Sunteți pe pagina 1din 21

LEGISTICĂ FORMALĂ

- ACTELE NORMATIVE –
NOȚIUNE ȘI IERARHIE
LAURA RITEȘ
DIRECTOR
DEPARTAMENTUL LEGISLATIV
CAMERA DEPUTAȚILOR
LEGISTICĂ FORMALĂ

Art. 61 din Constituție României


Reglementează

UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE A ȚĂRII


LEGISTICĂ FORMALĂ

ACTELE JURIDICE NORMATIVE


Se emit de către organele împuternicite ale Statului și sunt
manifestări de voință, prin care se dispune cu privire la
modul cum să se desfașoare anumite relații sociale, iar în
cazul nerespectarii acestei dispoziții, sancțiunile ce se aplică,
de cine, cui și cum.
Actele normative se aplica de regulă pe întreg teritoriul și
pentru toți subiecții.
LEGISTICĂ FORMALĂ

IERARHIA ACTELOR NORMATIVE


Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative- prevedec că:

Art. 4. - (1) Actele normative se elaborează în funcţie de


ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică
competentă să le adopte.
(2) Categoriile de acte normative şi normele de competenţă
privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituţie şi
prin celelalte legi.
LEGISTICĂ FORMALĂ

LEGEA
este acel act normativ care este elaborat de ctre puterea legislativ după o procedură specială şi care,
reglementând cele mai importante relaii sociale, dispune de o forță juridică superioară celorlalte acte
normative ce i se subordoneaz.
În România, competența în emiterea legilor revine puterii legislative, respectiv Parlamentului
(format din cele dou camere: Senatul şi Camera Deputailor), fiind unicul organ legiuitor.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Deoarece legea reglementează cele mai importante relații


sociale, ea reprezintă principalul izvor de drept şi
consfințeşte sistemul politic al unei societăți, instituția
proprietății, bugetul statului, infracțiunile şi pedepsele.
Toate celelalte acte normative se întemeiază pe lege și nu o
pot depşi, sub aspectul forței juridice.

Excepție făcând numai Constituția, fiind ea însăşi o lege, dar


o lege fundamentală.
LEGISTICĂ FORMALĂ

CLASIFICAREA LEGILOR
(art. 73 din Constituție)

În funcție de autoritatea lor juridică, distingem 3


tipuri de legi:
-Constituționale
-Organice
-Ordinare.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Legile constituționale

Reprezintă Legea fundamentală a oricărui stat.


Ea este elaborată de Adunarea constituantă şi
aprobată prin referendum.
Toate celelalte legi se subordonează acesteia, iar
toate reglementările ulterioare trebuie să fie
conforme cu ea
Reprezintă forma supremă de exprimare a voinţei
poporului într-un stat democrat.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Legile organice
Se adoptă de Parlament numai cu o majoritate calificată.
Art. 73 alin (3) din Constituție - Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale
Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a
celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al
stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
LEGISTICĂ FORMALĂ

j) statutul funcţionarilor publici;


k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi
regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi
protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi
organice.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Legile ordinare

Acea lege care se votează de Parlament cu majoritate simplă


(jumătate plus 1 din parlamentarii prezenţi)

Reglementează acele domenii ale relațiilor sociale care nu fac


obiectul reglementrii primelor două categorii de legi

O lege ordinară nu poate modifica o lege organică, nici nu poate


contraveni acesteia şi bineînţeles, Constituţiei.
LEGISTICĂ FORMALĂ

ACTELE GUVERNULUI
Ordonanțele

In vacanţele parlamentare, Guvernul este delegat provizoriu


de Parlament, printr-o Lege de abilitare, să emită ordonanţe
simple în anumite domenii de reglementare.

Aceste acte normative au putere de lege ordinară până la


aprobarea sau respingerea lor de către Parlament.

Prin aceast tip de ordonanţă nu se poate modifica o lege


organică şi bineînţeles nici Constituţia
LEGISTICĂ FORMALĂ

Ordonanţe de urgenţă

In cazuri excepţionale, de urgenţă, Guvernul poate emite


ordonanţe de urgenţă prin carese modifică legea, inclusiv
cea organică, până la aprobarea sau respingerea acestora în
Parlament.

Ca şi legile emise de Parlament, ordonanţele Guvernului


pot fi atacate ca neconstituţionale numai în faţa Curţii
Constituţionale.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Hotărârile de Guvern

Pentru executarea în concret a legii, Guvernul emite acte


administrative numite hotărâri care sunt subordonate
ordonanţelor, legii ordinare, legii organice şi Constituţiei.

Evident, o hotărâre de Guvern nu poate fi contrară ordonanţelor


Guvernului şi deci, nici nu le modifică.

Atunci când hotărârile Guvernului contravin legii pot fi atacate


în justiţie, putând fi anulate de Curtea de Apel, Secţia de
Contencios administrativ.
LEGISTICĂ FORMALĂ
Ordinele şi instrucţiunile

După hotărârile Guvernului, ca putere normativă, se situează


ordinele şi instrucţiunile cu caracter normativ, emise de miniştri
după o anumită procedură.

Acestea, evident, sunt acte administrative subordonate tuturor


celorlalte acte normative mai sus enumerate, adică trebuie să fie
în concordanţă cu ele, potrivit ierarhiei actelor juridice.

Toate aceste acte normative, emise de miniştri, din punct de


vedere teritorial, se aplică în toată ţara, însă din punct de vedere
material, numai în domeniile ce le-au fost rezervate şi pe care le
reglementează ministerul respectiv.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Acte normative cu competenţă limitată

Acte normative cu competenţă limitată de aplicare atât


teritorială cât şi materială, emit Consiliile judeţene,
Consiliile locale şi primăriile, respectiv cu putere numai pe
teritoriul lor de competenţă şi numai în domeniile în care
au fost împuterniciţi de lege.
LEGISTICĂ FORMALĂ

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

 Iniţiativa legislativă aparţine (art.74 alin.(1) din


Constituţie):
• - Guvernului
• - deputaţilor
• - senatorilor
• - unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu
drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din
judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin
5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
LEGISTICĂ FORMALĂ

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

 Iniţiativele legislative pot fi prezentate numai în forma


cerută pentru proiectele de lege (art.74 alin.(3) şi (4) din
Constituţie).
 Iniţiativele legislative care aparţin Guvernului poartă
denumirea de proiecte de lege.
 Iniţiativele senatorilor, deputaţilor sau ale cetăţenilor
poartă denumirea de propuneri legislative.
 Senatorii şi deputaţii pot exercita dreptul de iniţiativă
legislativă individual sau colectiv, prin grupul parlamentar
de care aparţin.
LEGISTICĂ FORMALĂ
LEGISTICĂ FORMALĂ
LEGISTICĂ FORMALĂ

S-ar putea să vă placă și