EVALUAREA SCOLARA

• Evaluarea a fost definitǎ ca ”proces

de obţinere a informaţiilor asupra
elevului, profesorului însuşi sau
asupra programului educativ- şi de
valorificare a acestor informaţii în
vederea elaborǎrii unor aprecieri care
vor fi utilizate la adoptarea unor
deciziie”(Terry Tenfrink)
 Perfecţionarea sistemului de
evaluare vizeazǎ direcţii ca:
• Subordonarea conţinutului verificǎrii şi aprecierii
faţǎ de finalitǎtţile şi exigenţele învǎţǎmântului
formativ
• Diversitatea formelor şi metodelor de evaluare
• Perfecţionarea instrumentelor şi tehnicilor de
verificare a cunoştinţelor şi deprinderilor
• Analiza rezultatelor verificǎrii şi reglarea
procesului instructiv-educativ
• Ritmicitatea verificǎrii
• Motivarea notǎrii
 PRECIZARI:
• „de ce evaluǎm?”
• „ce evaluǎm?”
• „când evaluǎm?”
• „cum evaluǎm?”
• „prin ce mijloace evaluǎm?”
• „pe ce bazǎ evaluǎm?”
Evaluarea are douǎ mari funcţii:
• Funcţia de verificare • Funcţia de sprijinire
a cunoştinţelor însuşite, a elevilor sǎ înveţe,
comparând ceea ce se dându-i prilejul sǎ-si
observǎ cu o normǎ dea seama ce se
exterioarǎ aşteptatǎ, întâmplǎ:
cu un etalon referent- ce învaţǎ? cum învaţǎ?
de ce reuşeşte (sau nu)
sǎ înveţe?-
EVALUARE
NORMATIVǍ EVALUARE
FORMATIVǍ
PARAMETRII EVALUAREA EVALUAREA NORMATIVǍ
FORMATIVǍ

Funcţii Îl ajutǎ pe elev sǎ înveţe Verificǎ ceea ce şi-a însuşit elevul

Definiţii Internǎ Externǎ

teoretice Multireferenţialǎ Unireferenţialǎ
Proces temporal creator de efecte de Raportul de conformitate-identitate
sens cu o normǎ exterioarǎ deja
Dinamicǎ existentǎ
Comunicare Staticǎ
Informare

Decizii Reechilibreazǎ Selecţioneazǎ

Actori Elevii Profesorii / elevii
Instrumente Toate instrumentele care permit Relative: note, calificative
stimularea, suscitarea, dezvoltarea Binare: însuşit/neînsuşit; da/nu;
proceselor cognitive 1/0; ?%

Obiecte Procesele sau mijloacele cognitive ce Produsele: rezultatele unei

permit realizarea unor produse competenţe neobservabile în mod
observabile direct
 Metode alternative de evaluare
• Portofoliul;
• Hărţile conceptuale;
• Proiectul;
• Jurnalul reflexiv;
• Tehnica 3-2-1;
• Metoda R.A.I.;
• Studiul de caz;
• Proba practica;
• Observarea sistematică a activităţii şi a com-portamentului
elevului;
• Fişa pentru activitatea personală a elevului;
• Investigaţia;
• Interviul;
• Inregistrări audio şi/sau video.
Parca m-ati facut curios?!
 PORTOFOLIUL
• Portofoliul reprezintă
“cartea de vizită” a TIPURI DE PORTOFOLII
elevului, prin care • Portofoliu de prezentare
profesorul poate să-i sau introductiv
urmărească progresul –
în plan cognitiv, atitudinal
şi comportamental – la o • Portofoliu de progres sau
anumită disciplină, de-a de lucru
lungul unui interval de mai
lung de timp (un semestru • Portofoliul de evaluare
sau un an şcolar).
 Portofoliul cuprinde
“o selecţie dintre cele mai bune lucrări
sau realizări personale ale elevului,
cele care îl reprezintă şi care pun
în evidenţă progresele sale;
care permit aprecierea aptitudinulor, talentelor, pasiunilor,
contribuţiilor personale.
Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev
de a se autoevalua, de a-şi descoperi
valoarea competenţelor şi eventualele greşeli.
În alţi termeni, portofoliul
este un instrument
care îmbină învăţarea cu a continuă,
progresivă şi multilaterală
a procesului de activitate şi a produsului final.
Aceasta sporeşte motivaţia învăţării.” (Ioan Cerghit)
 Avantajele folosirii portofoliului:
• portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul
disciplinei, clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
• permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse
ale activităţii elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere;
acest fapt încurajează exprimarea personală a elevului, angajarea
lui în activităţi de învăţare mai complexe şi mai creative,
diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor exersate;
• evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi
tonusul afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de
evaluare; evaluarea devine astfel motivantă şi nu stresantă pentru
elev;
• dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind
autoreflexivi asupra propriei munci şi asupra progreselor
înregistrate;
• implică mai activ elevul în propria şi în realizarea unor materiale
care să-l reprezinte cel mai bine;
Dezavantajele folosirii portofoliului:
• nu poate fi repede şi uşor de evaluat;
• este greu de apreciat conform unui barem
strict, deoarece reflectă creativitatea şi
originalitatea elevului.
As dori sa vad portofoliul tau de
prezentare, te rog!
• “HĂRŢILE • Important este nu cât
CONCEPTUALE- cunoşti, ci relaţiile care se
oglindesc reţelele stabilesc între
cunoştinţele asimilate.
cognitive şi
emoţionale formate în
cursul vieţii cu privire • PERFORMANŢA depinde
la anumite noţiuni.” de modul în care individul
(Horst Siebert) îşi organizează experienţa,
ideile, de structurile
integrate şi de
aplicabilitatea acestora.
 Avantajele utilizării hărţilor
conceptuale:
• duce la uşurarea reprezentării procesului de învăţare şi
în evaluarea sistemelor de cunoştinte
• poate fi folosită în organizarea cunoştinţelor deja
existente în mintea elevului
• se deschid pespective către un proces de învăţare activ
şi conştient
• stimularea celui care învaţă să acorde atenţie relaţiilor
existente între concepte
• facilitează înţelegerea şi cunoaşterea şi uşoara
aplicabilitate a cunoştinţelor teoretice în practică
• permit vizualizarea relaţiilor dintre cunoştinţele elevului
• relevă modul cum gândesc participanţii şi cum folosesc
ceea ce au învăţat
 Dezavantajele utilizării hărţilor
conceptuale:
• solicita timp mai indelungat;
• nivelul ridicat al standardizării;
• rigoarea şi ordinea în care subiectul
trebuie sa lucreze.
 APLICAŢIILE HĂRŢILOR
CONCEPTUALE:
• a stimula generarea de idei;
• a proiecta o structură complexă;
• a comunica sau a prezenta idei complexe;
• a explica modul cum noile cunoştinţe se integrează în
sistemul celor vechi într-un domeniu de studiu;
• a crea soluţii alternative unei probleme date;
• a analiza şi evalua rezultatele;
• a uşura înţelegerea şi a accesibiliza cunoaşterea;
• a ilustra modul de percepţie, reprezentare şi gândire a
unei realităţi, fapte, lucruri;
• a reprezenta reţelele între concepte şi a diagnostica
lacunele şi lipsa legăturilor între acestea;
• în desfăşurarea activităţilor de grup;
Credeati ca-mi trebuie vreo harta
ca sa gasesc avionul?
 JURNALUL REFLEXIV
Se urmareste:
• Este o “excelentă • autoreglarea învăţării (prin
strategie de pentru examinarea atitudinilor, a
dedicaţiei şi a atenţiei
dezvoltarea abilităţilor concentrate în direcţia depăşirii
unei sarcini de învăţare);
metacognitive”, • controlarea acţiunilor
constând în reflectarea desfăşurate asupra sarcinii de
elevului asupra propriului învăţare (prin analiza planificării,
a demersurilor metodologice de
proces de învăţare şi rezolvare a sarciniişi a
cuprinzând reprezentările rezultatelor obţinute);
• controlarea cunoaşterii obţinute
pe care le-a dobândit în (prin analiza noţiunilor asimilate,
timpul derulării acestuia. a lacunelor înregistrate şi a
cauzelor acestora).
 JURNALUL REFLEXIV
AVANTAJELE aplicării acestei metode: DEZAVANTAJEL
• este o modalitate reflexivă, deschisă şi flexibilă E jurnalului
de evaluare ; reflexiv ţin de
• elevul poate să-şi exprime propriile nemulţimiri, elaborarea sa:
dar şi expectaţiile, exprimându-şi dorinţele şi • solicită
satisfacţiile; disciplină;
• Invatatorul poate să cunoască (cu voia elevului) • notarea cu
şi alte aspecte care influenţează procesul regularitate a
învăţării şi astfel să-l ajute pe elev şi să reprezentarilor
sporească calitatea instruirii; si a parerilor
• cunoscând aceste aspecte, se produce o mai critice.
mare apropiere între invatator şi elev, acesta
din urmă simţindu-se înţeles şi conştientizând
faptul că sunt luate în consideraţie
circumstanţele;
 TEHNICA 3-2-1

Tehnica 3-2-1 este folosită pentru a aprecia

rezultatele unei secvenţe didactice sau a unei
activităţi.
Elevii scriu:
• 3 termeni (concepte) din ceea ce au învăţat,
• 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în
continuare şi
• 1 capacitate, o pricepere sau o abilitate pe
care consideră ei că au dodândit-o în urma
activităţilor de predare-învăţare.
Sa fie jurnal reflexiv?
Sa fie vreo 3-2-1?
Ma mai gandesc!
 METODA R. A. I.
• Denumirea provine
de la iniţialele cuvintelor
intrebare
RĂSPUNDE – ARUNCĂ –
INTEROGHEAZĂ
• Se desfăşoară în scopuri raspuns/
intrebare
constatativ-ameliorative şi
nu în vederea sancţionării raspuns/
prin notă sau calificativ. intrebare

raspuns/
intrebare
 Exersează abilităţile de comunicare
interpersonală, capacităţile de a
formula întrebări şi de a găsi cel mai
potrivit răspuns.

Antrenaţi în acest joc cu mingea, chiar

şi cei mai timizi elevi se simt încurajaţi,
comunică cu uşurinţă şi participă cu plăcere
la o activitate care are în vedere atât
învăţarea cât şi evaluarea.
Sa-l vad eu pe ala care n-arunca
mingea?
 Constă în solicitarea de a rezolva o
problemă teoretică sau de a realiza o
activitate practică pentru care elevul este
nevoit să întreprindă o documentare,
observarea unor fenomene,
experimentarea pe un interval de timp
stabilit.
 Cu ajutorul acestei metode se
poate aprecia:
♦ gradul în care elevii îşi ♦ abilitatea de a formula
definesc şi înţeleg şi testa ipotezele;
problema investigată; ♦ felul în care elevul
♦ capacitatea de a prezintă metodele de
identifica şi a selecta investigaţie folosite;
procedeele de ♦ conciziunea şi
obţinere a validitatea raportului-
informaţiilor, de analiză a rezultatelor
colectare şi obţinute;
organizare a datelor;
 Raportez, sa traiti!
De azi dimineata investighez si
numai asta am gasit!
OBSERVAREA SISTEMATICǍ A
ACTIVITǍŢII
ŞI A COMPORTAMENTULUI
ELEVILOR

Reprezintă o modalitate eficientă de a urmări

evoluţia şi progresul elevilor în contextul
activităţilor şcolare.
 Informatii referitoare la:
ABILITĂŢI ABILITĂŢI SOCIALE:
INTELECTUALE: ♦ capacitatea de a colabora cu ceilalţi;
♦ cultivarea de relaţii pozitive în grup;
♦ exprimarea orală; ♦ participarea la negocierea şi
♦ capacitatea de a citi şi de adoptarea soluţiilor;
a scrie; ♦ interesul pentru a menţine un climat
stimulativ şi plăcut;
♦ operaţiile gândirii: analiza, ♦ capacitatea de a lua decizii;
sinteza, comparaţia, ♦ toleranţa şi acceptarea punctelor de
clasificarea, vedere diferite de cel personal;
generalizarea, ♦ capacitatea de a asculta cu atenţie;
concretizarea, ♦ rezolvarea nonviolentă a
conflictelor;
abstractizarea; ♦ asumarea responsabilităţilor;
♦ capacitatea de deducţie;
 Instrumente de înregistrare şi
sistematizare a constatărilor
• FIŞA • SCALA DE
înregistrează datele APRECIERE
factuale despre sau de clasificare
evenimentele însumează un set de
importante din caracteristici
comportamentul (comportamente) ce
elevului şi din modul trebuie supuse
lui de acţiune. evaluării
Acum chiar am facut impresie
proasta!
 Proiectul este o formă activă, participativă
care presupune şi încurajează transferul de
cunoştinţe, deprinderi capacităţi, facilitează şi
solicită abordările interdisciplinare, şi
consolidarea abilităţilor sociale ale elevilor.
Realizarea unui proiect presupune
parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea unei probleme/ teme/ subiect;
2. Culegerea, organizarea, prelucrarea şi a
informaţiilor legate de problema sau tema
aleasă;
3. Elaborarea unui set de soluţii posibile ale
problemei;
4. Evaluarea soluţiilor şi deciderea către cea mai
bună variantă.
 Invǎţǎtorul poate să aprecieze
rezultatele proiectului urmărind:

• adecvarea metodelor de lucru, a materialelor şi a

mijloacelor didactice folosite la scopurile
propuse;
• acurateţea produsului;
• rezultatele obţinute şi posibilitatea generalizării
lui;
• raportul final şi modul de prezentare a acestuia;
• gradul de implicare al participanţilor în sarcina de
lucru.
Mai mult ca sigur mami a gresit
pe undeva proiectul asta!
Elevii trebuie avizati asupra:
• Tematicii lucrărilor
practice;
• Modului în care ele vor fi
evaluate (baremele de
notare);
• Condiţiilor care le sunt
oferite pentru a realiza
aceste activităţi (aparate,
unelte, săli de sport).
REGULILE UNEI EVALUĂRI
EFICIENTE
• Construiţi o
imagine pozitivă
despre evaluare!
• Nu utilizaţi
evaluarea pentru
alte scopuri decât
cele pentru care
este ea proiectată!
 VALENTELE FORMATIVE ALE
METODELOR ALTERNATIVE DE
EVALUARE
• stimulează implicarea activă în sarcină a elevilor, aceştia fiind mai
conştienţi de responsabilitatea ce şi-o asumă;
• asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea
priceperilor şi capacităţilor în variate contexte şi situaţii;
• asigură o mai bună clarificare conceptuală şi o integrare uşoară a
cunoştinţelor asimilate în sistemul noţional, devenind astfel
operaţionale;
• asigură un demers interactiv al actelor de predare-evaluare, adaptat
nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev,
valorificând şi stimulând potenţialul creativ şi originalitatea acestuia;
• descurajează practicile de speculare sau de învăţare doar pentru
notă;
• reduce factorul stres.
 BIBLIOGRAFIE
1. Joiţa, Elena- EDUCAŢIA COGNITIVǍ, Ed. Polirom,
Iaşi, 2002
2. Meyer, Genevieve- DE CE ŞI CUM EVALUǍM, Ed.
Polirom, Iaşi, 2000
3. Monteil, Jean- Marc- EDUCAŢIE ŞI FORMARE,
Ed. Polirom, Iaşi, 1997
4. Oprea, Crenguţa-Lǎcrǎmioara- PEDAGOGIE.
ALTERNATIVE METODOLOGICE
INTERACTIVE, Ed. Universitǎţii, Bucureşti, 2003
Dupa atata munca,
merge o pauza!