Efectuat de rez.

Ailoaiei Cristina
Gr.203
Stomatologie Generala

Chișinău 2013
 Obiceiurile vicioase la copii,
constituie una din cauzele
apariției și dezvoltării A.D.M.
 Contribuind, la suprasolicitarea
musculaturii periorale determină
modificări importante ale
poziției dinților, a formei,
simetriei, dimensiunii arcadei
dentare,a ocluziei în plan
sagital, transversal, vertical.
 Aceste dereglări pot determina
modificări ale aspectului facial,
declanșa boli parodontale și ale
ATM.
Gh.Boboc sistematizează obiceiurilor
vicioase

Ob.vic. legate de
desfășurarea anormala a unor
funcții (R.O., D.I).
 Modifică echilibrul dintre forțele
musculare antagoniste, determinind
dezvoltarea neproportionala a
elementelor scheletice pe care se
insera.
 Timp de veghe
 Lordoza cervicala/lombara, cifoza
toracală fav.inclinarea capului inapoi
si rotatia lui posterioara = retrognatia
mandibulara cu raport distalizat al
dintilor.
  In timpul somnului
decubit dorsal
Astfel daca copilul doarme in
decubit dorsal cu o perna
prea mare –hiperflexia
extremitatii cefalice cu
deplasarea inainte peste
limitele normei, a
mandibulei, ce poate sta la
baza unei relatii prognate
in raport cu maxilarul
superior.
 Dormitul in primii ani de
viata cu capul sprijinit pe
perne tari in zona parieto-
occipitala cu predominanta
unilaterala-
dezv.asimetrica a calotei
craniene, plagiocefalia, cu
dezvoltarea asim a
masivului facial si ocluzie
inversa laterala.
 Pe partea afectata observam:
 Atitudini
Atitudinidedepostura,
postura,cu
cu
implicatii
implicatiiin
inproducerea
producerea
A.D.M.,
A.D.M.,ininstare
starede
deveghe
veghe

Sprijinirea unei zone a extr.

cefalice pe una din miini
 II. Ob.de interpunere din
exterior (suptul degetelor )
între arcadele dentare
 I.Receptivitatea str.osoase
(terenul mostenit)
Tipul fosfocalcic, la care predomina cresterea
sagitala a proceselor alveolare transmise
ereditar, este cel mai receptiv la acest obicei
vicios.
Tipul carbo-carlcic, la care exista retrodentie
superioara ereditara si un proces cu
hiperostoza, sugerea degetului nu are absolut
nici un efect .
 II.Frecventa cu care copilul suge degetul,
este implicata in aparitia A.D.M prin
ap.proalveolodontiei superioare, intrucit unii
copii sug degetul toata ziua, altii doar seara
inainde de a adormi.

 Intensitatea cu care copilul suge degetul ,

unii doar tin deg.in gura, altii exercita
presiuni asupra dintilor frontali superiori,iar
altii sug cu toata vigoarea, punind in
functiune din plin activitatea m.buccunatori.
IV.Durata sugerii - cu cit obiceiul se prelungeste
dupa virsta de 4-5 ani, cu atit forma A.D.M. Va fi
mai grava .
 Daca ob.eset intrerupt pian la eruptia frontalilor
permanenti nu vor aparea modificari patologice
sau ocluzale.
 Daca ob.persista in timpul dentitiei mixte(6-12
ani) pot aparea modificari importantece mai
depind de :
1. Pozitia degetului in gura
2. Efectul de pirgie asupra dintilor si
osului alveolar generat de presiunea asupra
dintilor in timpul sugerii .
 Mecanismele de
actiune a ob.de sugere
a degetului
 1.Vestibularizarea frontalilor
superiori cu ocl.deschisa.
 2.Lingualizarea frontalilor inferiori.
 3.Endoalveolia superioara pina la
ocl.inversa laterala.
 4.Tulburari de fonatie si deglutitie
infantila, det.de ocl.deschisa.
 5.Hipetonusul m.mentalis cu
comprimarea buzei inf.si
pozitionarea ei pe fata palatinala a
frontalilor superiori.
 6.Profilul convex det. de
proalveolodentia sup cu inocluzie
sagitala.
 7.Buza superioara hipotona.
 8.Bolta ogivala.
 9.Spatiere interdentara superioara
si lingualizarea cu incongruienta
dentoalveolara inferioara.
 10.Retrognatie mandibulara
functionala ce determina
tractiunea versantului anterior al
condilului si presiune
asupraversantului posterior, astfel
poate evolua in retrognatie
mandibulara anatomica.
III.Ob.de interpunere din
interior între arcadele
dentare.
R.O.-reprezinta trecerea coloanei
de aer in inspir, prin cavitatea
bucala.
 La nivelul Ap.D.M.:
 1. Bolta palatina se adinceste si se ingusteaza
 2.Planseul foselor nasale se ingusteaza iar R.N.
Devine greoaie.
 3.Tulburarea troficitatii mucoasei F.N. cu ap.
rinitelor.
 4. Mandibula ocupa o pozitie posterioara pt a facilita
trecerea coloanei de aer.
 5. Scade presiunea aerului din S.N., devine
dominanta cea atm. Si are loc turtirea maxilarelor.
 6.Limba nu mai contacteaza cu bolta palatina .
 7.Endoalveolodentia cu proalveolodentie superioara.
 8.Retrognatia mandibulara functionala
 9.Ocluzie distalizata cu inocluzie verticala.
 Respiratia Orala poate fi :
 R.O. Obstructiva-aerul la trecerea prin F.N.
Intilneste obstructia lor completa si copilul e
nevoit sa respire prin cav.bucala.
 R.O. de obisnuinta-copilul respira
permanent pe gura, chiar si dupa inlaturarea
obstructiei F.N.
 R.O.anatomica – copilul prezinta
buzasuperioara mai scurta, ce nu permite
inchiderea completa a gurii fara efort.
 Clinic un respirator oral
se recunoaste prin :
 1.Buze uscate si fisurate
 2.Fata palida alungita
 3.Obrajiiaplatizati cu
sant nazogenian sters
 4.Nasul mic cu narine
pensate
 5.Gura permanent
intredeschisa si buze
hipotone
 6.Proalveolodentie
superioara si gingivita
marginala hipertrofica a
grupului frontal superior.
 7.Incapacitatea
pacientului de a-si dilata
narinele in inspir
profund.
 Deglutitia infantila in care subiectul
inghite cu limba interpusa intre arcade, in
special in zona frontala. Considerata fenomen
normal in primul an de viata.La maxim 2 ani
copilul trebuie sa posede o deglutitie
maturizata.

Poate fi deteminata de :
1.Nematurizarea cailor senzitivo-motorii
2.Macroglosie.
3.Obiceiul vicios de sugere a degetului

Determina :
1.Proalveolodentie superioara (tractiunii pe sutura incisivo-
canina)
2.Inocluzie verticala cu infraalveolodentie bimaxilara
(interpozitiei limbii)
3.Endoalveolodentie cu proalveolodentie superioara (hipotonia
buz.sup.), retroalveolodentia inf si supraocluzie frontala cu
inocluzie sagitala(hipertonia buz inf si buccinatorului)
 -urmareste cresterea functiei musculare
statice si dinamice obtinuta prin
repetarea frecventa a anumitor
miscari .Termenul de miogimnastica a
fost introdus de Rogers in 1918.
Asocierea Mg.in tratamentul cu aparate
ortodontice grabeste obtinerea
obiectivelor morfologice si asigura
contentia rez.obtinute
 Indicatii :
 1.Antr.propulsorilor mand. in retrognatie cu
ocl.distalizata.
 2.Antr.ridicatorilor mand.in hipotonia musculara
generalizata.
 3.Antr.pter. ext. de o singura parte in
laterodeviatia mand.
 4.Antr. orb. buzei in inocluzia labiala prin
hipotonie.
 5.Antr.orb.buzei in buza scurtata.
 6.Antr.asociat al orb. In hipotonia labiojugala.
 7.Antr. muschilor limbii in deglutitia infantiala.
  Antr. muschilor limbii in deglutitia
infantiala
Copilul, plimba limba pe palat, dinainte-inapoi
ramânind in contractie maxima in pozitia cea
mai distala a virfului limbii.La sf.miscarii
copilul inghite, apoi revine lent in pozitie de
repaus.
  Antr. orb. buzei in inocluzia labiala prin
hipotonie.
Se ia un nasture de aproximativ 3 cm diametru
cu marginile rotunjite, de care se leaga un
elastic lung de 20-25 cm. Elasticul se agata
de police, iar nasturele se plaseaza intre
buze si arcadele dentare in ocluzie.Se
intinde si se relaxeaza lent elasticul, copilul
cautind saretina nasturele.Performanta se
obtine prin extensia completa a nasturelui.
  Antr.orb.buzei in buza scurtata
In inspir se deschide gura pe distanta de 2 cm
si se trage buza superioara peste dintii
frontali superiori. In acest timp comisura
orala se pastreaza largita. In expir se revine
lent la pozitia de repaus.