Cancerul Colorectal

 Cancerul colorectal reprezinta al doilea cel mai frecvent tip de cancer in Romania. Deşi
cancerul colorectal este pe locul doi ca frecvenţă a diferitelor tipuri de cancer, după cancerul
pulmonar, el poate fi vindecat şi prevenit – dacă este depistat din timp.
 In momentul de fata, nu este pe deplin cunoscut de ce apare cancerul colorectal. S-au
identificat mai multi factori de risc. Unele persoane care prezintă acesti factori de risc nu vor
dezvolta niciodata cancer colorectal, iar alte persoane, care nu au nici unul din aceşti factori
de risc vor dezvolta totuşi cancer colorectal.
 Cancerul colorectal apare cel mai frecvent ca boala sporadică, adica nu este legat de o
moătenire genetică transmiţătoare a unui risc pentru acest tip de cancer.
 Aproximativ 20% din cancerele colorectale apar în context familial. Mai putin de jumatate
dintre acestea sunt rezultatul unei boli ereditare cunoscute. In celelate cazuri familiale, cauza
este necunoscută. Incidenţa familiala apare nu doar din cauza moştenirii genetice comune, dar
şi a factorilor de mediu comuni, care pot creşte riscul.
Cauze

 Nu este cunoscuta cauza exacta a cancerului colorectal. Majoritatea cazurilor debuteaza prin
aparitia unor vegetatii mici sau polipi la nivelul rectului sau colonului.
 Polipii colonici sunt excrescente pediculate atasate de mucoasa colonului, respectiv a rectului.
O parte dintre acesti polipi pot suferi in timp modificari canceroase (transformare maligna),
dand nastere cancerului colorectal.
 Daca sunt descoperiti din timp in cadrul unui examen de rutina, acestia pot fi indepartati
chirurgical, evitand astfel transformarea maligna a acestora.
Principalii factori de risc pentru cancerul colorectal sunt:

– Imbatranirea: riscul de cancer colorectal creste cu înaintarea în vârstă.

– Antecedentele de polipi colorectali ; polipii, nu sunt canceroşi, dar pot evolua, in timp, in cancer. De aceea, polipii
sunt recunoscuti ca leziuni precanceroase

–Antecedentele de cancer colorectal: chiar daca tumoarea a fost indepartată complet în timpul tratamentului
anterior, exista un risc crescut de a dezvolta o nouă tumoare în alta parte a intestinului gros sau în rect.

–Antecedentele de cancer de alte tipuri: limfomul, cancerul testicular sau cancerul endometrial creşte riscul
dezvoltarii unui cancer colorectal.

– Bolile inflamatorii ale intestinului, de exemplu boala Crohn sau colita ulcerativa, care produc inflamaţii de durată
ale intestinului gros, pot duce la displazie, care poate evolua în timp spre cancer. Riscul creşte odata cu durata bolii
inflamatorii a intestinului şi cu severitatea şi extinderea inflamaţiei. Cancerul colorectal la pacienţii cu boala Crohn
sau colita ulcerativă reprezintă aproximativ doua treimi dintre cazurile de cancere colorectale sporadice.

– lstoricul familial: circa 20% din cancerele colorectale apar în context familial. Daca o rudă de gradul întâi are
cancer colorectal, riscul de a dezvolta cancer colorectal se dublează. Acest fapt se poate datora moştenirii genetice sau
factorilor de mediu comuni.
Sindroamele ereditare cunoscute care predispun la cancer colorectal sunt:

o Polipoza adenomatoasa familiala

o Sindromul Lynch, numit si cancer colorectal nonpolipozic ereditar.
Simptome

 Cancerul colorectal este de obicei asimptomatic in stadiile incipiente. Simptomele apar relativ tarziu in evolutia bolii, atunci
cand tumora este greu de tratat si aproape imposibil de vindecat. Simptomele cele mai frecvente, includ:
- durere abdominala (frecvent periombilicala) 
- scaun sanghinolent sau scaun inchis la culoare, negricios (melena) 
- tulburarea tranzitului intestinal normal (scaune frecvente, constipatie cronica sau senzatia de defecatie incompleta) 
- fatigabilitate marcata (oboseala accentuata) 
- scaderea in greutate, apare relativ rar (cateva kilograme in ultimele luni)
 In unele cazuri, cancerul colorectal poate fi asimptomatic. De asemenea, simptomele depind in majoritatea cazurilor de
localizarea anatomica a tumorii la nivelul intestinului gros.
 Cecul si colonul ascendent, constituie primul, respectiv al doilea segment al intestinului gros si sunt situate in partea dreapta
a abdomenului.
 Cancerul cu aceasta localizare poate cauza sangerare, cu aparitia scaunelor sanghinolente precum si a anemiei secundare
pierderii de sange (semnele clinice frecvente ale anemiei sunt fatigabilitatea si slabiciunea generalizata).
 In alte cazuri, scaunul poate parea normal macroscopic si este deseori lipsit de simptomele clinice care pot
semnala boala. 
Colonul transvers, al treilea segment al intestinului gros, traverseaza de la dreapta la stanga abdomenul superior.
In acest tip de localizare a cancerului colorectal, pot aparea crampele si durerea abdominala.
 Colonul descendent, segmentul patru al intestinului gros, precum si ultimul segment al acestuia in forma de "S",
denumit si colon sigmoid. Aceste segmente leaga restul intestinului gros de rect si sunt situate in regiunea
abdominala stanga.
 Cancerul cu aceasta localizare poate prezenta ca si semne clinice, scaune inguste, in "creion", precum si scaune cu
striuri sanghine (rectoragii). Rectoragiile secundare cancerului colorectal, trebuie diferentiate de hemoragiile
produse de ruperea hemoroizilor cu aceeasi localizare.
Evolutie
 Dupa cum am mentionat, cancerul colorectal este constituit dintr-o aglomerare de celule anormale (care au
suferit transformare maligna), cu localizare la nivelul intestinului gros.
 Polipii intestinali (tumori benigne), sunt relativi frecventi in randul populatiei. Acestia pot suferi in timp
diferite modificari, care duc in final la aparitia cancerului colorectal. Excizarea chirurgicala a polipilor (in cazul
in care sunt detectati in urma unui examen de rutina), poate preveni aparitia cancerului la acest nivel
 Cancerul colorectal are de obicei o evolutie lenta, deseori fiind necesari mai multi ani ca tumora sa fie suficient
de mare pentru a produce simptome clinice. In cazul in care nu este diagnosticat si tratat, cancerul colorectal
poate invada tesuturile si organele invecinate si poate, de asemenea, determina metastaze.
 Dupa ce tumora trece de stratul muscular al intestinului, aceasta invadeaza ganglionii limfatici adiacenti, ca
apoi sa metastazeze in alte organe, precum ficatul, (ficatul este pricipala localizare a metastazelor secundare
cancerului colorectal).
 Alte determinari secundare (metastaze), pot aparea la nivelul plamanilor, ovarelor sau sistemului osos.
 Prognosticul (evolutia pe termen lung), al cancerului colorectal depinde de localizarea si dimensiunea tumorii.
Majoritatea expertilor oncologi folosesc termenul de prognostic la 5 ani (cate procente din persoanele cu cancer
colorectal supravietuiesc peste 5 ani din momentul diagnosticului).
 Nu trebuie totusi sa se uite ca aceste cifre pot fi in unele cazuri doar orientative si nu se poate cunoaste cu
exactitate evolutia fiecarui caz in parte.
 Rata supravietuirii la 5 ani in cazul persoanelor cu cancer colorectal, este de:
- 90%, sau mai mult daca diagnosticul este precoce si este astfel tratat inaintea aparitiei determinarilor
secundare (tumora localizata strict la nivelul intestinului) 
- 67%, daca tumora s-a extins la nivelul ganglionilor limfatici adiacenti sau a organelor invecinate 
- 10%, daca tumora s-a raspandit la nivelul ficatului, plamanilor sau oaselor (metastaze la distanta).
Consultul de specialitate

 Este necesar un consult medical de specialitate in cazul unei persoane care are urmatoarele
simptome, caracteristice cancerului colorectal:
- modificarea tranzitului intestinal;
- sangerare rectala, scaun cu sange sau scaun negru (melena);
- diaree cronica sau constipatie cronica, insotita uneori de senzatia de defecatie incompleta;
- defecatie dificila cu scaun subtiat (scaun in "creion");
- durere abdominala, balonare, flatulenta excesiva;
- scadere inexplicabila in greutate;
- fatigabilitate cronica.
 Testele de screening (diagnostic precoce), sunt foarte importante datorita faptului ca neoplasmul
colorectal produce simptome clinice in stadiile evolutive relativ tardive, de aceea este important ca
boala sa fie diagnosticata la timp pentru efectuarea unui tratament curativ.
 Testele de screenig pot identifica leziunile intestinale precanceroase (polipii adenomatosi)
tratamentul chirurgical al acestora scazand riscul de aparitie a cancerului colorectal.
 Exista o perioada de timp in care medicul observa evolutia leziunilor precanceroase, fara
efectuarea unui tratament, insa acest lucru nu este o optiune in cazul persoanelor care au simptome
caracteristice neoplasmului colorectal.
Medici specialisti recomandati

-medicul de familie;
-medicul generalist (medicina interna);
-medicul gastroenterolog;
-chirurgul generalist.
 In cazul suspiciunii de cancer colorectal, este indicat consultul unui chirurg generalist sau a
unui chirurg specializat in chirurgia colonului si rectului. Tratamentul neoplasmului colorectal
este efectuat de chirurg, oncolog si radioterapeut.
Investigatii

 Pe langa anamneza si istoricul medical, sunt necesare unele investigatii pentru a confirma diagnosticul de cancer colorectal:
- colonoscopia este o investigatie in care este utilizat un tub cu fibre optice (endoscop), capabil sa vizualizeze lumenul
intestinului gros (colon, sigmoid)
- endoscopia este necesara in cazul pacientilor care acuza simptome precum sangerarea inexplicabila de la nivelul rectului,
constipatie sau diaree cronica, scaun sanghinolent, scaun negricios (melena) sau durere la nivelul abdomenului inferior.
 Colonoscopia este de asemenea recomandata in cazul pozitivarii testelor de screenig pentru cancerul colorectal
- tuseul rectal este o examinare de rutina in care medicul examineaza digital regiunea anala si rectul si poate identifica cu
usurinta sangerarea activa aparuta la acest nivel, durerea rectala sau adenomul de prostata la barbati
- testul de sangerare oculta, identifica sangerarile microscopice de cauza intestinala, prin examinarea scaunului
- sigmoidoscopia, o investigatie asemanatoare colonoscopiei, care poate identifica leziuni cu localizare la nivelul colonului
sigmoid. Ca si colonoscopia, este recomandata la persoanele cu sangerare rectala inexplicabila, diaree sau constipatie cronica
sau durere la nivelul abdomenului inferior
- examenul baritat (irigografia) este o investigatie in care este vizualizat radiologic colonul, dupa ce in prealabil s-a efectuat
o clisma cu bariu (substanta care poate fi vizualizata radiologic)
- biopsia este o procedura care consta in examinarea la microscop a unei mostre de tesut de la nivelul leziunii suspecte
- teste de sange (in special hemograma) sunt folosite pentru evaluarea unor simptome precum anemia, fatigabilitatea sau
scaderea ponderala
- colonoscopia virtuala este o metoda de investigatie imagistica, ce foloseste un computer si un aparat care emite raze X si
care permite vizualizarea radiologica a lumenului intestinal.
 Aceasta investigatie este folosita ca metoda de screening pentru cancerul colorectal in cazul persoanelor cu un risc mic de
aparitie a bolii. In cazul persoanelor cu risc crescut pentru neoplasmul colorectal este recomandata mai degraba efectuarea
unei colonoscopii, deoarece aceasta permite excizia polipilor (polipectomie) care pot fi gasiti la acest nivel si care se pot
maligniza in timp.
 Colonoscopia virtuala este de asemenea o metoda rar folosita datorita costurilor mari, care nu sunt
acoperite de asigurarile medicale.
 Dupa confirmarea diagnosticului de cancer colorectal, sunt necesare unele investigatii suplimentare
pentru a determina stadiul evolutiv al tumorii (metastaze). Aceste investigatii includ:
- computer tomografia (CT) este o metoda neinvaziva, care foloseste raze X si care poate identifica
determinarile secundare (metastazele) la nivelul ficatului, plamanilor sau abdomenului
- radiografia toracica este o investigatie ieftina, capabila sa identifice metastazele pulmonare ale
neoplasmului colorectal
- rezonanta magnetica nucleara (RMN) este o investigatie neinvaziva care are la baza emisia de
pozitroni si care poate oferi informatii asupra eventualei raspandiri a neoplasmului colorectal la nivelul
organelor toracice, abdominale sau pelvine
- PET-CT
- ecografia este o metoda usor de realizat, indicata in special in cazul pacientilor cu cancer colorectal
care acuza durere abdominala sau in cazul pacientilor la care se suspicioneaza raspandirea cancerului la
nivel abdominal
- teste de sange, precum hemoleucograma sau biochimia sangvina, sunt utile in cazul pacientilor cu
neoplasm colorectal la care se suspicioneaza metastaze la nivelul ficatului sau sistemului osos
- antigenul carcinoembrionar este un test de sange care poate evalua recidivele cancerului colorectal.
Diagnostic precoce

 Tratamentul eficient, curativ al cancerului colorectal poate fi realizat in cazurile

diagnosticate precoce, intr-un stadiu incipient, localizat. Majoritatea persoanelor cu
neoplasm colorectal nu au factori de risc inafara varstei (de obicei peste 50 ani).
 Studiile medicale arata ca efectuarea testelor de screenig reduc mortalitatea prin cancer
colorectal, deoarece detecteaza tumora intr-un stadiu care permite un tratament eficient, in
unele cazuri, curativ. Metodele de screening includ:
- testul de sangerare oculta;
- examenul baritat;
- sigmoidoscopia si colonoscopia.
 Medicul decide de obicei care este testul cel mai potrivit in screenigul fiecarei persoane in
parte. In cazul persoanelor cu un risc crescut pentru cancerul colorectal, screenigul se incepe
de obicei in jurul varstei de 40 de ani.
 Persoanele cu un risc crescut pentru neoplasmul colorectal si care au un istoric familial
pozitiv pentru tumora, pot sa apeleze la sfatul unui medic genetician, care poate sa efectueze
teste sanghine care evidentiaza unele modificari (mutatii) genetice, specifice cancerului.
 Anumite modificari a genelor cresc riscul aparitiei cancerului colorectal, cu toate acestea
majoritatea cazurilor de neoplasm colorectal nu sunt datorate de mutatii genetice.
Stadializare

 Stadializarea cancerului colorectal este clasificata astfel:

Stadiul I: tumora este localizata strict la nivelul stratului mucos (interior) al colonului,
respectiv a rectului
Stadiul II: tumora invadeaza stratul muscular al intestinului gros
Stadiul III: tumora invadeaza ganglionii limfatici adiacenti (regionali)
Stadiul IV: tumora are diferite determinari secundare (metastaze) cu diferite localizari,
precum ficatul, plamanii sau sistemul osos.

 Neoplasmul colorectal limitat strict la nivelul mucoasei si muscularei colonului respectiv

rectului, necesita in majoritatea cazurilor doar tratament chirurgical. Celelalte tipuri de cancer
colorectal necesita pe langa tratamentul chirurgical si chimioterapie sau/si radioterapie.
Tratament

 Prima etapa in tratamentul cancerului colorectal este excizia chirurgicala a tumorii. In unele
cazuri (diagnosticate precoce) este suficienta efectuarea unei colonoscopii sau sigmoidoscopii
cu indepartarea polipilor suspecti impreuna cu o parte din tesutul invecinat.

 In majoritatea cazurilor insa, este necesara efectuarea unei interventii chirurgicale laborioase,
in care este indepartata o portiune intreaga a colonului sau rectului. Daca tumora are si
determinari secundare (metastaze), sunt necesare anumite interventii chirurgicale suplimentare
(efectuate destul de rar).

 Este necesara examinarea la microscop a tesutului anatomopatologic excizat chirurgical,

pentru a stabilii tipul tumorii precum si stadiul acesteia. Stadializarea tumorii este utila, pentru
ca poate stabilii extensia tumorii si ajuta medicul sa decida asupra tratamentului potrivit
pentru fiecare caz in parte.
Tratamentul initial
 Tratamentul initial este decis impreuna cu medicul oncolog, in functie de stadiul evolutiv al tumorii. 
Tratamentul chirurgical, este folosit in scopul indepartarii tumorii. In cazul in care pacientul este diagnosticat intr-
un stadiu precoce (cand tumora este limitata strict la nivelul intestinului), poate fi necesara o procedura terapeutica
simpla, precum polipectomia realizata in timpul efectuarii unei colonoscopii sau sigmoidoscopii.
 In cazul tumorilor mari, care nu se pot exciza prin metoda amintita mai sus, sunt necesare interventii chirurgicale
laborioase, precum rezectia intestinala cu sau fara excizia ganglionilor limfatici adiacenti.
 Cele 2 capete intestinale ramase libere sunt apoi suturate pentru a restabilii functionalitatea acestuia. In unele
cazuri, cand este excizata o portiune mai mare a intestinului, nu este posibila restabilirea tranzitului intestinal
normal si este necesara realizarea unei colostomii.
 Colostomia, este o procedura realizata in scop paliativ, in care se realizeaza o incizie la nivelul abdomenului la
care se sutureaza capatul liber al intestinului, materiile fecale fiind eliminate la exterior si colectate intr-un
recipient din plastic special.
 Colostomia poate fi temporara (pana la vindecarea intestinului), sau permanenta (atunci cand este rezecata o parte
mare a colonului, sau rectul in totalitate). Colostomia permanenta este necesara totusi la un numar mic de pacienti
cu neoplasm colorectal.
 Radioterapia, foloseste raze X, in scopul distrugerii celulelor maligne si este tratamentul standard in unele tipuri
de cancer rectal. Radioterapia este deseori combinata cu chimioterapia si tratamentul chirurgical.
 Comparativ cu tratamentul chirurgical singular, radioterapia poate fi folosita inaintea acesteia in cazul cancerului
rectal, pentru reducerea mortalitatii si evitarea aparitiei recidivelor.
 Chimioterapia, foloseste diferite medicamente (citostatice), in scopul distrugerii celulelor canceroase. Aceste
medicamente pot fi administrate oral sau parenteral (intravenos) si este folosita in toate tipurile si stadiile
cancerului colorectal.
 Tratamentul neoplasmului colorectal (radioterapia si chimioterapia) au efecte secundare care sunt deseori greu de
suportat, de aceea este importanta instruirea pacientului in acest scop (exista diferite metode care ajuta pacientul sa
suporte mai usor terapia si care pot fi efectuate si la domiciliu).
Tratamentul de intretinere
 Dupa tratamentul initial, sunt obligatorii controalele medicale regulate (la un anumit interval de timp
recomandat de medicul curant). Reevaluarile sunt efectuate de medicul de familie, medicul generalist,
oncolog, radioterapeut sau chirurg, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte. De asemenea pot fi
necesare unele investigatii, precum:
- examenul clinic general este necesar la fiecare reevaluare (mai multe ori in primii 5 ani de la diagnostic).
Frecventa reevaluarilor este stabilita de medic pentru fiecare caz in parte, in functie de particularitatile
acestuia
- colonoscopia, pentru reevaluarea lumenului intestinal, identifica recidivele tumorii la acest nivel
- determinarea antigenului carcinoembrionar, precum si alte teste sanghine, pot evalua eficienta
tratamentului si aparitia recidivelor
- CT-ul si RMN-ul identifica cu precizie metastazele tumorale.

Tratamentul in cazul agravarii bolii

 Cancerul colorectal poate recidiva, in special daca diagnosticul initial a fost tardiv (stadiu avansat).
Cancerul recidivant nu poate fi vindecat, este mai greu de tratat, dar poate prelungii viata (tratament
paliativ).

Tratament chirurgical
 Tratamentul chirurgical este indispensabil in majoritatea cazurilor de neoplasm colorectal. Tipul
interventiei, depinde de localizarea si dimensiunea tumorii.
 Tratamentul chirurgical are de asemenea reactii advese relativ serioase, dar acestea pot fi controlate prin
masuri ambulatorii corespunzatoare.
Profilaxie
 Efectuarea anumitor teste de screening pot prevenii aparitia cancerului colorectal. Aceste teste vizeaza diagnosticarea si
tratarea anumitor afectiuni care pot duce la aparitia neoplasmului colorectal si sunt recomandate sa fie efectuate regulat dupa
varsta de 40 de ani in randul persoanelor cu risc crescut pentru afectiune si dupa varsta de 50 de ani in randul celorlalte
persoane.
 In acord cu asociatiile internationale de oncologie, screeningul ar putea salva mii de vietii daca ar fi efectuat la majoritatea
persoanelor de peste 50 de ani.
 Screeningul persoanelor fara risc crescut pentru aparitia cancerului colorectal, se realizeaza dupa urmatorul ghid
international:
- test de sangerare oculta - anual 
sau 
- sigmoidoscopie - o data la 5 ani 
sau 
- tranzit baritat - o data la 5 ani 
sau 
- colonoscopie - o data la 10 ani
 Persoanele care au un risc crescut de aparitie a cancerului colorectal, necesita inceperea screeningului inaintea varstei de 50
de ani.
 Colonoscopia virtuala este o alta metoda care poate fi folosita in screeningul persoanelor fara risc crescut in aparitia
cancerului colorectal.
 Aceasta permite vizualizarea lumenului intestinal (prin folosisea razelor X). In screeningul pesoanelor care au insa un risc
crescut de aparitie a neoplasmului colorectal este recomandata mai degraba colonoscopia, pentru ca aceasta permite excizia
polipilor intestinali (frecvent intalniti in randul persoanelor predispuse la aparitia tumorii).
 Colonoscopia virtuala este de asemenea o metoda mult mai costisitoare.