Sunteți pe pagina 1din 56

Diagnosticul

imagistic al patologiei
hipofizare
Tehnici de explorare radioimagistica
 in functie de bazele fizice sunt:
 tehnici ce utilizeaza razele X:
 radiografii, mielografii, CT

 tehnici imagistice ce utilizeaza alte modalitati de


obiectivare a structurilor anatomice:
 ecografia, IRM
ANALIZA UNUI CT CEREBRAL
Sistematic, se urmareste:
 depistarea anomaliilor de densitate (hipo/ hiper) intraparenchimatoase
 hiperdensitate: sange, calcificari
 hipodensitate: edem, chist, cavitate porencefalica...
 mixte: procese expansive neomogena cu calcificari / necroza intratumorala, /sangerari /componente chistice,
edem perilezional
 anomalii de densitate si dimensiuni ale spatiilor extracerebrale
 colectii subdurale, epidurale : hematice, seroase, mixte + rasunetul asupra structurilor
nervoase
 efect de masa / tractiune
 compresia unui ventricul
 devierea structurilor liniei mediane (coasa creierului, ventricul III, apeduct Sylvius)
 cautarea senmnelor de angajare cerebrala = angajare subfalciforma, temporala, diencefalica,
a amigdalelor cerebeloase in gaura mare occipitala
 analiza spatiilor intergirale (reduse / dilatate)
INDICATII:
- in ansamblu, toata patologia neurologica si neurochirurgicala poate beneficia de examinare
CT
LIMITE:
sensibilitate redusa in depistarea unor leziuni functie de natura acestora(placa de
demielinizare, astrocitom de grad mic)
dimensiuni mici ale leziunii
localizarea in fosa posterioara
Secventa scurta T1 Secventa lunga T2, DP

  contrast anatomic    contrast invers


         (s.a. alba, s.c. gri, LCR negru)          (LCR > s.c .> s.a.)
  leziune = hiposemnal    leziune = hipersemnal
  grasime, metHb, melanina = Hsemnal    lichide = hipersemnal
ELEMENT ANATOMIC SEMNAL SEMNAL T2 SE
T1 SE

GRASIMEA s.c.,epidurala,foraminala Hiper Hipo (hiper in FSE)

VERTEBRE H h
- OS SPONGIOS Rel. omogen  
   
  h (marcat)  
-OS CORTICAL   h
  h  
HILUL VENOS H
CORDONUL MEDULAR Izo h
Omogen de ob

RADACINILE NERVOASE h H

PLEXURI VENOASE epidurale si foraminale C: H  


L: h

DISCURILE INTERVERTEBRALE Izo, omogen H: nucleul pulpos /


h:periferic

COLOANELE LCR h marcat H

LIGAMENTELE PARAVERTEBRALE h marcat H

MUSCULATURA PARAVERTEBRALA Izo/discret h h relativ


 Patologiile localizate in regiunea sella
turcica ocupa un rol aparte in patologiile
intracraniene din cauza structurilor de
importanta vitala situate in regiune:

• Hipofiza.
• Arterele carotide (si implicit inelul arterial al
creerului).
• Sinusul cavernos (+ nervii cranieni).
• Chiasma optica (0.5 cm supraselar).
Microadenomul Hipofizar:

 Adenom cu diametru <10mm situat in


hipofiza.
Microadenomul Hipofizar:
 In T1 – hipo.
 In T2 – hiper.
 Diagnostic diferential: adenom sau chist
Rathke.
Microadenomul Hipofizar:
 Sensibilitatea MRI simplu in detectarea
unui microadenom hipofizar este de aprox
70%.
 Administrarea de gadoliniu reduce
rezultatele fals negative de la 30% la 15%.
Microadenomul Hipofizar:
Macroadenomul Hipofizar:
 Adenom cu diametru >10mm.
 Deseori prezinta arii de necroza si
hemoragii.
 Initial extind sella turcica, apoi se extind
supraselar, compresind chiasma optica sau
alte structuri, cu manifestari clinice
corespunzatoare.
Macroadenomul Hipofizar:
 Din cauza prezentei diafragmei
macroadenoamele au o configuratie tipica
de om de zapada.

 Diagnostic diferential de meningiom.


♠ Suplimentar numai macroadenoamele
extind sella turcica.
Meningiom
Interventie Chirurgicala:
Extindere in sinusul cavernos:
 Diagnostic diferential: meningioamele tind
sa comprime artera (arterele) carotida, iar
adenoamele nu (tesut practic lipsit de
stroma).
Prolactinom
 Tratament conservativ.
Chist Rathke
 In T1 hiper( numai lichid, singe sau grasimi)
CranioFaringiom:
 Tumora din epiteliul Rathke.

 Benigna dar cu crestere local invaziva.

 Poate prezenta focare de necroza,


hemoragii, cavitati chistice.
CranioFaringiom:
CranioFaringiom:
 Sectiuni Sagitale
CranioFaringiom:
 Sectiuni coronale
CranioFaringiom:
 Sectiuni axiale.
CranioFaringiom:
 CT – calcificari.
Meningiom:
 Cea mai frecventa tumora intracraniana. In
20% apare la baza craniului.
 De regula tumori solide cu cavitati chistice.
Meningiom:
 CT & IRM
Meningiom:
Meningiom:
 Compresia hipofizei.
Anevrism:
Anevrism:
Anevrism:
Aplazie:
Aplazie:
Aplazie:

S-ar putea să vă placă și