COLEGIUL ECONOMIC “NICOLAE TITULESCU”

BAIA MARE

PROIECT PENTRU OBŢINEREA

CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE
NIVEL 4 DE CALIFICARE
 
 
CALIFICAREA:
TEHNICIAN ÎN HOTELĂRIE

  Îndrumător proiect: Candidat :

prof. BALLA MIHAELA SZALONTAI NOEMI-TIME

clasa a XII-a F
 
CUPRINS
Argument 
Cap I. AMENAJAREA PENTRU TURISM A LOCALITĂȚILOR RURALE
1.1 Conceptul de amenajare turistic
1.2 Definirea turismului rural și a agroturismului
1.3 Sate turistice: amenajare, echipare, tipologie 
 
 
 

Cap II. POTENȚIALUL TURISTIC ETNOGRAFIC AL ROMÂNIEI

2.1 Zone etnografice
2.2 Elemente ale potențialului turistic etnografic(arhitectură, meșteșuguri, tehnică populară)
2.3 Manifestări etnofolclorice  

Cap III. SATE CU POTENȚIAL TURISTIC ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ

3.1 Săpânța
3.2 Valea râului Izei`
3.3 Ocna Șugatag 

Bibliografie 
Anexe
 
 Argument
 Am ales această temă, deoarece consider că așezările rurale
reprezintă pe de- o parte un factor importantă în
dezvoltarea turismului în România, această formă de turism
având un impact foarte mare asupra turiștilor străini,
dezvoltându-le un interes foarte mare pentru aceștia, iar pe
de altă parte reprezintă cea mai ,,eco” formă de turism,
având cel mai mic impact dăunător asupra mediului
înconjurător, fapt ce este tot mai apreciat pe tot globul.
  O altă idee esențială pentru dezvoltarea așezărilor rurale
este reprezentată de: turismul rural și agroturismul. Acestea
două reprezintă principala modalitate de dezvoltare a
amenajărilor rurale.
 Câteva exemple de așezari rurale sunt reprezentate de
satele: Săpânța, cele de pe Valea Izei și Ocna Șugatag.
 Cap I. AMENAJAREA PENTRU TURISM A LOCALITĂȚILOR

 Turismul rural în ţara noastră se practică din totdeauna, dar spontan,

sporadic, întâmplător, şi mai ales neorganizat; forma sa de materializare o
reprezintă, începând cu anii ’20-’30, cazare la cetăţeni a vizitatorilor
ocazionali a unie aşezări rurale.
 1.1 Conceptul de amenajare turistic

 În literatură de specialitate s-au conturat de-a lungul anilor mai

multepuncte de vedere cu privire la conceptul de amenajare a teritoriului.
Astfel FRIRVIL consideră că amenajarea teritoriului reprezintă “un
efortde dezvoltare planificată la diferite sectoare ale economiei naționale,
invederea realizării unei soluții optime pentru dezvoltarea coordonată a
uneizone într-un ansamblu complet”.

 Într-o accepțiune modernă, amenajarea turistică se cere a

fi coordonataintr-o viziune sistematică unitate ce urmează a fi amenajată
(de regulazona/regiune turistică), fiind considerat că sistem recreativ
socio-spațial. Combinarea informațiilor referitoare la cele 2 grupede
componente conduce la desprinderea următoarelor elemente
definitoriipentru conceptul de amenajare turistică.
1.2 Definirea turismului rural și a agroturismului
 Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată
și condusă de populația locală și care are la baza o strânsă legătură cu
mediul ambient, natural și uman.
 Din punct de vedere agro-economic, activitatea agroturistică se poate
desfăşura şi sub forma simplei găzduiri, atunci când o gospodărie
ţărăneasca închiriază camere neutilizate de proprietar, din propriul său
patrimoniu edilitar, fără a oferi în mod organizat, coordonat şi continuu o
altă formă de servicii (masa, vizite şi excursii în împrejurimi, etc.) în
interiorul sau în afara gospodăriei.
 1.3 Sate turistice: amenajare, echipare, tipologie

 
 Stabilirea tipurilor de sate turistice este necesară pentru
identificarea specificului localităților în vederea promovării pentru
fiecare localitate a celor mai adecvate forme de turism, în funcție
de principalele caracteristici geografice, sociale, economice, cât și
de opiniile turiștilor care frecventează acea localitate. Această
stabilire a tipurilor de sate turistice reprezintă un mijloc de
selecționare a turiștilor, grupându-i în funcție de motivațiile și
opțiunile lor turistice. Datorită acestui lucru, spațiile de cazare și
serviciile oferite pot fi organizate în funcție de principalele
carcateristici social – economice ale turiștilor ce sosesc în acel sat.
 Cap II. POTENȚIALUL TURISTIC
ETNOGRAFIC AL ROMÂNIEI
 România prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiplele
dovezi aleunei istorii şi culturi milenare, ca şi prin construcţiile dobândite
de-a lungul anilor,dispune de un bogat potenţial turistic valorificat într-o
oarecare măsură. În timp, s-auscris multe articole şi cărţi, s-au întocmit
hărţi turistice ale României sau destinatemasivelor montane, litoralului,
Deltei Dunării, majorităţii oraşelor, monumentelor naturiietc.
 2.1. Zone etnografice

 Maramureşul, străvechi ţinut românesc s-a remarcat datorită varietăţii

peisajelor naturale, bogăţiei şi culturii populare tradiţionale şi
contemporane, elemente care explică atractivitatea sa turistică cu totul
deosebită. Prezenţa Munţilor Maramureş, Gutâi şi Ţibleş, Rodnei, a
depresiunii intramontane omonime, cu sate mari, adunate, cu câte
două, trei gospodării aliniate în adâncime, la care s-au adăugat mereu
altele de-a lungul existenţei acestora atestă nenumăratele posibilităţi de
practicare a turismului rural şi agroturismului.
 Localităţi precum Ocna Şugatag, Borşa, Botiza, Bârsana, Ieud, Deseşti,
Moisei, Oneşti, Rozavlea, Săliştea de Sus, Rona de Sus, Săpânţa, Vadu
Izei sunt cunoscute pentru ospitalitatea pensiunilor turistice
2.2 Elemente ale potențialului turistic etnografic

 Potenţialulturistic al unui teritoriu poate fi definit, la modul general, prin

ansamblul elementelor ce se constituie ca atracţii turistice şi care se
pretează unei amenajări pentru vizitare şi primirea călătorilor.
 2.3. Manifestări etnofolclorice
 La nivelul comunităților rurale viața socială se desfășoară în
concordanță cu un anume instrument de măsurare a timpului, care să pună
în acord varietatea preocupărilor umane cu fenomenele constante ale
mediului terestru și cosmic. Aceste legături sunt materializate prin multiple
sărbători și ritualuri specifice poporului român.
 Satul românesc – prin specificul etnocultural și etnografic, prin orginalitate
și bogăția resurselor proprii spațiului geografic aferent – poate să se
constituie ca un produs turistic inedit, care să satisfacă o gamă largă de
motivații în turismul organizat și pe cont propriu, intern și internațional.
 Cap III. SATE CU POTENȚIAL TURISTIC ÎN JUDEȚUL MARAMUREȘ
 Judeţul Maramureş este situat în extremitatea de N-NV a României,
 

la graniţa cu Ucraina, între 47ᴼ20’00” şi 48ᴼ00’15” latitudine N şi 252’30”

şi 25ᴼ07’30” longitudine E. Maramureşul are o suprafaţǎ de 6 304 km
adicǎ 2,37% din suprafaţa ţǎrii şi o populaţie de 535000 locuitori (2005)
şi se întinde în parteade nord a Carpaţilor Orientali, aceştia se desfac în
douǎ ramuri:
 Rodna şi Munţii Maramureşului, închizând depresiunea cu acelaşi nume.
 3.1 Săpânța

• Săpânţa – un loc binecuvântat de Dumnezeu, cu oameni dârzi şi

statornici, legaţi de pământul moştenit de la Stan, de la Petru, de la
Ilie, Mihai şi Sandrin a lui Stan, precum şi al lui Nan, Dan, Tivadar,
Tite, cei care au format hotarul Săpânţei. Săpânţa apare în
documente şi înscrisuri de la 1373, (diploma din 30 octombrie 1373
în care sunt aşezaţi nobilii din Săpânţa). „Localitatea şi-ar trage
numele de la un vechi radical celto-galic, de origine indo-
europeană: „sappus”=brad sau italianul „zapinus”=ţapin.
• La obârşie, Valea Săpânţei se numeşte Valea Bradului, de la
radicalul traco-dacic „bredh”=brad”. Satul este aşezat pe malul
stâng al Tisei la o distanţă de 18 km spre vest de municipiul,
Sighetu Marmaţiei. Marginile acestui teritoriu se întâlnesc cu
hotarele localităţilor: Câmpulung la Tisa, Sarasău, Sighetu
Marmaţiei, Giuleşti, Ocna Şugatag, Baia Mare, Certeze, Remeţi, iar
la nord cu râul Tisa, care împarte Maramureşul şi desparte România
de Ucraina.
 3.2 Valea râului Izei`

 Satul Vadu Izei, cunoscut pentru meşteşugarii săi şi pentru sculptura în

lemn, se află la unirea a două râuri importante, Iza şi Mara, la aproape 7
km sud de Sighetu Marmaţiei. Populată încă din Epoca de bronz, dovadă
stând brăţările şi monezile din argint, satul este atestat prima dată în 1383,
cu numele Satul lui Lupu. În Vadu Izei există pictori care fac icoane pe
sticlă, precum Ioan Borlean; ţesători precum Maria Moldovan şi Ileana
Borlean, persoane care fac pături sau covoare cu lână vegetală vopsită; şi
numeroşi muzicanţi şi cântăreţi, iar oamenii din Vadu Izei nu sunt numiţi
dobaşi degeaba.
 3.3 Ocna Șugatag

 Tinut de istorie si legenda, amplasat intr-un decor natural de o excelenta

frumusete peisagistica, la poalele muntilor Gutai, cu o panorama vasta de
unde pot fi admirati muntii Maramuresului care inchid aidoma unui zid de
cetate Depresiunea Maramuresului, Ocna Sugatag se afla la intretaierea
unor drumuri datate din timpuri istorice, astazi localitatea reprezentand o
vestita zona turistica.
 Gratie pozitiei sale geografice in cadrul depresiunii Maramuresului si a
dezvoltarii sale economice, localitatea detine o puternica retea de sosele
asfaltate realizand legaturi cu celelalte localitati de pe Valea Izei si Viseu.
 BIBLIOGRAFIE
 Bran, F., Istrate, I., Roşu, A. G:, - Economia turismului şi mediului
înconjurător, Editura Economică,Bucureşti 1996
 Minciu, R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti 2004

 Stânciulescu G., coordonator, Tehnologia turismului, Editura

Niculescu ABC, București, 2004
 Stânciulescu G., Managementul operațiunilor de turism, Editura
ALL Beck, București, 2003
 Ștefania M., Capotă V., Costea F., Veteanu C., manual Organizarea
agenției de turism, Editura CD PRESS, București 2007
ANEXA 1
ANEXA 2
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!