IV.

CONŢINUTUL
CONTRACTULUI CIVIL

4.1. Clauzele esenţiale

ale contractului civil.
4.2. Clauzele care nu au
fost negociate individual
(clauzele standard) (CS).
4.3. Clauzele abuzive.
OBIECTIVELE PRELEGERII
- Să definească conţinutul contractului civil;
- Să clasifice clazuele esenţiale ale contractului
civil;
- Să definească clauza care nu au fost negociate
individual (clauzele standard);
- Să stabilească trăsăturile caracteristice
clauzelor care nu au fost negociate individual
(clauzele standard);
- Să definească clauza abuzivă;
- Să analizeze trăsăturile caracteristice clauzelor
abuzive;
- Să analizeze mecanismul de control al clauzelor
abuzive şi efectele stabilirii caracterului abuziv.
 DEFINIŢIA CONŢINUTULUI
CONTRACTULUI CIVIL:
Conţinutul contractului civil
este format din:
-totalitatea clauzelor asupra
căruia părţile au căzut de
acord.
Clauza contractuală:
- prevederea stabilită prin
acordul de voinţă al părţilor.
 CRITERIILE DE CLASIFICARE A
CLAUZELOR CONTRACTULUI:
În dependenţă de importanţa şi impactul lor
asupra existenţei contractului:
a) esenţiale: necesare şi sufuciente asupra
cărora părţile trebuie să ajungă la un acord
comun, în caz contrar contractul se consideră
neîncheiat.
b) neesenţiale, obişnuite sau facultative:
toate celelalte care nu sunt esenţiale, părţile sunt
libere să le includă sau nu. Nu afectează
valabilitatea contractului. Au scopul de a
concretiza clauzele esenţiale.
NB: Ultima categorie este criticată, deoarece
toate clauzele incluse în contract sunt esenţiale.
 ALTE CRITERII DE CLASIFICARE

În dependenţă de faptul
dacă sunt sau nu negociate:
a)negociate, au prioritate
aupra clauzelor standard;
b)nenegocite, impuse de
lege. Ex.: clauzele standard.
 ÎN DEPENDENŢĂ DACĂ SUNT EXPRES
PREVĂZUTE ÎN CONTRACT SAU REIES DIN
NATURA LUI, DIN PREVEDERILE LEGALE,
DIN UZANŢE SAU DIN PRINCIPIUL
ECHITĂŢII:

a) exprese: înserate explicit în contrat;

b) implicite (art.1036 alin.1 Cc), care nu sunt
indicate expres în contract, dar produc efecte
rezultând din natura contractului.
NB. Clauzele implicite fac parte din categoria
celor esenţiale ce rezultă din natura
contractului şi se aplică chiar dacă nu au fost
prevăzute expres (art. 1027 alin.2 Cc).
4.1. CLAUZELE ESENŢIALE SUNT NECESARE ŞI
SUFICIENTE PENTRU ÎNCHEIEREA
CONTRACTULUI (ART. 1027 ALIN.1 CC)

Fac parte (art.1027 alin.2 Cc):

a)Clauzele stabilite ca atare prin
lege:
-legea stabileşte care clauze sunt
esenţiale.
Efectul lipsei acordului asupra
lor:
– survine nulitatea contractului
(art.334 alin.1 Cc).
 CONTRACTUL DE GAJ TREBUIE SĂ
CONȚINĂ
(ART. 684 ALIN. 4CC): 
a) numele și prenumele (denumirea) părților;
    b) domiciliul (sediul) părților;
    c) acordul expres al debitorului gajist de a constitui gajul
în favoarea creditorului gajist;
    d) descrierea bunului gajat, iar în cazul ipotecii,
suplimentar se va indica valoarea de piață și valoarea de
înlocuire a bunului ipotecat, stabilite în raportul de
evaluare;
    e) esența și scadența obligației garantate prin gaj, suma
maximă garantată a acesteia, fără dobînzi și cheltuieli,
precum și modul de determinare a sumelor adiționale
garantate prin gaj;
    f) tipul gajului.
 CONTRACTUL DE ASIGURARE TREBUIE SĂ CONŢINĂ
URMĂTOARELE CLAUZE (ART.13 ALIN.2 LEGEA CU PRIVIRE
LA ASIGURĂRII NR.407/2006).

a) numele sau denumirea părţilor contractante, numărul de

identificare de stat, domiciliul sau sediul lor;
b) obiectul asigurării;
c) riscurile care se asigură;
d) începutul şi durata asigurării;
e) suma asigurată;
f) prima de asigurare, locul şi termenele de plată;
g) modalitatea de modificare, reziliere şi încetare a contractului;
h) condiţiile de plată a despăgubirii de asigurare şi/sau a
indemnizaţiei de asigurare;
i) drepturile şi obligaţiile părţilor;
j) răspunderea părţilor;
k) jurisdicţia soluţionării litigiilor;
l) alte clauze stabilite prin lege sau prin acordul părţilor.
CONTRACTUL DE ARENDĂ A BUNURILOR AGRICOLE
POTRIVIT ART.6 ALIN.3 LEGEA CU PRIVIRE LA ARENDA ÎN
AGRICULTURĂ NR.198/2003 VA CONŢINE, ÎN MOD
OBLIGATORIU, DATE PRIVIND:
     a) părţile contractante, domiciliul ori sediul acestora;
     b) obiectul contractului;
     c) actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al
arendatorului de a da bunul agricol în arendă;
     d)  înregistrarea contractului în modul stabilit;
     e) termenul  arendei;
     f) componenţa, forma şi cuantumul plăţii pentru arendă;
     g) modalitatea, termenul şi locul achitării plăţii pentru arendă;
     h) drepturile şi obligaţiile părţilor;
     i) răspunderea părţilor;
     j) condiţiile de modificare şi de reziliere a contractului;
     k) condiţiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat,
inclusiv a utilajului şi a tehnicii agricole;
     l) condiţiile de recultivare, după caz;
     m) obligativitatea respectării normelor ecologice.
DIN CONTRACTUL DE LEASING TREBUIE SĂ
REZULTE:
(ART. 1314 CC) 

   a) valoarea de intrare a bunului;

    b) valoarea totală;
    c) dobînda de leasing;
    d) termenul de leasing;
    e) mărimea ratelor de leasing și
scadența acestora. 
 CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILĂ
TREBUIE SĂ CONŢINĂ (ART.1928
ALIN.2 CC) :
       a) numele sau denumirea, adresa sau sediul
participanţilor;
    b) drepturile şi obligaţiile fiecărui participant;
    c) constituirea şi funcţiile conducerii;
    d) repartizarea cîştigului şi a pierderilor între
participanţi;
    e) procedura eliminării unor participanţi; 
    f) durata societăţii; 
    g) procedura dizolvării societăţii şi împărţirii
patrimoniului ei.
 B) CLAUZELE CE REIES DIN
NATURA CONTRACTULUI:
– în lipsa lor contractul nu poate exista
ca fenomen juridic. Pot fi deduse din
noţiunea legală a contractululi.
Exemple:
– contractul de locaţiune: bunul, preţul,
termenul (art. 1251 Cc).
- contractul de asigurare: riscul asigurat,
suma asigurată, prima de asigurare şi
termenul (art. 1822 Cc).
- contrcatul de vânzarea-cumpărarea:
preţul şi bunul (art. 1108 Cc).
 C) ASUPRA CĂRORA, LA CEREREA
UNEI PĂRŢI, TREBIE REALIZAT UN
ACORD
– clauza ce nu este esenţială prin lege sau
natura contractului devine esenţială prin
voinţa părţilor.
Principiul libertăţii contractuale:
-părţile decid ce clauză să includă în contract.
Ex.: V-C
-ambalajul mărfii vândute nu este o clauză
esenţială, dar dacă bunul este cadou –
ambalajul devine o clauză esenţială;
-clauza cu privire la livrarea bunului la
domiciliu sau la sediul cumpărătorului nu
este esenţailă, dar devine esenţială, dacă
cumpărătorul insistă.
 D) CLAUZA CU PRIVIRE LA
OBIECTUL CONTRACTULUI
– clauză esenţială pentru toate
contractele civile.
Sens larg: obiectul, calitatea,
cantitatea şi preţul bunului
Sens restrâns: depinde de natura
contractului şi reglementările Cc şi
alte legi.
EXEMPLE:
Cerinţe pentru obiectul vânzării:
-cantitatea bunului (art. 1118 Cc),

-asortimentul bunului (art.  1119 Cc).

-garnitura de bunuri  (art. 1120 Cc).

-ambalajul  (art. 1121 Cc). 

Contractul de furnizare a gazelor naturale,

energiei electrice:
- cantitatea se determină ulterior în
dependenţă de necesităţile consumatorului.
 CERINŢE SUPLIMENTARE FAŢĂ DE
OBIECTUL CONTRACTULUI

Legea le stabileşte în diferite

categorii de contracte:
1)Contractul de arendă:
- descrierea bunului arendat
(art.1290 Cc).
2) Contractulde gaj, ipotecă:
- condiţii speciale referitoare la
bun (mobil, imobil).
 DESCRIEREA BUNULUI AGRICOL
ARENDAT
(ART. 1290 CC).  
    (1) La începutul și la încetarea arendei, părțile contractante sînt obligate să
întocmească, în termen de 5 zile lucrătoare, acte de predare- primire a bunului
agricol arendat. 
    (2) Actul de predare-primire a terenului agricol arendat va conține date privind: 
    a) numărul cadastral al terenului; 
    b) suprafața; 
    c) bonitatea; 
    d) modul de folosință; 
    e) starea terenului (prelucrat, neprelucrat, cultivat etc.); 
    f) viciile materiale și juridice; 
    g) alte date, la cererea părților. 
    (3) Actul de predare-primire a bunurilor agricole arendate, altele decît terenurile,
va conține date privind: 
    a) denumirea și destinația bunurilor; 
    b) starea tehnică; 
    c) anul fabricării sau dării în exploatare, termenul general și termenul care a
rămas de exploatare a bunurilor; 
    d) efectuarea ultimei reparații curente și capitale; 
    e) valoarea reală a bunurilor agricole evaluată conform legislației; 
    f) condițiile de folosire; 
    g) viciile materiale și juridice; 
    h) alte date, la cererea părților. 
 CONSECINŢELE NEINCLUDERII ÎN
CONTRACT A UNEI CLAUZE ESENŢIALE
- Nulitatea contractululi, dacă legea
califică clauza drept esenţială
(art.334 Cc);
- Clauza esenţială la dorinţa unei
părţi nu a fost inclusă – nulitatea –
lipsa consimţământului ca condiţie
de valabilitate.
Concluzia:
- după importanţa şi impactul clauzei
asupra contractului există doar
clauze esenţiale.
 4.2. CLAUZELE CARE NU AU FOST
NEGOCIATE INDIVIDUAL (CLAUZE
STANDARD) (CS)
Reglementarea juridică a CS
a) La nivel internaţional:
-Directiva93/13/EEC din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive în contractele cu participarea consumatorilor,
adoptată de Consiliul Comunităţii Europene,
implimentată până la 31 decembrie 1993 de toate tările
membre ale UE. Publicată în Jurnalul Oficial al UE nr.95
din 21 aprilie 1993.
Obiectivele Directivei:
-Unificarea regulilor de suprimare a clauzelor inechitabile
în contractele încheiate cu consumatorii;
-Stabilirea standardelor minime de protecţie a
consumatorilor, în baza cărora legiuitorii naţionali sunt în
drept să stabilească o protecţie sporită a consumatorilor.
B) LA NIVEL NAŢIONAL:
1. art.1069-1081 Cc - instituţie
juridică separată;
2. Legea nr.105 din 13.03.2003
privind protecţia consumatorilor, în
MO nr. 126-131 din 27.06.2003, în
vigoare de la 28.10.2003.
DOMENIUL DE APLICARE A
CLAUZELOR STANDARD:
Într-un contract:
- dintre un profesionist și un consumator,
clauza formulată din timp de către un
profesionist pe care consumatorul nu are
posibilitatea să o negocieze.
- dintre profesioniști, clauza propusă de
către o parte care nu a fost negociată
individual;
- altul decît cel încheiat cu consumatorii
sau între profesioniști, clauza propusă de
către o parte care nu a fost negociată
individual.
CELE MAI RĂSPÂNDITE TIPURI DE
CONTRACTE CARE CONŢIN CLAUZE
STANDARD:

- contract de credit;
- contract de asigurări;
- contract de prestări servicii
publice de transport de
pasageri şi bagaje, telefonie
mobilă , furnizare de energie
electrică, gaz, apă,
termoficare, salubrizare etc.
DEFINIŢIA NOŢIUNII DE
CLAUZA STANDARD
Clauza care a fost elaborată
anticipat pentru o
multitudine de contracte
implicînd diferite părți și
care nu a fost negociată
individual
(alin.6 art.1069 Cc).
CONCLUZIA:
Clauza standard este excepţie
de la:
a)Principiul libertăţii contractuale:
- părţile sunt libere să determine
conţinutul lor;
- liberatea de a negocieze
prevederile contractului.
 CONDIŢIILE CARE AU DETERMINAT
NECESITATEA REGLEMENTĂRII CS:
Factorul de bază
dezvoltarea economică:
-producţia de masă a mărfurilor şi
serviciilor;
-distribuirea bunurilor de larg consul şi
prestarea în masă a serviciilor.
Consecinţa:
- necesitatea apariţiei contractelor
standardizate în care toate sau anumite
prevederi sunt stabilite de una dintre părţi
şi impusă părţii opuse fără negocieri.
AVANTAJELE CS:
- Se reduc costurile tranzacţiei, se reduce
volumul de negocieri a fiecărui contract
(nu se investesc bani şi timp în procesul
de negocieri);
- Se accelerează procesul de încheiere a
contractului, datorită numărului mare a
clienţi;
- Se completează lacunele legislaiei în
vigoare. Or, legea nu poate fi atât de
detaliată ca să acopere toate situaţiile
specifice unui gen de activitate.
DEZAVANTAJELE CS
Factorii care determină
dezavantajele:
a) clauza standard exprimă voinţa
doar uneia dintre părţi – a
utilizatorului clauzei standard;
b) Voinţa celeilalte părţi – aderentului
– este limitată, deoarece ocupă o
poziţie economică mai slabă şi nu
poate influenţa forma contractului, pe
care trebuie să-l accepte în forma
propusă sau să-l respingă.
 DEZAVANTAJELE CS
CONSTAU ÎN:
- atribuirea mai multor riscuri aderentului,
contractul devenind inechitabil şi dezechilibrat în
defavoarea lui;
- transferul costurilor în sarcina aderentului;
- impunerea în sarcina aderentului a unor obligaţii
adiţionale nefavorabile şi dezechilibrate, e.g.:
limitarea dreptului aderentului de a rezilia
contractul.
- conferirea utilizatorului CS unor drepturi sau
privelegii adiţionale, e.g.: dreptul de a majora
preţul după încheierea contractului, de a modifica
unilateral prestaţia sau de a renunţa la executarea
contractului;
- limitarea disproporţionată a răspunderii sau chiar
excluderea ei.
 FACTORII ECONOMICI SAU PSIHOLOGICI
CARE FACILITEAZĂ ÎNCĂLCAREA
DREPTURILOR CONSUMATORILOR
- Un consumator mediu, de obicei, nu este
familiarizat cu CS elaborate de camerele
de comerţ sau corporaţii şi incluse în
contract prin referinţe la aceste clauze;
- Consumatorul, chiar dacă îi este prezentată
o copie a CS pentru familiarizare, nu le
citeşte. Motivul: tiparul mic sau volumul
prea mare a textului.
- Neavând cunoştinţe speciale, consumatorul
nu întotdeauna înţelege sensul CS sau nu
prevede consecinţele lor pentru sine;
CONTINUARE
- Chiar dacă conţinutul contractului este clar
pentru consumator, el crede că evenimentul
ce stă la baza limitării sau excluderii
răspunderii antreprenorului nu va a vea loc
sau că antreprenorul nu va recurge la
aplicarea clauzei exclusive;
- Deseori consumatorul nu poate negocia,
modifica CS. Cauza: angajatul companiei nu
este împuternicit să modifice contractul;
- Deseori raporturile comerciale iau naştere fără
prezenţa unui reprezentat, e.g.: cumpărarea
bunului prin intermediul unui apart.
EFECTELE:
- vânzătorii, prestatorii de servicii
sau producătorii de mărfuri au
posibilitatea de a folosi poziţia lor
superioară în devafoarea
consumatorilor aderenţi la CS.
- CS pot fi abuzive.

Mecanismul de protecţie:
- controlul clauzei abuzive.
ELEMENTELE DEFINITORII
ALE CS:
a) Sunt formulate anticipat:
În contractul dintre un profesionist
și un consumator operează
prezumţia (alin.4 art. 1069 Cc) că:
    a) clauzele au fost propuse de
către profesionist.
NU PREZINTĂ RELEVANŢĂ:
- Forma în care este imprimată sai fixată: pe
hârtie, afişată în faţa unui local, formă
electronică, afişată în localulu companiei, ecranul
TV etc.
- Modul în care este utilizată în contract: document
separat sau printr-o clauză din contractul semnat
de părţi;
- Cine le formulează: utilizatorul sau o persoană
terţi (asociaţie comercială sau profesionistă);
- Volumul CS – un ansamblu ce se referă la toate
clauzele contractului ori câteva prevederi, de ex.
referitoare la răspunedre.
Modalitatea de stipulare a CS:
- Redactarea unor formulare tipizate ce lasa
aderentului posbilitatea de a completa unele
spaţii libere.
B) SUNT DESTINATE UNEI UTILIZĂRII
MULTIPLE, ADICĂ PENTRU O
MULTITUDINE DE CONTRACTE
Prezumţia:
– clauza este destinată utilizării multiple,
dacă a fost folosită în mai mult de două
contracte.
Important:
- intenţia utilizatorului de a folosi clauza
într-o multitudine de contracte.
Ex.: imprimarea formularelor tipizate într-o
multitudine de exemplare.
Operează prezumţia existenţei clauzei
standard.
Răsturnarea prezumţiei:
– proba contrară din partea utilizatorului.
C) NU A FOST NEGOCIATĂ
INDIVIDUAL
– clauza este stabilită unilateral de către
profesionist care cere acceptarea
clauzei de către aderent, fără
posibilitatea negocierii.
În contractul dintre un profesionist
și un consumator operează
prezumţia
(alin.4 art. 1069 Cc) că:
    - clauzele nu au fost negociate
individual.
 D) OBLIGAŢIA DE ASIGURARE A
TRANSPARENŢEI CLAUZELOR CARE NU AU
FOST NEGOCIATE INDIVIDUAL (ART. 1071
CC)

Persoana care prezintă clauze care nu

au fost negociate individual este
obligată:
-să se asigure că ele sînt elaborate și
comunicate într-un limbaj clar și
inteligibil, precum și să fie lizibile.
Cerința este aplicabilă textului în
întregime, inclusiv notelor de subsol,
trimiterilor la alte texte sau
specificațiilor de orice natură.
   
ESENŢA TRANSPARENŢEI CLAUZEI
Termenii clauzelor propuse de
profesionist consumatorului
trebuie să fie:
- redactaţi într-o manieră clară
şi comprehensibilă.
FELURILE CS:
a) Clauze contractuale aprobate de organele de stat
competente:
1. contract-model: modelul contractului turistic,
obligatoriu înre persoanele juridice şi beneficiarii
serviciilor turistice. Vezi: Hot.Guv. nr.1470 din
27.12. 2001 cu privire la introducerea  contractului
turistic, voucherului turistic şi a fişei de evidenţă statistică a
circulaţiei turiştilor la frontiera Republicii Moldova, în MO
nr.161 din 31.12.2001.
Concluzia: acestea nu constituie CS în sensul Cc şi
nu sunt pasibile controlului impus CS.
Directiva 93/13/EEC- prezumţia – clauza
contractului ce reflectă prevederile legislaţiei sau
actelor normative se consideră a nu conţine
clauze inechitabile.
4.3. CLAUZELE ABUZIVE
În contractele încheiate dintre un
profesionist și un consumator clauza
care nu a fost negociată individual
se consideră abuzivă dacă:
- este propusă de către profesionist
și dezavantajează considerabil,
contrar bunei-credințe,
consumatorul (alin. 1 art. 1072
Cc).
CRITERIILE DETERMINĂRII
CARACTERULUI ABUZIV AL UNEI
CLAUZE CONTRACTUALE
Să existe:
-în conţinutul unui contract de adeziune,
formulat din timp de către profesionist pe care
consumatorul nu are posibilitatea să îl
negocieze.
De exemplu:
-contract de alimentare cu apă potabilă,

-contract de credit,

-contract de asigurări,

-contract de prestări servicii etc.

A. LIPSA DE NEGOCIERE - CLAUZA NU A
FOST NEGOCIATĂ INDIVIDUAL CU
CONSUMATORUL.
- o clauză nu a fost negociată individual atunci
când a fost inclusă de către profesionist în
prealabil şi, din acest motiv, consumatorul nu
a avut posibilitatea de a influenţa conţinutul
ei.
De exemplu: 
consumatorul nu a avut posibilitatea să îl
studieze, până a-l semna, cu un avocat sau
cu un jurist şi să propună agentului ce a
formulat contractul careva obiecţii la contract
sau completări.
 PREZUMŢIILE LEGALE
(ALIN.4 ART. 1069 CC)
În contractul dintre un profesionist și un
consumator se prezumă că:
    a) clauzele au fost propuse de către
profesionist;
    b) clauzele nu au fost negociate
individual;
    c) clauzele elaborate de către un
intermediar sau un alt terț au fost
propuse de către profesionist. 
COCNCLUZIA:
- Contractul este redactat unilateral de către
partea care îl propune;
- Nu permite negocierea prevederilor sale,
chiar dacă permite înţelegerea acestora de
către aderent;
- Conferă o poziţie dominantă profesionistului
care l-a propus în raporturile sale cu
consumatorul;
- Consumatorul nu are posibilitatea influenţării
conţinututlui unui asemenea contract, ci
doar pe aceea de a adera sau nu la oferta
preexistenţă a profesionistului.
B. DEZAVANTAJAREA CONSIDERABILĂ
A CONSUMATORULUI
Esenţa:
Clauza abuzivă creează un dezechilibru
semnificativ între drepturile şi obligaţiile
părţilor.
Clauza îndreaptă conţinutul contractului în
favoarea celui care a impus clauza.
Nu se respectă:
-distribuţia riscului contractual;
-repartiţia drepturilor şi obligaţiilor părţilor.

De exemplu: 
- profesionistul are mai multe drepturi decât
consumatorul, iar consumatorul are mai multe
obligaţii ca profesionistul.
C. ÎNCĂLCAREA EXIGENŢEI DE BUNĂ-
CREDINŢĂ
Clauza este inclusă în contract prin încălcarea
bunei-credinţe, adică profesionistul minte prin
şmecherii consumatorului.
De exemplu:
-prin crearea promoţiilor, sau

-grăbirea pentru semnarea contractului,

precum că preţul e valabil doar pentru ziua
semnării acestuia;
D. LISTA CLAUZELOR ABUZIVE
a) în contractele încheiate cu consumatorii (art. 1072 Cc),
sunt abuzive clauzele:
-cuprinse în listele exemplificative de la art. 1077, 1078 şi
1079 , precum și
-oricare alte clauză într-un contract dintre un profesionist și
un consumator, care nu a fost negociată individual dacă
este propusă de către profesionist și dezavantajează
considerabil, contrar bunei-credințe, consumatorul.
 CELE MAI FRECVENTE CLAUZE
ABUZIVE ÎNTÂLNITE ÎN PRACTICĂ
Clauza potrivit căreia:
- „Consumatorul va pierde dreptul la
asigurarea garanţiei în situaţia în care
nu returnează produsul defect
vânzătorului în ambalajul original,
nedeteriorat”.
Este una abuzivă, deoarece a respecta
această clauză înseamnă să ne amenaja
fiecare acasă câte o magazie de
ambalaje.
CLAUZA POTRIVIT CĂREIA
„CONSUMATORUL VA PIERDE DREPTUL LA
GARANŢIE DACĂ ÎNSTRĂINEAZĂ
PRODUSUL ALTEI PERSOANE PE PERIOADA
DE GARANŢIE”.
Caracterul abuziv al clauzei:
1.încalcă orice lege a proprietăţii, Constituţia şi
orice altă reglementare internaţională.
2.odată ce un bun a intrat, în mod legal, în
patrimoniul unei persoane (în cazul dat, în
patrimoniul unui consumator), acesta poate
dispune de el, potrivit legii, inclusiv
înstrăinându-l (vânzându-l, donându-l altui
consumator). Aşadar, înstrăinarea nu poate
avea, nicidecum, ca efect pierderea garanţiei
de către consumatorul subdobânditor.
ALTĂ SITUAŢIE
Compania de asigurări prezintă consumatorului
un contract pe 10 foi cu caractere mărunte şi
cu termeni juridici străini pentru consumator,
astfel încât contractul nefiind scris clar sau
având un conţinut voluminos, ori fiind dubii că
acesta conţine clauze abuzive;
Efectul:
Se încalcă obligația de transparență privind
clauzele care nu au fost negociate individual
(art.1071 Cc) potrivit căreia persoana care
prezintă clauze care nu au fost negociate
individual este obligată să se asigure că ele
sînt elaborate și comunicate într-un limbaj clar
și inteligibil, precum și să fie lizibile.
CLAUZE ABUZIVE ÎN CAZUL
PRESTĂRII SERVICIILOR HOTELIERE
Declaraţia scrisă către consumatori
de către patronul hotelului, pe
afişul în faţa hotelului că aceasta
„nu poartă răspundere pentru
maşinile parcate în faţa hotelului şi
pentru bunurile din camera
turistului", cu toate că licenţa de
hotelier eliberată de stat îl obligă la
protecţia bunurilor turiştilor prin
asigurarea parcării autorizate şi a
safeurilor din camere.
 B) ÎN CONTRACTELE DINTRE
PROFESIONIȘTI (ART. 1073 CC)
- sunt abuzuve clauzele propuse de către
o parte şi care nu au fost negociate
individual și
- numai dacă ele sunt cuprinse în lista
prevăzută de dispozițiile art. 1077 Cc şi
- deviază considerabil, contrar bunei-
credințe, de la bunele practici comerciale.
Lista clauzelor abuzive în aceste contracte
este închisă.
C) CLAUZELE ABUZIVE ÎN ALTE CONTRACTE
DECÂT CELE PREVĂZUTE LA ART. 1072 CC ŞI
1073 CC (ART. 1074 CC)
- sunt abuzuve clauzele propuse de către
o parte şi care nu a fost negociate
individual și
- numai dacă ele sunt cuprinse în lista
prevăzută de dispozițiile art. 1077 Cc şi
- dezavantajează considerabil, contrar
bunei-credințe, cealaltă parte.
Lista clauzelor abuzive în aceste contracte
este închisă.
FACTORII PENTRU EVALUAREA
CARACTERULUI ABUZIV (ART. 1075
CC). 
La evaluarea caracterului abuziv al unei
clauze contractuale se va ține cont de:
    a) respectarea obligației de
transparență prevăzută la art. 1071 Сс; 
    b) natura obiectului contractului; 
    c) circumstanțele determinante în
cadrul încheierii contractului; 
    d) celelalte clauze contractuale; și
    e) clauzele cuprinse în orice alt
contract de care depinde contractul.
   
SE EXCLUDE EVALUAREA CARACTERULUI
ABUZIV AL CLAUZELOR (ART. 1075
ALIN. 2 CC)

Care se referă la:

-obiectul contractului și

-la caracterul adecvat al prețului sau

al remunerației, pe de o parte, față
de bunurile, lucrările sau serviciile
furnizate în schimbul acestora, pe
de altă parte, în cazul în care s-a
respectat obligația de transparență,
prevăzută la art. 1071 Cc.
 SUB INCIDENȚA CLAUZELOR
ABUZIVE NU CAD (ALIN. 2 ART.
1081 CC):
    a) clauzele contractuale care reflectă normele
prevăzute de legi și de alte acte normative; 
    b) contractele de muncă reglementate de Codul
muncii; 
    c) contractele privind drepturile de succesiune; 
    d) contractele privind drepturile reglementate
de Codul familiei; 
    e) actele (contractele) de constituire a
societăților comerciale; 
    f) clauzele contractuale transpuse din
convențiile internaționale la care Republica
Moldova este parte.
 EFECTUL CONSTATĂRII
CARACTERULUI ABUZUV AL UNEI
CLAUZE (ART.1076 CC)
Clauza abuzivă este lovită de nulitate absolută
(nulitate de protecţie). 
 Nulitatea de protecție operează doar în
măsura în care anularea clauzei avantajează
partea care nu a propus clauza abuzivă. 
Instanța de judecată este obligată s-o invoce
din oficiu atunci când partea care nu a propus
clauza abuzivă este un consumator.
Dacă contractul poate fi, în mod rezonabil,
menținut fără clauza abuzivă, celelalte clauze
rămân valabile.