Sunteți pe pagina 1din 33

Rolul elastografiei ultrasonografice în

diagnosticul formaţiunilor focale ale sânului


• STADIUL CUNOAŞTERII
• Cancerul mamar constituie o cauză importantă de morbiditate
şi mortalitate, reprezentând a doua cauză de deces prin cancer
la femei. Un studiu efectuat in 2005 de Society for Women's
Health Research a indicat cancerul mamar ca fiind cea mai
importantă afecţiune în rândul populaţiei feminine. În
conformitate cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, mai mult de
1,2 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer mamar
în fiecare an, şi peste 500.000 decedează datorită acestei
afecţiuni. Rata mortalităţii prin cancer mamar a scăzut însă
începând cu 1990 datorită diagnosticului precoce şi
îmbunătăţirii metodelor de tratament.
•Diagnosticul cancerului mamar este o componentă principală a
sănătăţii populaţiei, contribuind semnificativ la descreşterea cu
23,5% a mortalităţi între 1990 si 2000. Deşi un număr semnificativ
de medici recomandă pentru screeningul cancerului mamar
autoexaminarea, examinarea clinică şi mamografia la femeile cu
risc mediu, studii recente au pus sub semnul întrebării oportunitatea
fiecărei metode. Mai este astfel valabilă întrebarea: este suficient
screeningul cancerului mamar prin metode clasice sau este necesară
implementarea unor tehnici imagistice moderne pentru diagnosticul
acestei afecţiuni? În ultimii ani studiile s-au concentrat asupra
utilizării ecografiei, elastografiei ultrasonografice, imagisticii prin
rezonanţă magnetică şi a altor metode morfo-imagistice noi, precum
tehnicile de biopsie percutanată ghidată ecografic pentru creşterea
sensibilităţii şi specificităţii diagnosticului cancerului mamar.
• Mamografia este actual tehnica de baza pentru detectarea cancerului
mamar la femeile asimptomatice, reducând rata mortalităţii în
numeroase studii. Totuşi, succesul oricărui program de screening
pentru femeile asimptomatice depinde de detectarea leziunilor subtile
şi cu dimensiuni mici. Recent, o nouă tehnologie a fost introdusă în
imagistica medicală, mamografia digitală. Un studiu recent al
Institutului National de Cancer al SUA si ACRIN (American College
of Radiology Imaging Network) a evaluat aproximativ 50.000 de
femei intr-un trial care a comparat cele doua tehnici de mamografie
(clasica si digitala). Rezultatele au arătat că deşi cele doua tehnici
sunt echivalente pentru întreaga populaţie, totuşi mamografia digitală
este semnificativ mai bună pentru detectarea cancerului mamar la
femeile mai tinere de 50 de ani (indiferent de densitatea ţesutului
mamar), la femeile cu ţesut mamar foarte dens sau dens heterogen
(indiferent de vârstă) şi la femeile in premenopauza.
•Rolul ecografiei a crescut în ultimii ani datorită progreselor metodelor de diagnostic
al cancerului mamar. Ecografia cu rezoluţie crescută detectează leziunile foarte mici
şi creşte acurateţea diferenţierii leziunilor solide benigne de cele maligne. Totuşi,
identifică numeroase leziuni benigne care necesită investigaţii suplimentare. Aceasta
este principala limită a ecografiei în studiile care au evaluat acurateţea acestei metode
în diagnosticul cancerului mamar, rata fals pozitivă fiind intre 5%-7% daca ecografia
este folosită ca tehnică adjuvantă screening-ului mamografic. Angiogeneza sau
neovascularizaţia este un factor important implicat în creşterea şi diseminarea
tumorilor maligne. Arhitectura vasculară a leziunilor mamare solide poate fi
investigată prin utilizarea examenelor Doppler spectral, color sau power Doppler şi a
agenţilor de contrast sonografici, fiind propuse diverse metode de analiza a
informaţiilor. Ecografia ductala reprezintă ecografia radiara anatomică a sânului, fiind
o metodă eficace de diagnostic nu numai al cancerului mamar infracentimetric, ci şi
al fibroadenomului mamar, dar şi singura metodă de diagnostic pentru patru afecţiuni
benigne mamare în general omise de mamografie şi de ecografia clasică, anume:
ectaziile ductale, papilomatozele, adenozele şi mai ales hiperplaziile ductale,
considerate ca leziuni precursoare fibroadenoamelor, chisturilor şi cancerului mamar.
•Elastografia ultrasonografică a fost recent dezvoltată pentru
aplicaţii clinice, permiţând reconstrucţia distribuţiei elasticităţii
tisulare şi relevând în mod direct proprietăţile fizice ale ţesuturilor.
Elastosonografia estimează duritatea axială a ţesuturilor de-alungul
direcţiei ultrasunetului. Metoda dezvăluie proprietăţile fizice ale
ţesuturilor, caracterizând diferenţa de duritate între ţesuturile
patologice şi normale. Elastosonografia este o metodă
complementară pentru caracterizarea nodulilor mamari, crescând
specificitatea sonografiei bidimensionale. Aceasta ar putea reduce
numărul rezultatelor biopsiilor benigne pentru leziunile non-
suspecte, ca şi examinările ulterioare. Validarea elastografiei ar
putea reprezenta probabil pasul iniţial către imagistica tactilă, cu
vizualizarea şi reconstrucţia distribuţiei elasticităţii tisulare pe
suprafaţa mamară explorabilă.
•REZULTATE ŞI DISCUŢII
• STUDIU DEMOGRAFIC
• Un prim aspect studiat a fost cel legat de incidenţa
cancerului mamar în cadrul lotului studiat. Am observat o
tendinţă de creştere anuală a cancerului mamar.
• Cancerul de sân – repartiţia pe ani
•Un al doilea aspect studiat a fost cel legat de mediul de
provenienţă şi statusul socio-economic al pacienţilor cu
leziuni focale, atât benigne cât şi maligne, investigaţi
imagistic. Se constată predominanţa pacienţilor proveniţi
din mediul urban (232 cazuri), comparativ cu cei din
mediul rural (113 cazuri).
• Distribuţia pe medii de provenienţă a cazurilor investigate
•În ceea ce priveşte statusul socio-economic, se remarcă o incidenţă
crescută a leziunilor focale în cazul pacientelor provenite din mediu
intelectual (202/143).
• Vârsta medie la diagnostic a cancerului mamar a fost de 59,35 ± 8,54
ani. Repartiţia pe grupe de vârstă a fost următoarea: 2 paciente (20-30
ani), 8 paciente (31-40 ani), 15 paciente (41-50 ani), 29 paciente (51-
60ani), 28 (61-70 ani), 13 peste 70 de ani.
• În studiu nostru, primul semn de prezentare a fost descoperirea
întâmplătoare a formaţiunii tumorale mamare de către bolnavă. Durerea
unilaterală, constantă, localizată, persistând după menstruaţie sau la
menopauză, a fost prezentă pe cazuistica studiată de noi in proporţii
aproape egale, în cazul cancerului mamar. De asemenea, scurgerile
mamelonare anormale au fost întâlnite într-un număr redus de cazuri.
• Topografia tumorii primare a fost un alt parametru studiat; studiul
nostru a relevat o predominanţă pentru sânul drept în lotul studiat. În
ceea ce priveşte distribuţia la nivelul glandei mamare am remarcat că
localizarea cea mai frecventă a cancerului mamar este cadranul supero-
extern, urmată in ordine descrescătoare de cadranele centrale, supero-
interne şi infero-interne.
LOCALIZAREA TUMORII PRIMARE DREAPTA STÂNGA
Cadran supero-extern 30 18
Cadran supero-intern 7 4
Cadran infero-extern 6 1
Cadran infero-intern 6 2
Central 9 10
Multifocal 1 1
Total 59 (62,11%) 36 (37,89%)

Topografia tumorii primare


•STUDIU IMAGISTIC
• Mamografia fost efectuată la 125 de paciente. În cazul formaţiunilor
tumorale maligne au fost evidenţiate următoarele aspecte mamografice:
- opacitate densă, neomogenă, cu margini neregulate, estompate, cu
prelungiri spiculate în ţesutul mamar, realizând o imagine stelată;
- opacităţi aparent bine delimitate, omogene, uneori cu contur fin
neregulat, vizibil numai cu lupa;
- microcalcificări ca singură modificare mamografică sau însoţind o
opacitate, reprezentând calcificări intraductale in zonele de necroză
tumorală;
- dezorganizări arhitecturale ale structurii traveelor fibroase;
- asimetrii focale de densitate;
- îngroşarea, edemul şi retracţia tegumentului, care pot fi evidenţiate
radiologic înainte de a avea expresie clinică;
• Ultrasonografia în modul B, cu analiza Doppler color şi evaluarea ganglionilor axilari, a
fost efectuată la toate pacientele. Această metodă a evidenţiat modificări caracteristice
leziunilor benigne şi maligne.
• Astfel principalele criterii de benignitate observate în lotul studiat au fost:
- imagini transsonice rotund-ovalare, bine delimitate, avasculare, cu pereţi subţiri şi „întărire
posterioară“;
- zone fibroase dense, reflectogene, cu chisturi de dimensiuni mici în interior;
- formaţiuni de tip solid, cu contur net, rotund-ovalare, cu ecostructură omogenă,
hipoecogenă, cu axul longitudinal paralel cu pielea, uneori încapsulate şi cu mici calcificări
în interior;
- masă tumorală bine delimitată, hiperecogenă;
• Următoarele aspecte de malignitate au fost observate în studiul nostru:
- arie lacunară de formă neregulată, imprecis delimitată, cu ecostructură heterogenă si axul
mare perpendicular pe suprafaţa tegumentului; uneori cu calcificări punctiforme, umbră
acustică posterioară, extensie ductală şi aspect ramificat, microlobulaţie, dezorganizare
arhitecturală,;
- îngroşarea tegumentelor şi a ligamentelor Cooper, asociată cu modificări edematoase ale
ţesutului adipos subcutanat;
- imagine fixă, cu lipsă de mobilitate şi compresibilitate;
• Arhitectura vasculară a leziunilor mamare solide a putut fi investigată prin utilizarea
examenului Doppler. Examenul Doppler a adus un plus de acurateţe, în leziunile benigne
vascularizaţia fiind absentă sau de tip periferic, „în coşuleţ”, cu cel mult 1-2 ramuri
centripete, în timp ce în carcinom vascularizaţia a fost bogată, cu multiple vase periferice cu
grosime inegală şi mai multe vase centripete, care au putut fi evaluate şi prin reconstrucţiile
3D.
•Rezonanţa magnetică a fost realizată pe un lot de 58 de paciente, la care
au fost efectuate examinări cu substanţă de contrast paramagnetică
administrată intravenos, în scopul diferenţierii tumorilor maligne de cele
benigne. Examinarea prin rezonanţă magnetică a permis evidenţierea
unor caractere de malignitate în 25 de cazuri, şi anume mase cu contururi
spiculate sau neregulate, estompate, în hiposemnal T1 şi semnal variabil T2
(hipo- hipersemnal). După injectarea substanţei de contrast paramegnetice,
cinetica captării agentului de contrast tumorală a fost în platou la 15 de
cazuri şi în wash-out în 10 cazuri. Studiul dinamic prin IRM a constatat că
în toate cazurile de tumori maligne captarea substanţei de contrast a fost
intensă şi precoce. Tumorile benigne cu contururi bine delimitate au fost
evidenţiate în 33 de cazuri, având structură omogenă şi fiind preponderant
unifocale. După injectarea substanţei de contrast paramegnetice acestea au
prezentat o captare omogenă, cu o dinamică a captării de tip wash-in, wash-
out, tipică pentru leziunile benigne. Imagistica prin rezonanţă magnetică a
permis şi evaluarea ganglionilor axilari şi a contribuit la stadializarea
cancerului mamar prin depistarea metastazelor.
• STUDIU CITOLOGIC ŞI IMUNOHISTOCHIMC
• Examenul citologic bazat pe examinarea frotiurilor obţinute din secreţii
mamare patologice a fost efectuat în 10 cazuri şi a fost pozitiv în 6 cazuri şi
negativ sau neconcludent în 4 cazuri. Am considerat frotiul pozitiv ca având
valoare orientativă, care impune continuarea investigaţiilor clinice, imagistice
şi morfologice.
• Puncţia fină aspirativă, a fost efectuată la 130 paciente (37,68%), şi
anume în toate cazurile de carcinom mamar şi în 35 de leziuni benigne. Ea a
fost pozitivă în 95% din totalul cazurilor analizate şi negativă sau
neconcludentă în rest.
• Examenul imunohistochimic a fost efectuat pe un lot de 115 pacienţi (95
tumori maligne şi 20 leziuni benigne), după exereza chirurgicală a formaţiunii
tumorale. Studiul formelor histologice a arătat că forma histopatologică
dominantă de cancer mamar a fost carcinomul ductal invaziv, urmat în ordine
de carcinomul lobular invaziv, restul formelor histologice de cancer mamar
fiind întâlnite excepţional pe cazuistica noastră.
• STUDIU ELASTOGRAFIC
• 
 Analiza calitativă
• Leziunile au fost clasificate folosind un scor cu cinci
grade: scorul 1 pentru leziunile cu elasticitate identică cu
ţesutul mamar înconjurător, scorul 2 pentru leziunile cu
alternaţă de zone dure şi elastice. Scorul 3 a fost folosit pentru
leziunile cu elasticitate periferică şi zona centrală dură. Scorul 4
a fost utilizat în cazul leziunilor în întregime dure, dar cu
ţesutul înconjurător elastic, iar scorul 5 pentru leziunile
necompresibile în totalitate, precum şi zonele tisulare adiacente.
Analiza s-a realizat separat pe pacienţii la care s-a efectuat
elastografie pe aparatele Siemens Antares şi Hitachi 8500 EUB.
•Pentru aprecierea valorii scorului elastografic utilizând ecograful
Hitachi 8500 EUB în diagnosticul diferenţial al leziunilor focale ale
sânului am realizat analiza ROC care a evidenţiat valoarea de 0,918
(95%, 0,874 - 0,950) (P<0.0001) pentru aria aflată sub curbă. Valoarea
cutoff considerată optimă pentru a putea utiliza metoda ca un test
diagnostic a fost >3. Astfel, pentru această valoare sensibilitatea şi
specificitatea obţinute au fost de 81,5%, respectiv 92,5%.
• Pentru aprecierea valorii scorului elastografic utilizând Ecograful
Siemens Acuson Antares în diagnosticul diferenţial al leziunilor focale
ale sânului am realizat analiza ROC care a evidenţiat valoarea de 0,934
(95%, 0,874 - 0,971) (P<0.0001) pentru aria aflată sub curbă. Valoarea
cutoff considerată optimă pentru a putea utiliza metoda ca un test
diagnostic a fost >3. Astfel, pentru această valoare sensibilitatea şi
specificitatea obţinute au fost de 83,3%, respectiv 91,1%.
• De asemenea, pentru aprecierea valorii scorului
elastografic pe un număr câr mai mare de pacienţi am
realizat analiza statistică pe întreg lotul format din
pacienţii examinaţi cu ambele sisteme ultrasonografice.
Astfel, analiza ROC a evidenţiat valoarea de 0,923 (95%,
0,890 to 0,949) (P<0.0001) pentru aria aflată sub curbă.
Valoarea cutoff considerată optimă pentru a putea utiliza
metoda ca un test diagnostic a fost > 3. Astfel, pentru
această valoare sensibilitatea şi specificitatea obţinute au
fost de 82,1%, respectiv 92,0%. Din totalul leziunilor
maligne evaluate de cele două sisteme elastografice, o
leziune a prezentat scorul 1, şase scorul 2 elastografic şi
zece scorul 3.
Curba ROC pentru valorile scorului elastografic
obţinute la examinarea cu ecograful Hitachi
EUB 8500 şi Siemens
 Analiza cantitativă
o Fat-to-lesion-ratio (FLR)
• Analiza cantitativă utilizând FLR s-a realizat utilizând sistemele
ultrasonografice Hitachi 8500 EUB şi Hitachi Preirus pe un număr de
224 pacienţi cu leziuni focale benigne şi maligne ale sânului.
Valorarea medie a FLR pentru leziunile benigne a fost 2,28 şi pentru
cele maligne 7,49.
• Pentru aprecierea valorii FLR utilizând în diagnosticul diferenţial
al leziunilor focale ale sânului am realizat analiza ROC care a
evidenţiat valoarea de 0,922 (95%, 0,879 to 0,954) (P<0.0001) pentru
aria aflată sub curbă. Valoarea cutoff considerată optimă pentru a
putea utiliza metoda ca un test diagnostic a fost >4,25. Astfel, pentru
această valoare sensibilitatea şi specificitatea obţinute au fost de
75,4%, respectiv 93,1%.
•  
•  
o Corelaţia analiza calitativă (scor elastografic) – analiza cantitativă
(FLR) 
• Corelaţia între metodele analiza calitativă (scor
elastografic) şi cea cantitativă statică (FLR) s-a realizat
utilizând coeficienţii Spearman şi Kendall's Tau. Coeficientul
de corelaţie Spearman între valorile FLR şi scorul elastografic a
fost 0,827 (95%CI 0,781 - 0,864, p<0.0001), sugerând o
corelaţie foarte bună între cele două metode. Coeficientul
Kendall's Tau a arătat de asemenea o corelaţie satisfăcătoare
între cele două metode 0.686 (95%CI 0,632 - 0,735, p<0.0001) 
•Coeficienţii Spearman şi Kendall's Tau (MedCalc Software 9,
2008, Mariakerke, Belgium)
Rank Correlation

Variable Y SCORE
Variable X FLR
Sample size 225
Spearman's coefficient of rank correlation (rho) 0,827
Significance level P<0,0001
95% Confidence Interval for rho 0,781 to 0,864
Kendall's Tau 0,686
Significance level P<0,0001
95% Confidence Interval for Tau 0,632 to 0,735
o Analiza utilizând histograme color

•Datorită subiectivismului inerent determinat de selecţia


imaginilor statice, autori diferiţi au raportat necesitatea
utilizării unui diagnostic medical computerizat prin
transformarea datelor histogramelor dintr-o secvenţă
dinamică elastografică intr-o matrice numerică, convertita
intr-un format vectorial.
• Analiza computerizată
• Analiza computerizată a fost efectuată utilizându-se un sistem
ecografic Hitachi EUB 8500, cu modul de elastografie încorporat
(Hitachi Medical Systems Europe Holding AG, Zug, Switzerland) şi
transductor linear de 6,5 MHz. Aceiaşi parametrii ecografici
(luminozitate, contrast, intensitate, gain) au fost utilizaţi la toate
examinările. Totuşi, deoarece informaţia numerică elastografică este
afişată utilizându-se o scală codificată de culori cu valori de la 1 la 256,
modificările parametrilor sistemului nu afectează rezultatele
postprocesării computerizate.
• Elasticitatea ţesutului este reconstruită în interiorul regiunii de
interes şi translatată într-un semnal color ce se suprapune peste
imaginea în scala gri. Pentru a  vizualiza elasticitatea ţesutului, valorile
diferite elastografice sunt marcate cu culori diferite pe o scală de la 1 la
256.
• Sistemul este organizat dintr-o hartă de gradaţie a culorilor
(roşu-verde-albastru),  astfel încât ţesuturile dure sunt reprezentate
cu culoarea albastru închis, cele cu duritate medie cu albastru
deschis, cele cu elasticitate intermediară de culoarea verde, ţesuturile
moi intermediar cu galben iar cele moi cu roşu. Codificarea
completă a spectrului de culori de la albastru la roşu, este aplicată la
fiecare înregistrare elastografică, indicându-se elasticitatea relativă
gradată în interiorul regiunii de interes. Analiza calitativă a
compresiei tisulare este indicată printr-o scală numerică de la 1 la 7.
• Fiecare film elastografic a fost supus unei analize dinamice
computerizate utilizându-se un program Java de procesare a
imaginilor (Image J) cu un plugin special pentru analiza dinamică
dezvoltat de Departamentul de IT al Universităţii de Medicină şi
Farmacie din Craiova.
•Acelaşi plugin a fost validat cu rezultate foarte bune în
câteva studii  publicate. Plugin-ul a fost utilizat pentru a
evalua şi analiza dinamic histogramele gradate individuale
ale fiecărui cadru dintr-un film elastografic, informaţiile
clinice şi patologice nefiind disponibile pentru a minimaliza
subiectivismul. Fiecare cadru color a fost ulterior
transformat numeric, fiind caracterizat de o singură
histogramă vector. Fiecare valoare individuală a vectorului
corespunde numărului de pixeli ale fiecărei culori, şi anume
numărului de pixeli care corespunde fiecărui nivel de
elasticitate de la 1 la 256.
•Analiza automată
•Dezvoltarea sistemelor ecografice a permis
încorporarea programului de analiză prin histograme color
(Strain Histogram Measurement, Hitachi, Japan) a unei arii
selectate în interiorul regiunii examinate. Astfel, se poate
realiza un calcul automat al valorii medii a histogramelor
obţinute pe mai multe frame-uri color succesive. Spre
deosebire de programul Image J valorile atribuite culorilor
din spectrul vizibil au valori de la 0 la 256, astfel încât
structurile dure au valori medii mici ale histogramelor în
timp ce structurile compresibile au valori din ce în ce mai
mari ale histogramelor.
•CONCLUZII
 Cancerul mamar este un factor important de morbiditate şi mortalitate,
având o incidenţă foarte ridicată în întreaga lume, ceea ce a determinat
un interes deosebit pentru dezvoltarea unor tehnici noi pentru
diagnosticul precoce. În studiul nostru, am observat o tendinţă de
creştere anuală a cancerului mamar.
 Mediul de provenienţă şi statusul socio-economic trebuie luat în
considerare, incidenţa cancerului mamar fiind mai mare la femeile din
clasele sociale cu status economic şi educaţional ridicat, probabil
datorită unor factori precum dieta, vârsta primei menstruaţii, folosirea
hormonilor estrogeni, consumul de alcool, cafea, tutun.
 Vârsta medie (59,35 ± 8,54 ani) a fost mai ridicată faţă de studiile
privind epidemiologia cancerului mamar. Astfel în studiul nostru,
majoritatea cazurilor sunt distribuite în decadele VI, cu un număr
semnificativ de paciente şi în decada VII.
 Exprimarea clinică este săracă ceea ce face din descoperirea
întâmplătoare a tumorii principala modalitate de depistare a cancerului
de sân.
 Topografia tumorii primare a relevat o predominanţă pentru sânul drept
în lotul studiat, cu o distribuţie preponderentă în cadranul supero-extern.
 Studiul prospectiv desfăşurat în cadrul Universităţii de Medicină şi
Farmacie Craiova, Departamentul de Radiologie şi Imagistică Medicală,
Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie şi Centrul
Medical Camen Craiova în perioada noiembrie 2006 – august 2011, a
permis prin numărul mare de pacienţi introduşi în studiu o analiză
statistică amănunţită asupra noilor metode imagistice de explorare.
Totodată, explorările de ultimă generaţie efectuate (elastografie,
imunohistochimie, analiza computerizată şi automată a datelor) au
dovedit capacităţile deosebite de diagnostic în centrele de referinţă.
 Mamografia cotată cu o sensibilitate şi o specificitate crescută în
diagnosticul cancerului mamar a fost efectuată la 125 de cazuri,
această metodă de diagnostic evidenţiind aspecte mamografice
considerate patognomonice pentru cancerul mamar.

Ultrasonografia în modul B, cu analiza Doppler color şi evaluarea
ganglionilor axilari, a fost efectuată la toate pacientele, această
metodă evidenţiind modificări caracteristice leziunilor benigne şi
maligne. Examenul Doppler a adus un plus de acurateţe, în
leziunile benigne vascularizaţia fiind absentă sau de tip periferic,
„în coşuleţ”, cu cel mult 1-2 ramuri centripete, în timp ce în
carcinom vascularizaţia a fost bogată, cu multiple vase periferice
cu grosime inegală şi mai multe vase centripete, care au putut fi
evaluate şi prin reconstrucţiile 3D.
 Examinările prin rezonanţă magnetică au fost efectuate pe un număr
restrâns de pacienţi, datorită invazivităţii şi costurilor crescute ale
explorării, urmărind caracteristicile de semnal ale formaţiunilor
tumorale.
 Examenul mamografic, precum şi examenul prin rezonanţă magnetică au
fost utile în caracterizarea suplimentară a unora din masele depistate
ultrasonografic.
 Diagnosticul morfologic reprezintă o etapă importantă în algoritmul
diagnostic şi terapeutic al cancerului mamar. Studiul formelor histologice
a arătat că forma histopatologică dominantă de cancer mamar a fost
carcinomul ductal invaziv, iar tumorile mamare au avut un grad moderat
de diferenţiere (G2). Utilizarea tehnicilor noi de imunohistochimie are un
rol deosebit de important în algoritmul terapeutic al cancerului mamar,
astfel analizând distribuţia receptorilor de estrogeni, progesteroni şi
Her2/neu, cel mai frecvent subtip a fost carcinomul luminal A.
 Analiza elastografică a leziunilor focale ale sânului a constituit
esenţa acestui studiu, cu caracterizarea din punct de vedere
calitativ şi cantitativ a proceselor patologice investigate. Analiza
calitativă, prin utilizarea tehnicii ductale, a evaluat leziunile
clasificându-le în cinci scoruri. Analiza statistică pe întreg lotul
format a obţinut, pentru o valoare cutoff peste 3, sensibilitatea şi
specificitatea de 82,1%, respectiv 92,0%, aceste date fiind în
concordanţă cu studiile recente din literatură. Analiza cantitativă
utilizând FLR s-a realizat pe un număr de 224 pacienţi cu leziuni
focale benigne şi maligne ale sânului, examinaţi prin sistemele
ultrasonografice Hitachi 8500 EUB şi Hitachi Preirus. Valorarea
medie a FLR pentru leziunile benigne a fost 2,28 şi pentru cele
maligne 7,49. Pentru valoarea cutoff de 4,25, am obţinut
sensibilitatea şi specificitatea de 75,4%, respectiv 93,1%.
• Bibliografie selectivă
 American Cancer Society. Cancer facts & figures 2006. Atlanta, Ga.: American
Cancer Society, 2006. (www.cancer.org)
 Society for Women's Health Research. (www.womenshealthresearch.org)
 O’Malley MS, Fletcher SW. U.S. Preventive Services Task Force. Screening for
breast cancer with breast self-examination. A critical review. JAMA 1987;257:2196-
2203
 Screening for breast cancer: current recommendations and future directions. Am Fam
Physician. 2007; 75:1660-1666
 Berman CG. Recent advances in breast-specific imaging.Cancer Control. 2007
14:338-349
 Pisano ED, Gatsonis C, Hendrick E, et al. Diagnostic performance of digital versus
film mammography for breast-cancer screening. N Engl J Med. 2005;353:1773-
1783.
 Stavros AT, Thickman D, Rapp CL, et al. Solid breast nodules: use of sonography to
distinguish between benign and malignant lesions. Radiology 1995;196:123-134
 Rahbar G, Sie AC, Hansen GC, et al. Benign versus malignant solid breast masses:
US differentiation. Radiology 1999; 213: 889-894
 Irwig L, Houssami N, van Vliet C. New technologies in screening for breast
cancer: a systematic review of their accuracy. Br J Cancer 2004; 90: 2118-
2122.
 Săftoiu A, Vilmann P, Ciurea T, Popescu GL, Iordache A, Hassan H,
Gorunescu F, Iordache S. Dynamic analysis of EUS used for the
differentiation of benign and malignant lymph nodes. Gastrointest Endosc.
2007; 66:291-300
 Săftoiu A, Vilmann P, Hassan H, Gorunescu F. Analysis of endoscopic
ultrasound elastography used for characterisation and differentiation of
benign and malignant lymph nodes. Ultraschall Med. 2006; 27:535-542
 Saftoiu A, Vilman P.Endoscopic ultrasound elastography -- a new imaging
technique for the visualization of tissue elasticity distribution. J
Gastrointestin Liver Dis. 2006; 15:161-165.
 Nunes LW, Schnall MD, Orel SG, et al. Breast MR imaging: interpretation
model. Radiology. 1997; 202:833-841
 Kuhl CK, Mielcareck P, Klaschik S, et al. Dynamic breast MR imaging: are
signal intensity time course data useful for differential diagnosis of
enhancing lesions? Radiology. 1999; 211:101-110