mai mult de 2-3 saptamani de la debutul
radiologic al bolii, apar semnele radiologice de artrita
 largirea  disparitia spatiului articular
 diminuarea transparentei spatiului articular
 neregularitatea conturului
3. afectarea cartilajului de crestere
- iritare  se stimuleaza cresterea
- afectare  incetinire pina la oprirea cresterii
- distrugere partiala  devieri, deformatii, dezaxari
- decolari epifizare
4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi
5. complicatii generalizate (diseminari)
2. OSTEOARTRITA STAFILOCOCICA
3.OSTEITE

sechestre
 4.OSTEOARTRITE TBC
VARSTA: adult tinar
PUNCT DE PLECARE : de obicei ,
infectii pulmonare
CALE : sanghina de obicei
contiguitate ( pleura 
coaste de exemplu )
LOCALIZARE: cele mai frecvente :
coloana vertebrala, articulatia
coxo-femurala, articulatia
genunchiului, etc
ANATOMO-PATOLOGIC : localizarea
b.K. in tesutul osos – epifize,
diafize, in orice os
 Dezvoltarea tbc osos se produce
dupa luni / ani de la ajungerea
b.K. in os
(functie de virulenta , imunitate)
 Doua tipuri de leziuni:
- Focare proliferative
(granulare – foliculi tbc) - se
cazeifica
- Leziuni exudativ-necrotice 
cazeificare
Macroscopic:
• leziuni circumscrise  caverne  in
interiorul osului prin distrugerea
tesutului osos ce este inlocuit de masa
cazeoasa in care se pot gasi sechestre
; caverna este inconjurata de tesut de
granulatie la periferie
• leziuni difuze – eroziune – fara limite
precise , fara reactia tesuturilor din jur
+ modificari de structura difuze :
osteoporoza generalizata
+ procese reparatorii – declansarea de
necroze ischemice locale 
condensari osoase
• Niciodata “vindecare“
• “Linia de doliu“ perifocala = stabilizare
Radiologic: leziunile apar vizibile dupa
luni/ ani de la aparitia semnelor clinice
 ASPECT RADIOLOGIC
1. Modificari de pozitie si forma ale
oaselor
Datorita durerilor / modificarilor din
articulatie + ale extremitatilor osoase 
rezulta atitudini vicioase pentru coloana
vertebrala – modificari de ax: cifoze
angulare

2. Modificarea structurii osoase

a. osteoporoza:
- prima manifestare radiologica
(accentuata, omogena, difuza)
b. osteoliza:
- subtiere a corticalei = mici
lacune marginale
- distrugeri osoase intinse (in
leziuni difuze )
- lacune in interiorul osului =
caverne
c. osteonecroza:
- mici sechestre de intensitate
scazuta in interiorul lacunelor
 ASPECT RADIOLOGIC
3. Modificari ale spatiilor
articulare
a. tbc sinoviale cu lichid
intraarticular  spatiul
poate fi usor largit +
stergerea contururilor
extremitatilor
b. distrugeri cartilaginoase
 ingustarea spatiului pina
la disparitia completa
pierderea transparentei
spatiului lichid , cazeum;

4. Modificarea tesuturilor moi

a. leziunile capsulei
articulare  ingrosare –
opacitate mai intensa
decit a partilor moi
vecine
b. abcese reci = opacitati
ovalare, bine conturate
aflate in vecinatatea
leziunilor/ la distanta
TBC VERTEBRAL

LOCALIZARE :

- la nivelul corpului vertebral de obicei

- in jumatatea anterioara a corpului vertebral
- in apropierea discului
- coloana toracala, lombara (T10-T11 cel mai frecvent )

Procesul se extinde de la un corp vertebral , la disc pe

care il distruge, apoi se extinde la platoul corpului
vertebral vecin.
Radiologic :
- leziunile apar dupa 1-2 ani de la aparitia
semnelor clinice
In ordine apar:
 Afectari discale:

- Pensarea spatiului intervertebral

 anterior sau lateral: cifoza, scolioza
 in intregime, cu aspect estompat, sters
 Leziuni vertebrale

a. de structura
- platouri vertebrale cu contur sters
- osteoporoza de vecinatate
- lacune
- marginale, “in oglinda”
- centrale, cu contururi sterse
- sechestre demineralizate

b. de forma si dimensiuni
- diminuarea in inaltime a corpurilor
vertebrale prin leziuni distructive
 cifoze , scolioze, retrolistezis
PERIOADA DE STARE
Se accentueaza modificarile
spatiilor si corpurilor vertebrale
 corpurile vertebrale isi reduc
inaltimea in mod evident 
suprafetele discale vin in
contact datorita distructiei
complete a disculului = blocuri
 cifoze angulare
 aparitia abcesului rece –
opacitati uni-/ bilaterale ce
bombeaza mai mult/ mai putin
lateral, limite nete, omogene,
depasind apofizele transverse
 apar si procese reactionale = “
linii de demarcatie “ – scleroza
ce delimiteaza leziunile si
reface contururile osoase

STABILIZARE
 disparitia sechestrelor
 regresia abcesului rece
 delimitarea neta a focarelor
 instalarea sudurii intervertebrale
 OSTEONECROZA ASEPTICA
DEFINITIE = moartea componentelor
celulare din corticala si
spongioasa osoasa ce rezulta
printr-un fenomen ischemic local
TERMENI
1. OSTEONECROZA ASEPTICA = 2.
necroza epifizara la adult
2. INFARCT OSOS = necroza
metafizara si diafizara la adult
3. OSTEOCONDRITA DISECANTA
= necroza epifizara subcondrala
de talie mica (<1cm)
4. OSTEOCONDROZA, 3.
OSTEOCONDRITE de
CRESTERE=necroza unui
nucleu epifizar

3. 4.
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

DEFINITIE: moartea componentelor celulare din corticala si

spongioasa osoasa ce rezulta din reducerea / obstructia /
intreruperea vascularizatiei (arteriale, capilare,
sinusoidale,venoase); se enumereaza multiple cauze:
 origine macrovasculara: traumatism cu fractura sau luxatie de cap
femoral
 origine microvasculara: embolii grasoase (hipercorticism, alcoolism,
hiperlipidemie), embolii gazoase (maladia chesoanelor, plonjori),
citotoxicitate (radioterapie, chimioterapie, maladie Gaucher)
EPIDEMIOLOGIE:
85% la sexul masculin, intre 4 si 10 ani (maladia Legg- Calve-
Perthes) respectiv intre 30 si 50 ani (maladia Chandler)
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ANATOMIE PATOLOGICA:
 Stadiul 1 : moarte celulara la debut
 Stadiul 2:
2: aparitia unei interfete
periferice reactive
 2a = osteocondensare relativa prin
“scaparea” de la demineralizare -
ce apare prin hiperemia reactiva si
diminuarea activitatii
 2b = osteocondensare reala
survenind la nivelul suprafetei
portante
 Stadiul 3 si 4: resorbtia traveelor
necrozate, fractura si stergerea osului
subcondral
 Stadiul 5:
5: distructia cartilajului de
acoperire si aparitia coxartrozei
Std. 4
ASPECTE RADIOLOGICE:
Dupa STEINBERG - 5 stadii:
1. infra-radiologic: anomalii hemodinamice,
histologice si izotopice
2. la 5 saptamani de la debutul clinic: prima
manifestare radiologica consta din modificari
structurale teoretic reversibile :
 osteocondensare sectoriala a capului femoral
 o plaja de demineralizare heterogena
subcondrala inconjurata la periferie de
osteocondensare arciforma (situata de obicei
in cadranul supero-extern si anterior)
 forma capului femural pastrata
 fara modificari ale spatiului articular, fara
osteofite
3. fractura subcondrala “coaja de ou”
spatiul articular in continuare normal
4. modificare de forma a capului femural
spatiul articular normal
5. leziuni articulare degenerative secundare:
ingustarea spatiului articular
remanieri osoase degenerative
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
ASPECTE IMAGISTICE:

SCINTIGRAFIE cu Tc 99
 precoce: hiperfixatie sau hipofixatie
inconjurata de o hiperfixatie periferica
 specificitate scazuta

TOMOGRAFIE COMPUTERIZATA
 corespunzator stadiilor radiologice
dupa Steinberg:
 stadiul 2 - hipodensitate
subcondrala inconjurata de lizereu
curbiliniu hiperdens cu
concavitate anterioara ce pleaca
din traveele centrale (periferia
necrozei)
 stadiul 3 - fractura subcondrala
 stadiul 4 - pierderea sfericitatii
capului femoral
 stadiul 5 – semne de coxartroza
adaugate
 sensibilitate inferioara RM
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL

REZONANTA MAGNETICA
 diagnostic din stadiul precoce
 neaparat in plan coronal si sagital
 aspect:
 lizereul de demarcatie (interfata reactiva)
intre sectorul cefalic necrozat si epifiza femurala
viabila, intinzandu-se dintr-o parte in alta in
suprafata subcondrala :
hipoT1, hiper T2, hiper T1gadolinium
 zona de necroza : 4 tipuri de semnal :
1.      grasos – hiperT1, intermediarT2 –
stadiul 1 sau 2
2.      hemoragic – hiperT1, T2 – stadiul 1 / 2
3.      edematos – hipoT1, hiperT2 – stadiul
3, 4 sau 5
4.      fibros – hipoT1, hipoT2 – stadiul 5
 postgadolinium – zonele perfuzate apar in
hipersemnal
 OSTEONECROZA ASEPTICA DE CAP
FEMURAL
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

COXARTROZA

SEMNE RADIOLOGICE:

•Pensarea spatiului articular

•Condensare subcondrala

•Osteofitoza a versantilor articulari

(ca in orice proces artrozic)

•In faze avansate: geode (tulburari de

vascularizatie)  osteonecroza aseptica, in
care pensarea spatiului articular apare tardiv,
capul femural fiind deformat
 PATOLOGIA TRAUMATICA
OSTEOARTICULARA
Interesarea osteoarticulara este de trei feluri:
 Entorsa (neevidenta in conventional)
 Luxatie (lipsa de contact/ continuitate normala a
2 suprafete articulare, in aceeasi articulatie)
 Fractura

(fiecare presupune leziuni fie ale aparatului capsulo-

ligamentar fie ale componentelor scheletice)

Informatii suplimentare sunt aduse de

 ecografie si IRM
 metode invazive: artroscanner/ artroCT (necesita
injectare de produsi de contrast)
 Ruptura
ligament
ara

Fara tractiune Cu tractiune

luxatie

fractura
 Fracturile
= solutia de continuitate la nivelul pieselor scheletice

Clasificare:

1. dupa aspectul traiectului de fractura

Complete – presupun interesarea tuturor componentelor unui os
- simple sau difragmentare (traiectul de fractura separa in doua
componentele osoase)
- cominutive (apar traiecte secundare de fractura cu piese multiple)
- tasare ( corp vertebral)

Incomplete – solutia de continuitate este partiala (compacta/ tablia

anterioara/ compacta + spongioasa)

2. dupa mecanismul de producere

 Tasare

Fractura
Fractura completa incompleta

Fractura intruziva
 Diagnostic
 Radiografia:
= examen de prima intentie: simplu, ieftin,
informativ
= utilizare in diagnosticul precoce, cat si in
evaluarea postterapeutica si stabilirea
vindecarii.
Radiografia corect interpretata:
 Aspect rx.: banda radiotransp / radioopaca
 sediul fracturii
 aspectul fracturii (completa, incompleta,
traiecte, grad de deplasare)
 precizarea raportului cu structurile
invecinate
 precizarea pozitiei fragmentelor
 la distanta de os dar in ax
 angulate
 telescopate, incalecate, angrenate
 cresterea distantei dintre fragmente prin
interpunere de parti moi
 torsionare – frecvent la nivel tibial
 stabilirea contextului (os normal/ patologic)
 traiect intraarticular (– modificare la nivelul
sinovialei si spatiului articular  anchiloza)
 leziuni asociate: hemartroza
 CT :
 evaluarea si pozitionarea 3D a
fragmentelor in focarul de
fractura
 fracturile cominutive
 traiect intraarticular
 fracturile ce necesita protezare
 evaluarea interesarii partilor
moi adiacente
 evaluarea complicatiilor
(anchiloza, pseudoartroza,
osteita)
 Scintigrafia
 sensibila, dar nespecifica
 IRM:
 leziunile articulare
 cazuri incerte, fr. oculte
 compresia medulara prin
fractura vertebrala
 complicatii: osteonecroza,
algodistrofie
 Tipuri particulare de fractura
 la copii:
 fractura „in lemn
verde” –
intrerupere
unilaterala a
compactei

 fractura
subperiostala –
fractura
intereseaza si
spongioasa si
medulara dar
periostul
ramane indemn.

 decolarea
epifizara
 Tipuri particulare de fractura

a. Fractura de oboseala/
stress
– dupa solicitarea repetata
asupra unui os
Ex:
fractura cosasului = sub
insertia bicepsului pe ulna
fractura maratonistului =
fractura de metatarsian
spondiloliza a.
a. a.

a. Spondiloliza

a. Fractura maratonistului
 Tipuri particulare de fractura

b. Fractura luxatie
– se produce o deplasare a fragmentului
fracturat in apropierea unei suprafete
articulare
de regula apare la jonctiunea diafizo-
epifizara, in apropierea articulatiilor cu
mobilitate mare

b. Fractura boxerului
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
1. formarea calusului fibroproteic
 organizarea hematomului intre
fragmentele de fractura sub forma
de coagul, apoi retea de fibrina
 hiperemie importanta
mobilizarea sarurilor PCa din
fragmentele implicate in focarul de
fractura
2. formarea calusului conjunctiv
RADIOLOGIC:
 dupa 7-10 zile:
 cresterea transparentei
extremitatii osoase din focarul
fracturat = demineralizare locala
 largirea solutiei de continuitate,
contururile osoase adiacente
apar sterse

 calusul e invadat de fibroblasti ce

produc fibre de colagen + existenta
de saruri minerale se creeaza  dupa 2 saptamani:
conditiile osteogenezei
 are loc o contractare a  demineralizare importanta
componentei moi, cu apropierea  linia de fractura apare mai putin
segmentelor osoase implicate
clara (“fum de tigara”)
 Vindecarea
ANATOMOPATOLOGIC:
3. Etapa de calus osos primitiv
 la nivelul matricei
conjunctive sunt depuse
saruri PCa, realizand o
structura osoasa relativ
anarhica in care sunt prinse
cele 2 extremitati
4. Calus osos definitiv
 incepe procesul de
modelare sub activitate
osteoclastica
RADIOLOGIC:
 dupa 3 saptamani
 opacifiere neomogena la nivelul
focarului de fractura care
depaseste limita traiectului
 treptat, dispare solutia de
continuitate fiind inlocuita de
structura osoasa
 dureaza cateva luni, cel putin o
luna
 calusul capata aspect trabecular
 stabilirea continuitatii compactei
si reducerea volumului calusului
 Tulburari de consolidare
 Calus vicios: consolidare in pozitie
anormala
 Calus exuberant: calus voluminos
cu interesare de parti moi
 Pseudartroza: lipsa de stabilire a
continuitatii intre fragmente la 6
luni de la producerea fracturii
Mecanisme:
 distanta mare dintre fragmente
 hipervascularizatia teritoriului
 interpunere de parti moi si
distrugere de periost – rezulta
osificare si depunere de os nou
pe fiecare dintre fragmente, cu
aparitia de corticala noua spre
focarul de fractura
Radiologic:
 lipsa de calus in jurul
elementelor din focarului de
fractura
 aparitia de os nou compact
PSEUDARTROZA
la nivelul versantilor
fracturii
 imediate / tardive
Complicatii
Infectia – in cazul fracturilor deschise
Radiologic: osteoliza neomogena ce intereseaza ambele piese osoase
Clinic - semne de infectie acuta
Prognostic prost si vindecare dificila.

Osteonecroza aseptica – complicatia fracturilor ce intereseaza colul femural ,

scafoidul sau a luxatiilor congenitale de sold (intreruperea vascularizatiei)
Rgr: tardiv = osteocondensarea, fragmentarea sau diminuarea in dimensiuni a
fragmentului necrozat
IRM: faza incipienta = modificare de semnal a fragmentului respectiv

Osteoporoza algica posttraumatica = sindrom algodistrofic posttraumatic –

mana si picior (tulburari vasomotorii locale)
Rgr: demineralizare patata localizata in teritoriul invecinat focarului de F
IRM: edem osos
Secundar, fenomene de atrofie musculara si cutanata
Se remite prin reglarea circulatiei locale.

Anchiloza – complicatie a fracturilor cu interesare articulara, incorect tratate.

Rgr: diminuarea inaltimii sp. articular cu scleroza neregulata a corticalei

Osificari in partile moi - secundare hematomului din partilor moi

Rgr: aparitia de osificari heterotope in jurul focarului de fractura
ANCHILOZA OSTEONECROZA
POSTTRAUMATICA

OSIFICARI IN
PARTILE MOI
Control postoperator radiologic
 DISPLAZIILE OSOASE

 Rezulta din desfasurarea defectuoasa a osificarii oaselor

1. DISPLAZII ENCONDRALE
2. DISPLAZII PERIOSTALE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE
4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA MECANISMELOR DE
MODELARE SI TUBULATIE
5. DISPLAZII MEMBRANOASE
 1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
 Tulburarea de crestere se manifesta la nivelul modelului cartilaginos
 activitate deficitara a cartilajelor de crestere
 hipo/aplazia tiparelor de crestere din care se dezvolta epifizele si oasele scurte
 osificarea periostala se desfasoara normal

 Anomalii dimensionale:
 oase lungi subdezvoltate
 oase scurte latite si diminuate in inaltime

 Modificari calitative de structura a epifizelor:

 epifizele turtite, structura neomogena

 Incongruente articulare
 1. DISPLAZII ENCONDRALE
= condrodisplazii
 ACONDROPLAZIA:
 nanism disproportionat
 DISPLAZII CARTILAGINOASE
 craniu normal dezvoltat, cutia toracica de
DIRECTIONALE
largime normala = activitatea cartilajelor de
 vertebre turtite, distanta interpediculara , crestere normala
pediculi scurti cantitativ, dar in directii
 bazin : diametre reduse, bascula sacru
aberante
 oasele membrelor scurtate, deformate prin
 BOALA EXOSTOZANTA
 diafize scurte, late, incurbate
 latirea epifizelor “in ciuperca”, OMBREDANNE
 metafize evazate brusc  oase lungi M-D, plate
 coxa vara
 BOALA BESSEL-
 genu valgum
HAGEN
 peroneul - participa la articulatia
genunchiului  CONDROMATOZA
 cubitusul – luxatia extremitatii inferioare OSOASA
 DISPLAZIA EPIFIZELOR PUNCTATE  encondroame
 DISPLAZIA MORQUIO  eccondroame
 MALADA HUNTER-HURLER
 BOALA OLLIER
 DISPLAZII POLIEPIFIZARE
BOALA OMBREDANNE
BOALA BESSEL-HAGEN
CHONDROMATOZA. BOALA OLLIER
CHONDROMATOZA INTRAARTICULARA
 2. DISPLAZII PERIOSTALE
 prin tulburarea mecanismului de crestere
periostala
 cresterea encondrala nu e afectata
 oase de lungime normala
 dar subtiri, mai putin mineralizate la nivelul
diafizei
 epifizele pastreaza un aspect aproape normal
 scoliostoza
 fracturi multiple

 Prin hipoosteogeneza
 OSTEOPSATIROZA (boala Lobstein)
 OSTEOGENEZA IMPERFECTA
OSTEOPSATIROZA
CONGENITALA

 Prin hiperosteogeneza
 BOALA CAMURATI-ENGELMAN (+
gigantism localizat)
 HIPERFOSFATAZIE
3. DISPLAZII ALE STRUCTURII OSOASE

 DISPLAZII DE NUMAR

 DISPLAZII DE DIMENSIUNI

 DISPLAZII DE FORMA

 DISPLAZII DE STRUCTURA
 3 a.DISPLAZII DE NUMAR

 Aplazia / agenezia / hipoplazia

 amelie, hemimelie,
ectromelia, focomelie,
micromelie
 brahidactilie, brahifalangie,
brahimetacarpie
 oligodactilie, hipodactilie,
ectrodactilie
 agenezii/hipogenezii
articulare

 Poligenezii
 3 b. DISPLAZII DE DIMENSIUNI

 GIGANTISM
 Proportionat
 Disproportionat
 Sindromul Marfan
 Gigantismul partial
congenital ( degete)

 NANISM
 Proportionat
 disproportionat

Acromegalie
 3 c. DISPLAZII DE FORMA
 SINOSTOZE
 degete, tibie+peroneu,
radius+cubitus, vertebre, •Aparitia cu intarziere /
Hipoplazia nucleului capului
coaste femural
•Pozitia ncl cap = cadran
 DEHISCENTE extern
•Intreruperea liniei cervico-
 scafoid bipartit, rotula obturatoare
bipartita, spondiloschisis, •Hipoplazia hemibazin
somatoschisis, rahischisis, •Intarziere in inchiderea
sincondrozei ischio-pubiene
spondiloliza
 ANOMALII TRANZITIONALE
 ANOMALII ARTICULARE
 Luxatia congenitala de sold,
coxa vara, coxa valga, genu
varum, genu valgum…
 3 d. DISPLAZII DE STRUCTURA
 OSTEOPETROZA
 defect de resorbtie osteoclastica
  cresterea difuza, generalizata a opacitatii osoase
  absenta resorbtiei modelante a metafizei, cu largirea
zonei metafizo-epifizare
 Aspecte tipice: “brad”, “os de pui”, “os in os”
 varsta osoasa normala
 bilant fosfo-calcic normal
 OSTEOPOIKILIA
 MELOREOSTOZA
 PICNODISOSTOZA
 Osteocondensare generalizata cu ingrosarea corticalelor,
fara largirea metafizelor
 HIPEROSTOZA CORTICALA INFANTILA
 4. DISPLAZII PRIN TULBURAREA
MODELATIEI SAU A TUBULATIEI
A. OSTEOPETROZA B. BOALA CAMURATI –
 prin lipsa modelarii ENGELMAN
 prin lipsa tubulatiei
+ periostoza
anarhica,
exuberanta
 5. DISPLAZII MEMBRANOASE
 Se manifesta prin inchiderea
prematura a suturilor 
craniostenoze

 DISOSTOZA CRANIO-
FACIALA
 craniu mic, maxilar
hipoplazic
 DISOSTOZA CLEIDO-
CRANIANA
 craniu mare, boselat
 aplazia claviculei
 DISOSTOZA MANDIBULO-
FACIALA
 Hipoplazie mandibula
 OSTEODISTROFII
= afectiuni caracterizate prin tulburari de origine nutritiva
/ sanguina / toxica cu rasunet asupra scheletului,
unde determina modificari (mai mult sau mai putin
importante) ce intereseaza forma si structurile
segmentelor scheletice afectate

 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
 OSTEOPOROZA
 OSTEOMALACIA
 RAHITISM
 SCORBUT
OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA (PAGET)

 afecteaza mai ales sexul masculin, peste 50 de ani

 este de obicei generalizata, dar raman oase indemne

sau portiuni normale in oasele afectate; oasele mici
sunt afectate in intregime (ex. vertebre)

 afecteaza frecvent: bazin, vertebre, femur, tibia,

craniu

 consta dintr-o remaniere excesiva si anarhica a

tesutului osos determinand aparitia unui os de tip
nou, hipertrofiat, cu structura anarhica si imatura.
 OSTEITA DEFORMANTA PROGRESIVA
(PAGET)
FAZA ANATOMO- RADIOLOGIE
PATOLOGIE
de activitate demineralizare intensa
debut osteoclastica sau
resorptie travee osteoporoza circumscrisa
cu limite nete (craniu)
de surplusul calcic din  osteocondensare
stare demineralizare - cu aspect “vatos” in
ramane in limfaticele oasele plate
locale si este folosit
- intereseaza si compacta
pentru osificare
si spongioasa
anarhica 
 osul compact
remaniere haversiana trabecular, fibrilar 
intensa  dediferentiere cortico-
medulara
avans remanierea continua  modificare de forma
ata  (hipertrofie globala,
deformari)
modificare de densitate
()
modificare de structura
+ degenerare sarcomatoasa
 OSTEITA FIBROCHISTICA PARATIROIDIANA
(RECKLINGHAUSEN)
= osteita fibroasa generalizata a
scheletului cu evolutie cronica
produsa prin hiperparatiroidism I

Radiologic:
 osteoporoza generalizata
 formatiuni chistice si
pseudotumorale : lacune rotund-
ovalare, unele cu lizereu
osteosclerotic, expansive
 resorbtii sub-periostale sau
endostale
 osteoscleroza: craniu pseudo-
pagetic, vertebra “sandwich”
 fracturi, deformatii osoase
 manifestari articulare

 NU: periostoza
 OSTEODISTROFIA FIBROASA POLIOSTICA
JAFFE
= consta in inlocuirea medularei osoase
cu tesut fibros, de cele mai multe ori
sistematizata (mai ales oase lungi,
metafizo-diafizar, unilateral)
Radiologic:
 osteoporoza
 imagini pseudochistice (lacune in
spongioasa, cu ingustarea corticalei,
aspect de sticla pisata)
 deformari (os incurbat)
 fracturi diafizare
 degenerescenta sarcomatoasa (Nu
radioterapie!)
 NU: reactie periostala, osteoscleroza
(cu exceptia unui fin lizereu uneori)
Scintigrafie: hiperfixatie (important ptr
leziuni multiple)
CT: extinderea, structura
IRM: hipo-izoT1, hipo-hiperT2 ± focare
hemoragice
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE ADULTULUI
OSTEOPOROZA
=scaderea masei osoase cu pastrarea
mineralizarii normale la nivelul
matricei osoase restante 
diminuarea intensitatii stratului
osos  modificarea formei
– criterii cantitative – densitometrie

OSTEOMALACIA
= osteodistrofie prin carenta fosfo-
calcica intalnita la adult in care
tesutul osos e inlocuit cu tesut
osteoid care nu se mai
mineralizeaza  “os de sticla”
 zone Looser  fracturi
 deformari osoase (vertebre
biconcave, cifoscolioza, protruzie
acetabulara, coxa vara)
 OSTEODISTROFII CARENTIALE ALE COPILULUI
RAHITISM
Radiologic:
 la 2 – 4 saptamani de la debut
= modificari de forma si structura:
 demineralizare intensa
 nucleul de osificare apare tardiv,
opacitate slaba, contur sters
 largire metafizara, cu contururi flu,
concave  “bratari rahitice “
 cresterea spatiului metafizo-epifizar
  deformarea coloanei vertebrale,
bazin
 opacitati liniare paralele cu cartilajul
de crestere – marcheaza recidivele

SCORBUT - lipsa vit. C (rol in sinteza

colagenului)
Radiologic:
 initial: demineralizare
 perioada de stare: afectarea zonei
de crestere - metafiza largita