Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova

Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”

TEMA:MALADIE DIGESTIVE GASTRITA

E L A B O RAT D E : Ț U RC A N PAV E L

P R O F E S OA RA : L I U B A C O R N I Ț E L
T I RA S P O L 2 0 2 0
 GASTRITELE
DEFINIŢIE.
G A S T R I T E L E S U N T I N F L A M AŢ I I AC U T E S A U C R O N I C E , D I F UZ E S A U
F O C A L E A M U C OA S E I S T O M AC U LU I , U N E O R I Ş I C E L E L A LT E S T RAT U R I .
CLASIFICAREA
A fost propusă în 1990 la Congresul Mondial de Gastroenteroloie de la Sydnei.
Din punct de vedere clinic şi evolutiv se împart în :
A. Acute
B. Cronice
C. Alte tipuri de gastrită
Clasificarea propusă în anul 1990 la congresul
Mondial de Gastroentologie de la Sydnei.

Din punct de vedere clinic şi evolutiv:

A. Acute
a) eroziv – hemoragică
b) flegmonoasă
 B. Cronice
A) tip A - atrofică (autoimună)
B) tip B - microbiană produsă de
Helicobacter pylori
C) tip C - Chimică
- de reflux duodeno - gastral
- medicamentoasă
- alcoolică
C.Alte tipuri de gastrită
a) granulematoasă
b) hipetrofică (Menetrier)
c) limfocitară
 În funcţie de extinderea leziunilor
endoscopice şi histologice se recunosc
următoarele tipuri de gastrită:
1. Gastrita fundică (tipul A) ocupă corpul şi fundul gastric.
2. Gastrită antrală (tipul B) este localizată la nivelul antrului şi e
legată de infecţia cu Helicobacter pylori.
3. Gastrita multifocală (tipul AB), care se extinde atît proximal, cît
şi antral.
4. Pangastrita ocupă întreaga mucoasă gastrică.
Gastrita acută eroziv -
hemoragică
Gastritele acute erozive se caracterizează
prin ulceraţii superficiale fără a depăşi
musculara mucoasei.
 Etiologia
Eroziunile acute apar într-o varietate de condiţii etiologice:
Acţiunea medicamentoasă (antiiflamatorii, prednison, fier,
citostatice)
Helicobacter pylori
Alcool
Traumatisme locale
Substanţe caustice
Refluxul duodeno – gastric
8. Uremia
9. Ischemia mucoasei
10. Politraumatismele
11. Intervenţii chirurgicale extinse
12. Leziuni ale sistemului nervos central
13. Arsuri extinse
14. Septicemia
15. Şocul (septic, hipovolemic, anafilactic)
16. Insuficienţa respiratorie acută
17. Insuficienţa renală acută
18. Insuficienţa hepatică.
 Patogeneză
Factorii etiologici enumeraţi
interacţionează cu diverse
structuri ale mucoasei gastrice.

Factorii etiologici inhibă secreţia

de către mucoasă a
prostaglandinelor, deci se inhibă
şi secreţia de bicarbonaţi şi
mucus.
 Cunoaştem că bicarbonatul şi mucusul formează aşa – zisa
„barieră mucus – bicarbonat”.
În stările de şoc, eroziunile gastrice se datorează
preponderent ischemiei mucoase.
Radicalii liberi de oxigen formaţi în condiţii de ischemie, sub
acţiunea medicamentelor antiiflamatorii şi alcoolului induc
leziuni ale mucoasei gastrice.
Sub acţiunea factorilor etiologici
are loc dezvoltarea eroziunilor
gastrice cu participarea HCl şi
pepsinei, care acţionează pe o
mucoasă lipsită de mijloacele
de apărare.
Morfologia gastritelor acute
Gastrita acută medicamentoasă
se manifestă prin eroziuni
multiple localizate mai ales în
zona antrală.

Gastrita alcoolică lizează mai

frecvent antrul. Mucoasa este
hiperemică, fragilă cu hemoragii
şi edem.
Gastrita acută cu Helicobacter
pylori se manifestă endoscopic
prin congestie, uneori eroziuni
acute localizate mai frecvent în
antru.
 Tabloul clinic
Simptomele gastritei acute
erozive constau în:
durere epigastrică,
greţuri
vomă.
La majoritatea bolnavilor
hemoragia este ocultă,
evidenţierea căreia se
efectuează prin examenul
maselor fecale la sînge ocult.
 Diagnosticul
Examenul endoscopic: se pot aprecia numărul eroziunilor,
extinderea lor (stomac, duoden) şi „stigmatele” hemoragiei.
Eroziunile gastrice sunt acoperite de cruste hematice sau de
fibrină. Mucoasa este congestionată, edemaţiată şi fragilă la
atingerea cu gastroscopul.

Complicaţiile - hemoragia
 Tratamentul
Tratamentul nemedicamentos prevede respectarea regimului igienodietetic.
Regimul igienodietetic:
Mese fracţionate în 4-5 prize/zi, cu efect de pansament, prevenind inclusiv refluxul
duodenogastral.
Odată cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de cruţare mecanică şi chimică
sunt indicate doar în acutizări, şi doar pentru 2-3 zile, după ce raţia alimentară se suplimentează cu
pesmeţi din pîine albă, supe din crupe şi legume, terciuri pasate, pireuri, carne fină de pasăre,
peşte (totul fiert); fructe coapte sau fierte, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc.
Excluderea produselor şi preparatelor ce stimulează secreţia gastrică.
Asigurarea unui aport alimentar echilibrat, în special cantităţi optime de proteine pentru
acoperirea necesităţilor organismului în material plastic şi ameliorarea proceselor regeneratorii
Produse alimentare interzise sau limitate
Carne grasă, sărată, afumată, mezeluri, cîrnaţi, supe din carne sau zeama în care fierbe carnea
adăugată la alte mîncăruri, vînat, peşte gras, sărat, afumat, conserve din peşte, untură, slănină,
maioneză.
Brînzeturi fermentate, sărate, afumate, lapte bătut, iaurt, chefir.
Zarzavaturi crude, fibroase, cu celuloză dură (castraveţi, ridichi, sfeclă, varză albă, varză roşie, fasole,
mazăre uscată, ciuperci, vinete, roşii, legume picante, ceapă, usturoi, ardei iute), murături, condimente
iuţi şi iritante.
Fructe crude sau acre, cu sîmburi (nuci, alune, mac), orice băutură foarte rece sau fierbinte, băuturi
acre, alcool, cafea.
Pîine moale, pîine prăjită, pîine neagră, aluaturi dospite proaspete, foietaje, marmeladă, dulceaţă,
miere, ciocolată, cacao, prăjituri cu cremă.
Produse alimentare permise
Carne fără grăsime, de vită, pasăre, iepure de casă, peşte alb slab, ouă proaspete (fierte moi) sau
omletă dietetică.
Lactate: smîntînă, frişcă, brînză proaspătă de vaci, unt proaspăt.
Făinoase: griş, orez, fulgi de ovăz, paste făinoase; pîine (veche de o zi), biscuiţi.
Dulciuri: lapte de pasăre, budinci din griş sau orez, gelatină de fructe, etc. Zahărul sau mierea
sunt permise în cantitate mică, adăugate în ceai sau desert.
Legume şi zarzavaturi fragede, cu celuloză moale: morcovi, dovlecei, spanac, salată verde, cartofi
(fierţi, copţi sau pireu, dar nu prăjiţi), fructe bine coapte (mere, piersici, banane, prune).
Băuturi: ceaiuri, apă minerală plată (neacidulată), sucuri crude din morcovi, piersici.
 Tratament medicamentos
BLOCATORII RECEPTORILOR H2(RANITIDINĂ, FAMOTIDINĂ)
INHIBITORII POMPEI DE PROTONI(OMEPRAZOL,
LANZOPRAZOL, ESOMEPRAZOL)
ANTIBACTERIENELE (AMOXICILINĂ, METRONIDAZOL,
CLARITROMICINĂ, TETRACICLINĂ)
 Profilaxia
Măsuri de profilaxie primară în gastrită
la moment nu se întreprind.
 Profilaxia secundară
Preîntîmpinarea factorilor de risc şi ai celor ce pot provoca
recidivarea bolii.
Eradicarea infecţiei cu H. pylori.
Respectarea regimului igieno-alimentar.
Măsuri educaţionale privind combaterea tabagismului pasiv
şi activ.
Micşorarea expunerii la stresuri.
 Bibliografia
1. https://crdm.md/images/ups/protocol/Gastrita_la_copil.pdf (protocol clinic standardizat)
2. Curs de terapie de USMF,anul 3