COLEGIUL DE MEDICINĂ UNGHENI

STUDIUL INDIVIDUAL LA DISCIPLINA TEHNICI

GENERALE DE ÎNGRIJIRI MEDICALE
TEMA: FITOTERAPIA ȘI AFECȚIUNILE
SISTEMULUI EXCRETOR

REALIZAT: PICĂLĂU VICTORIA

COORDONAT: SPÎNU ANA

UNGHENI 2020
 FITOTERAPIA

FITOTERAPIA ESTE TERAPIA EXPERIMENTATĂ ÎN MII DE ANI, BAZATĂ PE

PLANTE ȘI NU SE CONFUNDĂ CU CU TERAPIILE NATURISTE CARE AU
PRINCIPII ȘI INTERPRETĂRI MATERIALISTE DAR ȘI FUNDAMENT
"SPIRITUAL" CONTRAR (HOLISTIC).
FITOTERAPIA NU ESTE ASTFEL O RAMURĂ A TERAPIEI NATURISTE -
ACEASTA DIN URMĂ FOLOSEȘTE PLANTELE ȘI PREPARATELE DIN PLANTE
CA MIJLOC DE TRATARE A BOLILOR ÎN FUNCȚIE DE PACIENT ȘI NU ÎN
FUNCȚIE DE AFECȚIUNE.
PERSOANA CARE PRACTICA FITOTERAPIA ÎN MOD
PROFESIONAL (CU O PREGĂTIRE PREALABILĂ RIGUROASĂ) SE
NUMEȘTE FITOTERAPEUT.
DUPĂ REMEDIILE PROVENITE DIN NATURĂ, INCLUDE:
TERAPIA CU CEAIURI, TERAPIA CU PLANTE AROMATE (
AROMOTERAPIE), TERAPIA CU ULEIURI (OLEOTERAPIE),
TERAPIA CU MUGURI DE PLANTE (GEMOTERAPIE), ETC.
• FITOTERAPIA ESTE O RAMURĂ A CATEGORIEI TERAPIILOR
ALTERNATIVE ŞI SEMNIFICĂ TERAPIA CU PLANTE
MEDICINALE. ESTE ŞTIINŢA DESPRE PREVENIREA, TRATAREA
SI TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR ŞI BOLILOR UMANE,
ANIMALE ŞI VEGETALE CU AJUTORUL PLANTELOR SOCOTITE
DREPT PLANTE MEDICINALE.
• SCOPUL:FITOTERAPIA PE LÂNGĂ ACCEPŢIUNEA DE
TRATAMENT, ENUNŢAT MAI SUS, IMPLICĂ ŞI CONCEPTUL DE A
TRĂI ÎN DEPLINĂ ARMONIE CU REGNUL VEGETAL, ATÂT ÎN
PLAN FIZIC CÂT ŞI AFECTIV. PRIN ADMINISTRAREA UNOR
REMEDII NATURALE, ACŢIUNEA ASUPRA ORGANISMULUI ESTE
MULT MAI FINĂ, MAI COERENTĂ, DECÂT ÎN CAZUL
TRATAMENTELOR ALOPATE CONTEMPORANE
 INDICATII

• DURERI (COLICI)
• EDEME RENALE
• HIPERTENSIUNE ARTERIALA
• TULBURARI DE DIUREZA
• NEFRITE
 CONTRAINDICATII

• IN SITUATII URGENTE MEDICALE;

• IN SITUATII URGENTE CHIRURGICALE;
• IN CAZUL BOLILOR INFECTIOASE GRAVE,ETC.
 AVANTAJE

• ACCESIBILITATEA PLANETELOR;
• ACTIUNEA BLINDA SI LIPSA EFECTELOR ADVERSE;
• TRATAREA BOLNAVULUI CA UN INTREG;
• SE ADRESEAZA ORICAREI GRUPE DE VIRSTA;
• SUNT USOR DE ADMINISTRAT;
• DURATA TRATAMENTULUI FIIND PE PERIOADE MAI LUNGI;
 DEZAVANTAJE

• EFECTELE SE INTALEAZA MAI LENT;

• NU SUNT FOARTE EFICIENTE IN TRATAMENTUL BOLILOR
ACUTE;
 RECOLTAREA PLANTELOR
RADACINILE SI CELELALTE PARTI SUBTERANE ALE PLANTELOR
(TUBERCULUI, RIZOMI) SE VOR RECOLTA ÎN PERIOADA DE REPAUS,
ADICA TOAMNA TÂRZIU DUPA VESTEJIREA FRUNZELOR, SAU
PRIMAVARA DEVREME ÎNAINTE DE FORMAREA MUGURILOR SAU
LASTARILOR VEGETATIVI. RADACINILE SE RECOLTEAZA PRIN
SMULGERE (DACA TULPINA E SUFICIENT DE REZISTENTA) SAU CU
AJUTORUL UNUI HÂRLET.
  PARTILE AERIENE (TULPINI, FRUNZE, FLORI) SE VOR RECOLTA CU
PUTIN TIMP ÎNAINTE DE ÎNFLORIREA COMPLETA SAU ÎN PERIOADA
DE ÎNFLORIRE. UNELE FLORI SE RECOLTEAZA LA ÎNCEPUTUL
ÎNFLORIRII, IAR ALTELE ÎN PLINA ÎNFLORIRE, ÎNAINTE DE OFILIRE.
 RECOLTAREA PLANTELOR
FRUNZELE SE RECOLTEAZA MANUAL, UNA CÎTE UNA, CÂND AU AJUNS LA
MATURITATE COMPLETA. NU SE RECOLTEAZA PRIN STRUNJIRE DEOARECE
FRUNZELE SE RUP. CU PUTINE EXCEPTII, FRUNZELE SE CULEG FARA CODITE.
     FLORILE MARI SE RECOLTEAZA CU MÂNA.
      INFLORESCENTELE SE RECOLTEAZA CU FOARFECA. TEHNICA DE
RECOLTARE A FLORILOR SI INFLORESCENTELOR POATE FI FOARTE VARIATA
DE LA CAZ LA CAZ.
      FRUCTELE, UNELE SE RECOLTEAZA DIRECT CU MÂNA. ALTELE, CUM
SUNT AFINELE, SE VOR RECOLTA MULT MAI CU SPOR CU AJUTORUL UNOR
PIEPTENI SPECIALI. 
 SCOARTA SE RECOLTEAZA PRIMAVARA, ÎN PERIOADA CÂND ÎNCEPE SA
CIRCULE SEVA SI CÂND ACESTEA SE DESPRIND CU USURINTA
 USCAREA SI PASTRAREA
PLANTELOR
• PLANTELE RECOLTATE NU SE ASEAZA DIRECT PE PAMÂNT. ELE
TREBUIE ÎNTINSE ÎN STRAT NU PREA GROS, PE PRELATE, SACI DE
PÂNZA SAU DE HÂRTIE, CÂT MAI AERISIT CU PUTINTA. INAINTE DE
USCARE, ELE TREBUIE CURATITE SI ALESE. SE VOR ÎNLATURA
TOATE SOIURILE DE IMPURITATI: PLANTELE DE ALTE SPECII CARE S-
AU AMESTECAT ÎNTÂMPLATOR SAU DIN NEATENTIE, CORPURILE
STRAINE. PENTRU ÎNDEPARTAREA  IMPURITATILOR, DE EXEMPLU
PAMÂNT, ESTE NECESARA SPALAREA LOR. ACEASTA TREBUIE SA FIE
FACUTA OPERATIV, ÎNTR-UN TIMP CÂT MAI SCURT, PENTRU A EVITA
DIZOLVAREA UNORA DINTRE PRINCIPIILE ACTIVE ALE PLANTEI.
      USCAREA TREBUIE SA ÎNCEAPA CÂT MAI CURÂND DUPA
RECOLTARE, TRANSPORT, CURATIRE SI SELECTARE.  PLANTELE NU
TREBUIE SA TRANSPIRE, SA  MUCEGAIASCA SAU SA FERMENTEZE.
 USCAREA PLANTELOR
• USCAREA SE POATE FACE ÎN MOD NATURAL, PRIN
ACTIUNEA CALDURII AERULUI ÎNCONJURATOR, FIE
LA SOARE, FIE LA UMBRA, SAU SE POATE FACE CU
AJUTORUL UNOR USCATOARE SPECIALE, ÎN MOD
ARTIFICIAL. USCAREA NATURALA SE POATE FACE
ÎNTR-O CAMERA GOALA, ÎN POD, ÎN MAGAZIE, ÎN
SOPRON, PE PRISPA, ETC. DURATA USCARII
NATURALE VARIAZA ÎN FUNCTIE DE ANOTIMP SI DE
PARTILE SUPUSE USCARII (ÎN TIMPUL VERII: 3-7
ZILE PENTRU FRUNZE SI IERBURI; 20-30 DE ZILE
PENTRU RADACINI SAU SCOARTE GROASE).
AERESIRE ARTIFICIALA
AERESIRE NATURALA
PASTRAREA PLANTELOR
 FORMELE FITOTERAPEUTICE
Infuzia

Decoctul

Maceratul la rece
Siropul Tinctura
 CONTRA INFECŢIILOR URINARE SE
RECOMANDĂ:
- FRUNZE DE MERIŞOR, AFIN, STRUGURII URSULUI,
MESTEACĂN, BUSUIOC, URZICĂ ŞI DUMBRAVNIC;
- FLORI DE SOC, SULFINĂ, MUŞEŢEL, LAVANDĂ ŞI LUMÂNĂRICĂ;
- HERBA DE VINARIŢĂ, COADA CALULUI, CIMBRIŞOR,
SUNĂTOARE, ŞOVÂRV, ROSTOPASCĂ, COADA ŞORICELULUI ŞI
TRAISTA CIOBANULUI;
- RĂDĂCINI DE PIR, OSUL-IEPURELUI, SCAI VÂNĂT (ERYNGIUM)
ŞI VALERIANĂ;
- MUGURI DE PIN, PLOP NEGRU ŞI IENUPĂR;
- FRUCTE DE AFIN, IENUPĂR, FENICUL ŞI ANASON;
- SCOARŢĂ DE SALCIE;
- SEMINŢE DE PĂTRUNJEL ŞI IN;
- TECI DE FASOLE;
- MĂTASE DE PORUMB.
SE PREPARĂ INFUZII CU PLANTE LUATE SEPARAT SAU ÎN
AMESTECURI PENTRU A MĂRI EFECTELE TERAPEUTICE
(DOUĂ LINGURIŢE LA 200 ML APĂ CLOCOTITĂ).
EFECTE DEOSEBITE CONTRA INFECŢIILOR URINARE SE
REALIZEAZĂ CU:
- SIROP DE AFINE;
- VIN DE MĂCEŞE;
- ULEI DE CĂTINĂ ALBĂ;
- SUC DE MORCOV, ŢELINĂ, AFINE, COACĂZE, MERE.
 IN CAZUL INFLAMAŢIILOR RENALE
- FRUCTE DE IENUPĂR ŞI MĂCEŞE (DECOCT DIN DOUĂ
LINGURI LA 200 ML APĂ);
- INFUZIE DIN AMESTEC CU: COADA ŞORICELULUI,
MESTEACĂN, PIR, PORUMB, TRAISTA CIOBANULUI;
- INFUZIE DIN AMESTEC DE: COADA CALULUI, COADA
ŞORICELULUI, MESTEACĂN, SALVIE, TRAISTA
CIOBANULUI;
- FRUNZE DE MESTEACĂN ŞI ANGHINARE;
- FLORI DE GĂLBENELE, NALBĂ MARE, COADA
ŞORICELULUI;
- MUGURI DE PIN ŞI PLOP NEGRU;
- HERBA DE GHIMPE, PĂPĂDIE ŞI COADA CALULUI;
- RĂDĂCINI DE BRUSTURE ŞI NALBĂ MARE.
 REMEDII CONTRA CISTITEI
- FLORI DE SOC, MUŞEŢEL, SULFINĂ ŞI COADA
ŞORICELULUI;
- FRUNZE DE MERIŞOR, URZICĂ, PĂTRUNJEL, CALAPĂR,
NALBĂ MARE;
- HERBA DE BĂTRÂNIŞ, GHIMPE, COADA CALULUI,
ECHINACEA (MĂRIREA IMUNITĂŢII), ROSTOPASCĂ,
ŢINTAURĂ, ŞOVÂRV, CIMBRIŞOR;
- RĂDĂCINI DE PIR, OSUL IEPURELUI, VALERIANĂ;
- MUGURI DE PIN ŞI PLOP NEGRU;
- TECI DE FASOLE
- MĂTASE DE PORUMB;
- SEMINŢE DE IN;
- COAJĂ DE SALCIE;
PLANTE BENEFICE ÎN TRATAMENTUL
NEFRITELOR

- FRUNZE DE ANGHINARE, MESTEACĂN, ALOE, BRAD ŞI

CALAPĂR;
- FLORI DE NALBĂ MARE ŞI PATLAGINĂ;
- HERBA DE SÂNZIENE ŞI SULFINĂ;
- COZI DE CIREŞE;
- RĂDĂCINI DE OBLIGEANĂ ŞI ŢELINĂ;
- MĂTASE DE PORUMB;
- SIROP DE CĂPŞUNI.
 CE FOLOSIM CONTRA PIELITEI
(EFECTE ANTIINFLAMATOARE)

- FRUNZE DE ALOE, CALAPĂR ŞI MERIŞOR;

- FLORI DE NALBĂ MARE ŞI GĂLBENELE;
- MUGURI DE PIN ŞI PLOP NEGRU;
- FRUCTE DE IENUPĂR;
- TINCTURĂ DE ALOE ŞI DIURETICĂ;
- SIROP DE ZMEURĂ ŞI PIN.
 
 REMEDII PENTRU STIMULAREA
DIUREZEI
- FRUNZE DE MESTEACĂN, ANGHINARE, FAG, MERIŞOR ŞI
AFIN;
- FLORI DE SOC, MUŞEŢEL ŞI COADA ŞORICELULUI;
- HERBA DE COADA CALULUI, ALBĂSTRELE, OSUL-IEPURELUI,
CIUBOŢICA-CUCULUI, PĂPĂDIE, URZICĂ, SÂNZIENE, TREI FRAŢI
PĂTAŢI;
- RĂDĂCINI DE PIR;
- MĂTASE DE PORUMB;
- COZI DE CIREŞE;
- RĂDĂCINI DE PIR;
- FRUCTE DE IENUPĂR ŞI MĂCEŞ;
- TECI DE FASOLE;
- MUGURI DE PLOP NEGRU.
 
 REMEDII NATURISTE IN CAZUL
HIPERTENSIUNII ARTERIALE:

TALPA-GÂSTEI ESTE O PLANTA CU UN BUN EFECT CALMANT SI SE

RECOMANDA MAI ALES IN CAZUL HTA CARE SURVINE PE UN FOND DE
IRITABILITATE, MÂNIE, INCORDARE. DE ASEMENEA, ESTE UTILA, ALATURI DE
PADUCEL, IN HTA INSTALATA LA MENOPAUZA.
PADUCELUL A FOST STUDIAT STIINTIFIC DE FARMACISTI SI S-A DEMONSTRAT
CA ARE UN EFECT DE SCADERE A TENSIUNII ARTERIALE, DE DILATARE A
VASELOR CORONARE SI TONIC AL INIMII SI VASELOR DE SÂNGE. NU ESTE
TOXIC SI NU DA EFECTE SECUNDARE. ESTE NELIPSIT DIN TRATAMENTELE
NATURISTE PENTRU BOLILE INIMII SI ALE VASELOR DE SÂNGE, FIIND ACCEPTAT
ASTAZI CHIAR SI DE CATRE UNII MEDICI CARDIOLOGI.
TEIUL ESTE INDICAT PENTRU EFECTUL SAU LINISTITOR LA PACIENTII CARE AU
HTA INSOTITA DE STARI DE NELINISTE, INGRIJORARE SAU CHIAR INSOMNIE.
VALERIANA ESTE UN BINECUNOSCUT SEDATIV SI SE RECOMANDA LA
PERSOANELE CARE FAC HTA PE FONDUL STARILOR DE NELINISTE SI DE
NERVOZITATE SI CARE AU ADESEA PALPITATII, CRIZE DE SUFOCARE SAU
DURERI ABDOMINALE.
ULEIUL DE LEVANTICA SE FOLOSESTE IN AROMATERAPIE SAU INTERN, 2-
3 PICATURI DE TREI ORI PE ZI, DILUAT CU APA.
ROINITA ESTE SI EA UN BUN CALMANT, ANTIDEPRESIV. AJUTA LA
ELIMINAREA STARILOR DE MÂNIE, IRITABILITATE SI FRUSTRARE CARE
ADESEA INTRETIN SAU POT DECLANSA PUSEE DE HTA. ESTE INDICATA MAI
ALES LA PERSOANELE AGITATE, CARE NU SE POT ODIHNI SI CARE SUNT
SENSIBILE LA INFLUENTELE EXTERIOARE.
SUNATOAREA ELIMINA TENSIUNEA PSIHICA SI SE RECOMANDA IN HTA
ASOCIATA CU DURERI DE CAP, STARI DE AGITATIE SAU INSOMNIE.
TRAISTA-CIOBANULUI ARE, PE LÂNGA ACTIUNEA HIPOTENSIVA, SI
PROPRIETATI DE OPRIRE A HEMORAGIILOR, DE ACEEA SE RECOMANDA IN
CAZUL HTA INSOTITE DE SÂNGERARI (EPISTAXIS ETC.) SAU IN HTA APARUTA
LA MENOPAUZA.
VÂSCUL DE PE MAR, PAR, BRAD, CIRES ARE UN BUN EFECT DE
SCADERE A TENSIUNII ARTERIALE, DAR ESTE SI O PLANTA CARE ARE O
ANUMITA TOXICITATE. MAI ALES BOLNAVII DE INIMA TREBUIE SA FIE ATENTI
CÂND FOLOSESC VÂSC SI, DACA APAR ARITMII CARDIACE, TREBUIE
INTRERUPTA ADMINISTRAREA PLANTEI. DE FAPT, VÂSCUL ARE UN EFECT
REGLATOR, ASTFEL INCÂT LA HIPERTENSIVI SCADE TENSIUNEA, IAR LA
HIPOTENSIVI O CRESTE. NU SE FOLOSESTE VÂSCUL DE PE SALCIE, PLOP,
ARTAR SAU SALCÂM PENTRU CA ESTE OTRAVITOR.
 PENTRU EVITAREA ŞI COMBATEREA
INFECŢIILOR URINARE, SE IMPUN
URMĂTOARELE MĂSURI:
- ELIMINAREA ALIMENTELOR IRITANTE (ALCOOLURI TARI,
CAFEA, COLA, CEAI NEGRU, ZAHĂR RAFINAT, PRODUSE
CHIMICE ACIDE) ŞI A CANTITĂŢII MARI DE SARE;
- EVITAREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE, CARNE DE
PORC ŞI ZAHĂR RAFINAT;
- MĂRIREA CANTITĂŢII DE LEGUME CONSUMATE ÎN STARE
PROASPĂTĂ SAU ÎN DIFERITE PREPARATE CULINARE (MĂRAR,
PĂTRUNJEL, ŞTEVIE, LOBODĂ, CEAPĂ, PRAZ, MORCOV, NAPI,
URZICI, DOVLEAC CRUD SAU FIERT ÎN ABURI) CARE SUNT
BOGATE ÎN FLAVONOIDE, MICROELEMENTE (SE, ZN, MG, FE)
ŞI ÎN VITAMINE (A, C, E), AVÂND PROPRIETĂŢI DIURETICE, DE
ELIMINARE A TOXINELOR ŞI DE CREŞTERE A REZISTENŢEI
ORGANISMULUI LA INFECŢII;
- ASIGURAREA UNEI DIUREZE MĂRITE PRINTR-UN APORT ADECVAT DE
LICHIDE (CIRCA DOI LITRI PE ZI, CHIAR CONSUMUL UNUI PAHAR DE
APĂ LA FIECARE ORĂ);
- ASIGURAREA UNUI TRANZIT DIGESTIV NORMAL (MINIMUM UN SCAUN
PE ZI), PRIN CONSUMUL DE DIMINEAŢĂ A TREI LINGURI DE TĂRÂŢE DE
GRÂU, CARE AU FOST LĂSATE DE SEARĂ LA MUIAT ÎN PUŢINĂ APĂ;
- REDUCEREA ACIDITĂŢII URINII, CONSUMÂND DIMINEAŢA CÂTE DOUĂ
CĂNI MARI CU APĂ DE ORZ, ADĂUGÂND ŞI O LINGURIŢĂ DE
BICARBONAT DE SODIU;
- CONSUMUL DE SUCURI NATURALE DE MERIŞOR (MINIMUM 250 ML PE
ZI), CU ROL DE A INHIBA ADERAREA BACTERIEI ESCHERICHIA COLI PE
PEREŢII VEZICII URINARE, PRECUM ŞI SUCURI DE AFINE, ZMEURĂ ŞI
COACĂZE, CU PROPRIETĂŢI ANTISEPTICE ŞI ANTIINFLAMATOARE;
- CONSUMUL DE USTUROI (2-3 CĂŢEI DE 3 ORI PE ZI, DUPĂ MESE) CU
EFECT DE ANTIBIOTIC NATURAL, AVÂND PROPRIETĂŢI
ANTIBACTERIENE ŞI ANTIFUNGICE;
- CONSUMUL DE VITAMINE (C, B, A), ADMINISTRATE SUB FORMĂ DE
SUCURI NATURALE, LEGUME ŞI FRUCTE PROASPETE;