Carcinom Bazocelular

Tumori cutanate
maligne
Conf.dr. LAURA GHEUCA SOLOVASTRU
INTRODUCE
RE
Tumorile cutanate maligne reprezintă

aproximativ 20-25% din totalul cancerelor
şi au următoarele particularităţi:
 se dezvoltă pe leziuni precanceroase,
 sunt bine conturate clinic şi histopatologic;
 sunt localizate superficial;
 au un polimorfism clinic accentuat ceea ce
face ca examenul histopatologic să fie
indispensabil.
Tumorile cutanate maligne sunt
clasificate după criteriul
histogenezei în:
 carcinoame cutanate (cu origine epitelială);
 melanoame maligne (tumori ale sistemului

pigmentar);
 sarcoame cutanate (cu origine

mezenchimatoasă).
Factori implicaţi
I. Factori genetici
II. Factori imunologici
III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete )

I. Factori genetici
 Studiile recente au subliniat rolul a trei mari tipuri
de gene implicate în procesul de carcinogeneză:
 oncogenele (Bcl-2),
 antioncogenele (gena RB-situată pe cromozomul
13q14),
 metastogenele (gena nm23 – gena supresoare de
metastazare).
 Toate aceste mutaţii genetice determină
alterarea ritmului de diviziune celulară şi măresc
capacitatea de invazie şi metastazare a celulelor
neoplazice.
II. Factori imunologici
 Imunodepresia este o condiţie ce

favorizează dezvoltarea neoplaziilor
cutanate (infecţiile HIV, tulburări
metabolice, afecţiuni virale - virusul HPV
– are mare potenţial oncogen).
III. Factorii extrinseci
 Radiaţiile ultraviolete
 au acţiune carcinogenă, ele acţionează
prin efect cumulativ, datorat expunerilor
excesive la lumina solară sau artificială;
 risc crescut pentru dezvoltarea
tumorilor cutanate au persoanele cu
fenotip I şi care locuiesc în zone
geografice însorite.
CARCINOMUL
BAZOCELULAR

CUPRINS
 INTRODUCERE
 EPIDEMIOLOGIE ŞI ETIOPATOGENIE
 CLASIFICARE
 MANIFESTĂRI CLINICE
 ASPECTE DERMATOSCOPICE
 ASPECTE HISTOPATOLOGICE
 DIAGNOSTIC POZITIV ŞI DIFERENŢIAL
 TRATAMENT
 CHIRURGIA MOHS IN CBC
 EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC
CARCINOMUL BAZOCELULAR
Caracteristici generale:
 sunt formaţiuni tumorale care se dezvoltă lent pe
tegumentul indemn sau pe alte leziuni
preexistente;
 au malignitate „in situ”- manifestată prin
caracterul invadant şi recidivant;
 nu metastazează;
 nu se însoţesc de simptomatologie subiectivă;
 nu au tendinţă spontană spre vindecare.
INTRODUCERE
 cel mai frecvent “cancer de piele”
 tumora maligna – datorită potentialului distructiv

local
 in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

INTRODUCERE
 neoplazie maligna derivata din celule

nekeratinizate ale stratului bazal al
EPIDERMULUI
 fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie

locala – poate produce leziuni tisulare
import., cu implicatii functionale si estetice
 nu afecteaza mucoasele
EPIDEMIOLOGIE ŞI
ETIOPATOGENIE
EPIDEMIOLOGIE
 75% din cancerele cutanate nemelanocitare
 mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si

incidenta la cei sub 50 de ani e in crestere
 clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument

expus la soare, 20% din cazuri – pe nas
 pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a

dezvolta melanom, dar Nu si alte tipuri de
cancer
EPIDEMIOLOGI
E
CBC – localizari de
electie.
Punctele reprez. CBC

superficial
EPIDEMIOLOGI
E
 CBC poate apare :
 la vârstnici, bărbaţi (formele nodulare
localizate pe cap) dar şi
 la tineri, la femei (forme superficiale pe

trunchi)
 alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu

forme profunde, infiltrative
ETIOPATOGEN
IE
 se dezvoltă de multe ori pe leziuni preexistente
– keratoze actinice, radiodermite, cicatrici dupa
arsuri sau vaccinari, keratoze arsenicale etc.
 patogenia CBC presupune expunerea la lumina

UV, in special UVB – lungime de unda 290-320
nm – mutatii in genele supresoare de tumori
 risc mai mare – expunerile intense, in vacante

(intermitente), fata de expunerea profesionala,
cronica
ETIOPATOGEN
IE
 alti factori implicati – mutatii genetice
transmise ereditar (PTCH1 de pe cromozomul
9), expunere la radiatii ionizante, alterari ale
sist. imun etc.
 sindroame transmise ereditar, cu risc de a dezv.

CBC multiple – sdr. Gorlin (sdr. CBC nevoide)
 implicarea sist. imun – pacientii imunodeprimati

au risc doar usor crescut de a dezv. CBC (fata
de risc foarte mare de a dezv. CSC)
CLASIFICARE
CLASIFICARE
 Carcinoame bazocelulare
endofitice:
 Carcinom bazocelular perlat
 Carcinom bazocelular perlat ulcerat
 Carcinom plan perlat ulcero-cicatricial
 Ulcus rodens
 Carcinom bazocelular terebrant
CLASIFICARE
 Carcinoame bazocelulare exofitice:

 Carcinom bazocelular globulos
 Carcinom bazocelular nodular
 Carcinom vegetant sau burjonat
 Carcinoame bazocelulare
superficiale
 Carcinomul bazocelular pagetoid
 Carcinom bazocelular
sclerodermiform
MANIFESTĂRI CLINICE
MANIFESTARI
CLINICE
 ASPECTUL LEZIUNILOR DE DEBUT
 Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui

grăunte de ac, albcenuşiu, translucid, “perlă”
epiteliomatoasă
 Mic nodul semidur de 2-3 mm roz roşiatic
 O mică eroziune rotund ovalară de 2/5 mm
 O mică pată eritematoasă sau
eritematoscuamoasă
 O placă alb gălbui palidă
MANIFESTARI
CLINICE
 ASPECT
 lez. friabila, fara tendinta la vindecare,

asimptomatica
 caracteristic – leziune translucenta, prezenta

de ulceratii sau telangiectazii, margine rulata
(“perlata”)
 de multe ori pacientul declara ca leziunea “a

sangerat putin, s-a vindecat, dar a aparut din
nou”
MANIFESTARI
CLINICE
 SUBTIPURI CLINICE DE CBC
1. 5. plan
nodular cicatriceal
2. ulcerat 6.
3. sclerodermifor
terebrant m
4. chistic 7. superficial
8. pigmentat
1. CBC NODULAR
 cel mai frecvent subtip clinic de CBC
 papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe

fata
 telangiectazii, uneori keratozic
 margine rulata, formata prin confluarea unor

perle epiteliomatoase, translucide
 evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor

ani
 are tendinta de a ulcera

CBC nodulare incipiente:

- papula mica, perlata, langa
narina
- alta si mai mica in pliul
CBC nodular ceva

mai avansat. Nodul
unic, lucios, cu vase
telangiectazice,
dezvoltat pe
tegument expus
cronic la soare.
CBC nodular,
cu
telangiectazii
.
CBC nodular –
placa lucioasa
pe varful
nasului, cu
multiple
telangiectazii.
CBC nodular –
tumora neteda,
perlata, cu
telangiectazii.
Tumora este dura,
bine definita,
asimptomatica.
2. CBC ULCERAT – ULCUS
RODENS
 uneori – prin ulcerarea unui CBC nodular
sau morfeiform
 alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in

zgarietura de unghie”
 marginea ulceratiei – reliefata, perlata
 suprafata – rosie, curata sau acoperita de

sfaceluri si secretii purulente
CBC nodular
ulcerat – nodul
oval, perlat, pe
pleoapa inf., cu
aparitia unei
mici ulceratii.
CBC ulcerat, cu
telangiectazii.
CBC nodular
ulcerat – nodul
translucid, cu
ulceratie centrala.
CBC
ulcerat.
3. CBC TEREBRANT
 forma avansata a CBC ulcerat
 distructie tisulara import., extinsa la

structurile prof. cartilaginoase sau osoase
 in evolutie – complicatii:
- hg – prin erodarea unor vase de sange
- afectare meningeala – prin erodarea
cutiei craniene
- deschiderea sinusurilor paranazale
CBC neglijat,
care invadeaza
osul subiacent.
CBC recurent,
terebrant –
distructie tisulara
locala masiva.
4. CBC
CHISTIC
 nodul proeminent, hemisferic, dar cu

aspect chistic – moale, cu o zona
centrala depresibila
 localizare – frecvent la niv. pleoapelor si

in reg. sup. a obrazului
CBC
chistic.
CBC chistic, cu
telangiectazii.
CBC chistic
pleoapa
inferioara.
5. CBC PLAN
CICATRICEAL
 in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu

mici ulceratii superficiale, acoperite de
cruste
 la periferia leziunii – burelet perlat,

translucid sau pigmentat
 localizare – frecvent temporo-frontal

CBC plan
cicatriceal.
CBC incipient – margine rulata, opalescenta, centru

acoperit de o crusta.
CBC plan cicatriceal – atrofie centrala, cu perle

epiteliomatoase, pigmentate si telangiectazii la
CBC plan cicatriceal.

6. CBC
SCLERODERMIFORM
 sinonim – CBC morfeiform
 forma ceva mai rara
 placa ingrosata, scleroasa, NU este bine

delimitata – fara perle la periferie
 la palpare – induratie ce depaseste marginile

vizibile clinic, tegumentul este dificil de pliat
 suprafata neteda, usor reliefata sau

subdenivelata, de culoare galbuie sau sidefie
CBC sclerodermiform in unghiul intern

al ochiului.
CBC morfeiform
– asemanator
unei cicatrici, si
fara margine
perlata.
CBC morfeiform –
zona mica,
neuniforma, rau
definita,
asemanatoare unei
cicatrici. Prezinta 2
mici eroziuni
acoperite de cruste.
La palpare –
leziunea este
indurata dincolo de
limitele vizibile
clinic – necesita
CBC sclerodermiform – leziune mare, asemanatoare

unei cicatrici subdenivelate, cu numeroase arii de
pigmentare si telangiectazii, dara fara chenar perlat.
7. CBC
SUPERFICIAL
 sinonime – pagetoid, eczematoid,

multicentric
 localizare – frecvent pe trunchi
 placa eritematoasa / eritemato-

scuamoasa, diametru – cativa cm
 eroziuni, cruste sau pigmentare pe

suprafata
 margine discret reliefata, cu perle mici
 uneori – zone cicatriceale atrofice, ca

rezultat al vindecarii, dar leziunea se
extinde centrifug
 tendinta redusa la extindere sau ulcerare

Placa eritemato-
scuamoasa
persistenta.
Marginea rulata,
translucida
sugereaza un CBC
superficial.
CBC supeficial –
leziune cu aspect
pagetoid.
CBC superficial, cu
aspect de leziune
izolata, inflamatorie
- eczematoid.
CBC superficial – leziune unica, lucioasa,

eritematoasa. Marginea este rulata, usor elevata si se
observa mai bine prin iluminare laterala.
8. CBC
PIGMENTAT
 la niv. oricarei forme de CBC, la un moment

dat in evolutie poate sa apara pigment
melanic, negru-maroniu → CBC pigmentat
 se pigmenteaza mai frecvent CBC nodular

si cel superficial
 aparitia de pigment nu influenteaza

evolutia leziunii
Tumora pigmentata. Marginile translucide indica

dg. de CBC.
CBC pigmentat –
varianta de CBC
nodular ulcerat.
CBC
pigmentat.
ASPECTE
DERMATOSCOPICE
ASPECTE
DERMATOSCOPICE
Indicatiile dermatoscopiei:
- tumori melanocitare, benigne sau
maligne
- tumori
 nemelanocitare,
Carcinom bazocelular intre
pt. care:
aceste tumori
 Keratoza seboreica exista criterii
 Angioame bine stabilite,
 Dermatofibrom raportate de
 Dermatoze lichen plan- studii
like
multicentrice
 Acantom cu celule clare
 Lentigo solar
 Porocarcinom ecrin
 Boala Bowen
 Carcinom
scuamocelular
 Porom ecrin pigmentat
 leziunea va fi evaluata pt. prezenta

de:
 arborizatii vasculare (telangiectazii)
 arii in forma de “frunza de artar”
 cuiburi mari ovalare gri-albastrui
 multipli globuli gri-albastrui
 arii “in roata cu spite” sau
 ulceratii
 daca acestea sunt prezente - leziunea

este sugestiva pentru un CBC
Dermatoscopia arata
Imagine clinica a unui telangiectazii arborescente,
carcinom bazocelular un cuib ovalar si multipli
partial pigmentat. globuli si puncte gri-albastrui.
Imagine clinica a unui Dermatoscopie - puncte si

carcinom bazocelular globuli multipli, gri-albastrui.
pigmentat.
mica zona de
ulcerare
arii “in roata cu

CBC - aspecte
dermatoscopice - vase
arborescente.
ASPECTE
HISTOPATOLOGICE
ASPECTE
HISTOPATOLOGICE
 initial – in DERM – mase tumorale care se

desprind din EPIDERM
 ulterior – DERMUL este invadat de mase

tumorale mari, bine delimitate, de forme variate
pe alocuri, plajele tumorale se

afla in prelungirea stratului
bazal
stratul
bazal
plaje de celule
bazaloide
 masele tumorale au aspect monomorf – un

singur tip de celule, asemanatoare celulelor
bazale (cel. bazale atipice), care la periferia
maselor sunt dispuse in palisada, iar in
centru - dezordonat
 atipiile celulare si mitozele sunt rare
 stroma conjunctiva din jurul maselor

tumorale – infiltrata cu limfocite si
retractata, formind lacune peritumorale
Plaje de celule tumorale maligne (asemanatoare celulelor stratului

bazal al epidermului), cu caracter infiltrativ in derm. Dispozitia
celulelor tumorale este caracteristica: la periferia plajelor celulele
se dispun "in palisada" (nucleii perpendiculari pe conturul plajei) si
dezordonat in centrul plajelor tumorale. Stroma conjunctiva este
Detali
u.
 forme histopatologice:
- nediferentiate – CBC solid, chistic sau
superficial
- cu diferentiere - pilara (CBC keratozic)
- sebacee (CBC sebaceu)
- glandulara CBC adenoid)
- calcificat Malherbe
DIAGNOSTIC POZITIV ŞI
DIFERENŢIAL
DIAGNOSTIC POZITIV
 in general clinic
 examinare atenta, in lumina potrivita,

eventual cu ajutorul unei lentile simple
sau a dermatoscopului
 palpare
 diagnosticul trebuie confirmat histologic

- biopsie excizionala
DIAGNOSTIC
DIFERENTIAL CLINIC
CBC NODULAR
- nev melanocitar dermic CBC ULCERAT
- tricoepiteliom - CSC nodular
- dermatofibrom ulcerat
- CSC la debut - sancru sifilitic
- keloizi primar extragenital
- keratoze seboreice - keratoacantom
- molluscum - melanom ulcerat
contagiosum
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
CLINIC
CBC PIGMENTAT CBC SUPERFICIAL
- melanom nodular, - boala Bowen
cu dezvoltare in - boala Paget
suprafata sau pe - psoriazis
lentigo malign - eczema
- nevi compusi numulara
- nev albastru
- melanom
CBC
amelanotic
- tumori ale MORFEIFORM
anexelor - morfee
- keratoza seboreica - lichen
exofitica scleroatrofic
TRATAMEN
T
TRATAME
NT
 fctie de localizarea anatomica, aspectul clinic,

dimesiunea leziunii, varsta pacientului
 pt. a obtine vindecarea este necesat trat.

adecvat al tumorii primare - tumorile
recurente au probabilitate mare de recurenta
in continuare si de distructie locala importanta
 obiectivele tratamentului - vindecarea, dar si

un aspect estetic satisfacator (majoritatea
CBC sunt localizate la niv. extremitatii
cefalice!!!)
Excizia chirurgicala clasica

- avantaj - rezultat cosmetic bun, vindecare
rapida, control histologic al piesei excizate

- dezav. - excizia incompleta determina recidive
- sunt necesare margini de siguranta de 3-5

mm (5 mm pt CBC morfeiform sau recurent)
- excizie - pana in tesutul subcutanat
- pt. tumorile mici - sutura plagii

- pt. tumori mari - excizie larga, urmata de
grefa libera sau cu pedicul vascular
Chirurgia Mohs (chirurgie controlata

microscopic)
- excizie conservatoare, cu economie de
tesut, dar totusi sigura

- control microscopic riguros al piesei -
elimina riscul de recidiva

- in CBC recurente, cele cu localizare
centrofaciala, CBC morfeiform
- scumpa ?!
Electrocauterizarea
- indicatii - leziuni mari, multiple (CBC
superficial) pe torace, sau leziuni mici
(chistice sau nodulare) pe fata
- NU periorificial - cicatrici fibroase, retractile

- NU pt. CBC extensiv, morfeiform, recurent
- dezav. - vindecare mai indelungata, fara

control histologic
Chiuretarea
- la pacientii varstnici, cu leziuni bine
delimitate, nodulare sau superficiale
- este urmata de electrocauterizare pt.

indepartarea eventualelor resturi
tumorale
- vindecare cu cicatrici minime

Fotocauterizare cu laser
- laser CO2
- rezultate comparabile cu ale

electrocauterizarii
Criochirurgia
- metoda rapida, putin dureroasa, nu necesita
anestezie (suficient EMLA)
- distrugerea tumorii prin temperatura scazuta -

azot lichid la -50-60°C
- profunzimea distructiei este de max. 5 mm - pt.

tumori mici, incipiente, mai ales superficiale
- tehnica este “oarba” (fara control histologic) -

indicata doar in cazurile in care alte metode
sunt contraindicate
Substantele citoxice topice

- 5-fluorouracil, imiquimod 5% etc
- pt. CBC superficiale
- pt. alte forme - asociate cu chiuretare sau

electrocauterizare
- recurente frecvente - metoda rezervata

pacientilor imobilizati, cu speranta mica de
viata
Radioterapia
- la cei care au contraindicatii pt. excizie
chirurgicala (varstnici, afectiuni generale
severe)
- pt. tumori excizate incomplet
- doza de radiatii - fctie de suprafata si

profunzimea tumorii
- trat. dureaza mult, risc de recidive
- NU periocular - recidive imposibil de tratat

- NU la tineri - risc de radiodermite tardive
Alte metode de tratament

 terapia fotodinamica (PUVA)
 tratament sistemic cu retinoizi aromatici

pt. CBC la pacienti cu sindrom nevoid
bazocelular sau xeroderma pigmentosum
CHIRURGIA MOHS IN
CBC
 sinonime - chemochirurgie
- chirurgie micrografica
- excizie controlata microscopic
- chirurgie histografica orientata
microscopic
(= Microscopically Oriented Histographic
Surgery)
 dezvoltata de dr. Frederic Mohs - metoda

precisa de trat. al tumorilor cutanate maligne,
cu cele mai mari rate de vindecare (99%) si cu
maxima economie de tesut sanatos
 initial - anestezie
locala
 apoi - chiuretarea sau

excizia tangentiala a
tumorii, pt. a evidentia
mai bine marginile ei
anatomice in plan
transversal - se
apreciaza intinderea
tumorii in suprafata
 dupa chiuretare - desenarea conturului

care va fi excizat - 2-3 mm inafara
marginilor leziunii
 excizia chirurgicala - cu bisturiul inclinat la

45°
 piesa rezultata are forma unei farfurii

 piesa in forma de farfurie se sectioneaza

in 4 sferturi
 fiecare sfert este numerotat si marcat cu
2 culori pt. identificare
 realizarea unei harti a piesei excizate -

se deseneaza cele 4 sferturi, fiecare cu
numarul si cu orientarea sa (in fctie de
culori)
 procesarea celor 4 sferturi separat :

inghetare la criostat - sectionare cu
criotomul - sectiuni transversale de 5-10
μ grosime - sectiunile obtinute se intind
pe lama si se coloreaza HE sau albastru
de toluidina - pt. CBC
Realizarea de Sectiuni transversale Harti ale tumorii, la
sectiuni transversale (orizontale) la diferite diferite niveluri de
ale tumorii - imagine niveluri de profunzime profunzime.
din lateral a tumorii. ale tumorii.
 separat pt. fiecare sfert - se examineaza

sectiunile transversale de pe lama la
microscop - de catre chirurg!!
 acolo unde este identificat tesut tumoral -

se deseneaza pe harta pt. a obtine harta
exacta a tumorii - corelarea aspectului
microscopic cu localizarea anatomica
 pt. a nu exista recidive - excizia trebuie sa

fie facuta in tesut sanatos - sa nu existe
celule tumorale in marginile piesei
 daca se identifica celule tumorale in una din

marginile piesei - se deseneaza pe harta si
se reintervine, dar numai in zona respectiva
- excizia tangentiala a restului de tumora
 procedura se repeta pana cand

marginile tesutului excizat sunt 100%
fara celule tumorale - s-a realizat excizia
tumorii in totalitate, dar fara risipa de
tesut sanatos - rezultat cosmetic maxim
posibil
 dupa excizia primara a tumorii, cat timp sunt

realizate si examinate lamele - plaga este
acoperita cu un pansament temporar, iar pacientul
asteapta
 interventia dureaza destul de mult, mai ales daca

se reintervine de mai multe ori - de la 30 min la
cateva ore - contribuie astfel la costul crescut al
chirurgiei Mohs
 cel care realiz. excizia si cel care citeste

lamele la microscop - obligatoriu una si
aceeasi persoana - chirurg dermato-
patolog - pt. optimizarea corelatiilor
clinico-patologice
 in plus este nevoie de asistenta in timpul

interventiei si de un tehnician pt.
procesarea piesei excizate - de aici o parte
din costurile mari ale procedeului
 dupa realizarea exciziei complete -

defectul tegumentar ramas trebuie inchis -
fctie de dimensiuni - cu sutura sau cu
grefa/lambou de piele
 inchiderea plagii - acelasi chirurg sau altul,

specializat in chirurgie reconstructiva
De ce chirurgie Mohs?
pentru
ca…
 in chirurgia clasica -
piesa obtinuta este
sectionata in ”felii de
paine” - doar 1% din
marginile tumorii sunt
examinate - risc mare de
celule tumorale restante
- recidiva
 daca se largesc limitele

exciziei - defect
tegumentar mare, cu
rezultate estetice mai
reduse
EVOLUŢIE ŞI
PROGNOSTIC
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
Evolutie naturala
- cele mai import. complicatii apar prin
invazie locala
- tumora creste lent, timpul de dedublare a

leziunii - 6 luni-1an
- netratata, leziunea invadeaza tesutul

subcut., muschiul si chiar osul
- tumorile situate la niv. unor santuri
anatomice sunt de obicei extensive
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
- rar, tumorile foarte agresive sau cele
recurente pot evolua cu invazie perineurala -
durere, parestezii, pareze (in specialCBC la
niv. periocular)
- mts. - doar foarte rar - in ggl. limf. si pulmon
- factori de risc pt. mts. - CBC morfeiform,

prezenta invaziei perineurale
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
Cu tratament corect
- pt. majoritatea pacientilor tratati corect,
progn. este excelent - vindecare pana la 99%
- totusi, pacientii trebuie supravegheati pt.

recurente sau pt. aparitia unui nou CBC -
riscul de a dezv. un al doilea CBC primar este
de 36-50%
EVOLUTIE SI
PROGNOSTIC
- pacientul cu istoric de CBC - examinare
periodica a intregului tegument (la 2, 6, 12
luni, apoi anual) + consiliere pt.
fotoprotectie (risc crescut de melanom!!!)
- pt. CBC recurente - progn. este favorabil,

desi astfel de tumori sunt de obicei mai
agresive
- CBC cu mts. - progn. rezervat, supravietuire

8-10 luni de la dg.
Prin urmare, in fata unui CBC…

CB
C
“H” zone -
regiunea
centrofaciala, in
care economia
de tesut sanatos
este foarte
 Atât
deocamda
tă

Carcinom Bazocelular

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carcinom Bazocelular

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori cutanate

Tumorile cutanate maligne reprezintă

 carcinoame cutanate (cu origine epitelială);

 melanoame maligne (tumori ale sistemului

 sarcoame cutanate (cu origine

II. Factori imunologici

III. Factorii extrinseci (Radiaţiile ultraviolete )

 Imunodepresia este o condiţie ce

Conf.dr. LAURA GHEUCA SOLOVASTRU

 cel mai frecvent “cancer de piele”

 tumora maligna – datorită potentialului distructiv

 in popululaţia tanara – incidenta este in crestere

 neoplazie maligna derivata din celule

 fara tratament – evoluţie lentă, cu invazie

 75% din cancerele cutanate nemelanocitare

 mai frecvent la bărbaţi si la varstnici, dar si

 clasic – indivizi cu fototip I sau II, pe tegument

 pacientii cu CBC – risc de 3x mai mare de a

Punctele reprez. CBC

 la tineri, la femei (forme superficiale pe

 alcoolicii cr. – incidenta crescuta a CBC, cu

 patogenia CBC presupune expunerea la lumina

 risc mai mare – expunerile intense, in vacante

 sindroame transmise ereditar, cu risc de a dezv.

 implicarea sist. imun – pacientii imunodeprimati

 Carcinoame bazocelulare exofitice:

 Un mic grăunte emisferic de dimensiunea unui

 lez. friabila, fara tendinta la vindecare,

 caracteristic – leziune translucenta, prezenta

 de multe ori pacientul declara ca leziunea “a

 SUBTIPURI CLINICE DE CBC

 cel mai frecvent subtip clinic de CBC

 papula sau nodul dur, proeminent, localizat pe

 telangiectazii, uneori keratozic

 margine rulata, formata prin confluarea unor

 evol. lenta – creste incet, pe parcursul mai multor

 are tendinta de a ulcera

CBC nodulare incipiente:

CBC nodular ceva

 alteori – debut cu aspect ulcerativ, “in

 marginea ulceratiei – reliefata, perlata

 suprafata – rosie, curata sau acoperita de

 forma avansata a CBC ulcerat

 distructie tisulara import., extinsa la

 nodul proeminent, hemisferic, dar cu

 localizare – frecvent la niv. pleoapelor si

 in centru – placa atrofo-cicatriceala, cu

 la periferia leziunii – burelet perlat,

 localizare – frecvent temporo-frontal

CBC incipient – margine rulata, opalescenta, centru

CBC plan cicatriceal – atrofie centrala, cu perle

CBC plan cicatriceal.

 forma ceva mai rara

 placa ingrosata, scleroasa, NU este bine

 la palpare – induratie ce depaseste marginile

 suprafata neteda, usor reliefata sau

CBC sclerodermiform in unghiul intern

CBC sclerodermiform – leziune mare, asemanatoare

 sinonime – pagetoid, eczematoid,

 localizare – frecvent pe trunchi

 placa eritematoasa / eritemato-

 eroziuni, cruste sau pigmentare pe

 margine discret reliefata, cu perle mici