Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava

Tema : Concurența și manifestarea

acesteia în economia de piață

Proiect la microeconomie
Concurența și manifestarea acesteia în
economia de piață
 Concurența reprezintă un sistem de relații între agenții pieței
în care fiecare are libertatea să producă, să vândă și să cumpere
ceea ce îi convine, la prețul și în condițiile pe care le consideră
cele mai favorabile pentru realizarea interesului său.
 Deasemenea, concurenţa este un mod de manifestare a
economiei pe piaţă în care, pentru un bun omogen şi substitutele
sale, existenţa unui singur producător devine, practic, imposibilă.
 Problema concurenţei prezintă interes pentru toţi actorii
pieţei: producători, consumatori, intermediari. Fiecare firmă este
preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie cât
mai bun.
 Se spune că piața concurențială apare atunci
când se întrunesc următoarele condiții:
 Există un număr mare de cumpărători și vânzători, astfel că nimeni nu
deține puterea de piață;
 Participanții de pe piață dețin informații complete și depline asupra
alternativelor;
 Vânzătorii produc un produs omogen;
 Mobilitatea resurselor nu presupune costuri;
 Actorii economici sunt acceptanți de preț.
 Concurența îndeplinește mai multe
funcții:
 stimulează progresul general;
 diferențiază agenții economici;
 salubrizează viața economică eliminându-i pe cei lipsiți de
eficință;
 conduce în mod natural la reducerea costurilor unitare, la
diferențierea ofertei, iar uneori chiar la reducerea prețurilor
de vânzare, acțiuni care în ultimă instanță îl avantajează pe
cumpărător.
 Tipuri de piețe concurențiale
Piața reprezintă un loc geografic sau virtual în care se confruntă oferta cu
cererea de servicii, deci este ansamblul producătorilor și beneficiarilor unui
anumit tip de serviciu. Piața hotărăște ce să se producă, cât să se producă și
ce preț poate fi cerut.
În țările cu economie de piață consolidată s-au impus următoarele
tipuri de piețe concurențiale:
I. Piața cu concurență perfectă sau pură- presupune asemenea
raporturi de piață încât toți producătorii sunt capabili să-și vândă toată
producția, toate mărfurile oferite la prețul pieței, fără a-l putea determina
hotărâtor, iar consumatorii pot să cumpere tot ceea ce au nevoie și cât doresc
la același preț al pieței, fără a-l influența după bunul lor plac.
 În cadrul pieţei, firmele pot avea în vedere satisfacerea aceloraşi
nevoi de consum sau a unor nevoi diferite, ele adresând acestora
produse sau servicii identice, substituibile sau asemănătoare. În
funcţie de acestea, concurenţa poate fi variabilă:
Directă Concurența Indirectă

Premisele, respectiv, trăsăturile unei piețe perfecte sunt

următoarele:
 Atomicitatea perfectă;
 Omogenitatea produsului;
 Accesibilitatea în ramură;
 Fluiditatea;
 Transparența;
 Mobilitatea liberă a resurselor și facturilor de producție.
 II. Piața cu concurență imperfectă- desemnează acea situație de
piață când agenți economici, în calitatea lor de vânzători sau de
cumpărători, pot să influențeze prin acțiuni unilaterale raportul dintre
cererea și oferta de mărfuri și nivelurile și dinamicile prețurilor.

Forme de concurență imperfectă:

 Monopol – situaţie în care există un singur vânzător al unui bun
economic.
 Oligopol – situaţia în care există un număr redus de vânzători ai unui
bun economic.
 Concurenţa monopolistă – situaţie în care există mai multi vânzători
de bunuri total diferite.
 Monopson – situaţie în care există un singur cumpărător al unui bun
economic.
 Oligopson – situaţie în care există un număr restrâns de cumpărători ai
unui bun economic.
 Agenții ofertei
Numeroși Câțiva Unul
Agenții cererii
Numeroși Piață monopolistă Piață de oligopon Piață de monopol

Câțiva Piață de oligopson Oligopol bilateral Piață de monopol

contrat
Unul Piață de monopson Monopson contrat Monopol bilateral

Așadar, problema concurenței prezintă interes pentru toți actorii

pieței: producători, consumatori, intermediari. Fiecare firmă este
preocupată să fie cât mai competitivă, iar câştigul net să fie cât mai bun.
Iar acţiunile unei firme nu depind exclusiv de aceasta, ci de acţiunile
concurenţilor ei. În absenţa concurenţilor orice firmă aflată pe piaţă ar
putea să-şi stabilească liber preţurile la un nivel ridicat.
 Studiu de caz
Tema: Manifestarea concurenței în România,
rolul statului
 “Atunci când politica concurenţei este efectiv aplicată,
consumatorii au cele mai mari beneficii. Într-un timp al
schimbărilor, aplicarea politicii concurenţei şi interesele
consumatorilor reprezintă o legătură stabilă„

(Mario Monti, Comisar- european responsabil cu politica în

domeniul concurenţei)
 Istoria intervențiilor guvernului în viața economică ne arată tiparul unei
griji față de interesele speciale ale concurenților cel puțin la fel de puternică
precum grija față de concurență.

Una dintre cele mai importante influențe ale statului asupra manifestării
concurenței de piață este înființarea “Consiliului Concurenței”.
Atribuțiile acestuia constau în efectuarea investigațiilor în domeniul
concurenței și ajutorului de stat, analiza notificărilor în cazurile de
concentrări economice și ajutoare de stat care intră sub incidența legii,
cercetarea și supravegherea piețelor, inventarierea, raportarea și
monitorizarea ajutoarelor de stat, având totodată si atribuții în domeniul
integrării europene și al relațiilor internaționale.
 România, având statutul de țară candidată la amplul proces
de lărgire al Uniunii Europene, s-a angajat să adopte și să pună
în practică aquis-ul comunitar în domeniul concurenței înainte
de data aderării la Uniunea Europeană, aceasta fiind o
componentă importantă în procesul de pregătire a economiei
pentru a face față presiunilor concurențiale ale pieței interne
comunitare.
Pentru a evidenția în mod concret manifestarea concurenței
în România, am ales sectorul bancar care are un grad relativ
ridicat de concurenţă, având importanță şi îndatorarea şi
mobilitatea clienţilor.
 Încă din 1861, a fost ridicată problema creării unei bănci
naționale de Ion C. Brătianu, care, în discursul său rostit în Camera
în ziua de 10 ianuarie, a afirmat că: "atâta timp cât nu vom avea o
bancă națională nu vor dispărea crizele financiare din țară" .
În 1864 a fost fondată Casa de Depuneri și Consemnațiuni.
Această instituție, a avut un rol foarte important până la crearea
Băncii Naționale a României în 1880, întrucât a fost principala
bancă de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite.
 II. Concurenţa - premisă dezvoltării sistemul bancar
românesc actual
Creşterea restrictivităţii standardelor de creditare nu
reprezintă în sine un element de îngrijorare privind concurenţa
în sectorul bancar, dar combinat cu nivelul ridicat al gradului de
îndatorare a clienţilor conduce la reducerea gradului de
mobilitate a acestora. Iar efectul unui mediu concurenţial
normal ar fi un nivel crescut al gradului de mobilitate a
clienţilor.
Sectorul bancar are un grad mic spre mediu de concentrare,
ceea ce indică un grad relativ ridicat de concurenţă. Însă, cu
toate acestea, pentru o interpretare mai bună a gradului de
concurenţă trebuie analizaţi şi alţi indicatori, cum ar fi
mobilitatea clienţilor bancari.
 III. Forme de manifestare a concurenţei în cadrul sistemului
bancar românesc

Într-un sistem bancar, o bancă va avea succes doar dacă prin

intrarea în competiţie cu celalte bănci şi instituţii fianciare, îşi va
îndeplini rolul economic mai bine decât concurenţa.

În cadrul sistemului bancar concurenţa este reprezentată de:

 celelalte bănci;
 alte instituţii de depozitare;
 instituţii financiare nedepozitare;
 societăţile de asigurări;
 fondurile de pensii private.
 IV. Factorii care influențează concurența în mediul bancar

Întotdeauna în planificarea activităţii sale, privind luarea deciziilor, o

bancă trebuie să ţină cont de ceea ce face concurenţa, pentru a şti spre ce
latură îşi va concentra activitatea.

Elementele cheie de care o bancă trebuie să ţină cont, sunt:

 concurenţii din industria de profil;
 concurenţii potenţiali;
 substituienţii produselor;
 clienţii;
 furnizorii.
 V. Strategii adoptate de instituțiile bancare

Strategia unei bănci este scopul pe care banca vrea să-l atingă şi
modalitatea de al atinge în perspectivă.
Componentele obiectivelor strategiei bancare sunt următoarele:
 locul pe piaţă;
 politicile bancare;
 managementul central şi local;
 fond de pensii, asigurări, credite sindicalizate ş.a.;
 indicatorii de eficienţă şi profitabilitate
Un element inovator care contribuie la desfășurarea procesului de
concurență din sectorul bancar, îl constituie Internet Banking-ul.
Principalul avantaj pe care ni-l oferă serviciul Internet Banking este
mobilitatea.
 “Prima Casă”

Un proiect comun extrem de important ce aparține domeniului bancar este

Programul “Prima Casă” care crește gradul de competiție.
Programul Prima Casă face parte din măsurile anticriza inițiate de guvern pentru a
susține sectoarele economice prioritare.
Obiectivul principal este să deblocheze activitatea de creditare și să
impulsioneze sectorul construcțiilor, ceea ce va avea efecte benefice asupra
activității economice și creării de noi locuri de muncă.
Programul constă în facilitarea accesului populației la credite ipotecare. În acest
scop, statul garantează în prezent 50% din imprumuturile acordate de bănci, cu
condiția ca acestea să acorde credite mai ieftine.
 Lider și Challanger

Pe piața bancară din România principalii concurenți sunt BCR și

BRD. Pentru a atrage clienții și pentru a avea o cotă de piață cât mai mare
cele două bănci încearcă în permanență să promoveze noi produse, să
asigure clienților servicii de calitate superioară.

BRD și BCR oferă pe piața persoanelor fizice produse și servicii

similare de tipul: cardurilor, serviciilor de bancă la distanță, economii,
plasamente, credite, pachete de produse și servicii etc.

Pe piață bancară din România principalii concurenți sunt BRD si

BCR. Pentru a atrage clienții și pentru a avea o cotă de piață cât mai mare
cele două bănci încearcă în permanență să promoveze noi produse, să
asigure clienților servicii de calitate superioară.
 Concluzie
Prin urmare, concurenţa reprezintă un puternic factor de
stimulare pentru agenţii economici în direcţia sporirii şi
diversificării ofertei, a adaptării la necesităţile dinamice ale
societăţii.
În acelaşi timp, ea impune stabilirea preţurilor la cote reale,
dar şi alocarea resurselor limitate în aşa fel încât să se asigure
satisfacerea maximă a nevoilor mereu în creştere. De asemenea,
ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o activitate
eficientă.
 
 Întrebări de evaluare
1. Ce reprezintă concurența?

2. Care sunt funcțiile pe care le îndeplinește

concurența?

3. De cine este reprezentată concurența în sectorul

bancar?
 BIBLIOGRAFIE
1. Gheorghe Manolescu, „Bănci și Credit”, București, Editura
„Fundației România de mâine”, 2016
2. Mosteanu Tatiana, „Prețuri și Concurență”, București, Editura
“Didactică și pedagogică”, 2006
3. Paul Heyne, Peter Boettke, David Prychitko, „Modul de gândire
economi”, „Editura Bizzkit”, 2011
4. Dan Voiculescu, “Competiție și competitivitate”, București, Editura
„Economică”, 2001
http://www.economica.net
http://documents.tips
https://www.untrr.ro
http://www.money.ro
https://dreptmd.wordpress.com
http://www.zf.ro
http://biblioteca.regielive.ro
 PROIECT REALIZAT DE:
HLODEC ANDREEA POPESCU DIANA
ȘI

VĂ MULȚUMIM!!