CERCETAREA

PEDAGOGICĂ

PEDAGOGIE I
Cuprins:
Clarificări conceptuale;
Tipuri de cercetări;
Planificarea cercetării;
Etapele cercetării pedagogice;
Bibliografie.
Obiectivele cursului:
La sfârşitul capitolului, cursanţii vor fi capabili:
 să definească conceptele cercetare pedagogică și
inovare;
să caracterizeze principalele tipuri de cercetare;
să enumere etapele unei cercetări pedagogice;
să descrie etapele unei cercetări pedagogice;
să analizeze principalele metode de cercetare în
pedagogie;
Clarificări conceptuale
Cercetarea pedagogică este cercetarea care are drept scop
cunoașterea fenomenelor educative, realizată de către
teoreticieni şi practicieni în domeniul pedagogiei şi de către
echipe de cercetare interdisciplinară pentru cunoaşterea
legităţilor pedagogice.

 Inovaţia pedagogică semnifică schimbare, noutate, prefacere,

restructurare creatoare, invenţie aplicată în pedagogie, cu
scopul îmbunătăţirii muncii instructiv-educative.

 Inovaţia se referă atât la latura organizatorică a învăţământului

cât şi la metodologia şi conţinutul acestuia, privit prin prisma
predării, asimilării şi valorificării cunoştinţelor.
Tipuri de cercetări (după Antonesei,
Popa și Labăr, 2009, p. 19):
a) cercetarea fundamentală și cercetarea
aplicativă;
b) cercetarea transversală, cercetarea
longitudinală și cercetarea interculturală;
c) cercetarea cantitativă și cercetarea
calitativă;
d) cercetarea constatativă și cercetarea
experimentală.
Planificarea cercetării. Etape.
Etape ale cercetării pedagogice
I. Selectarea și definirea problemei de
cercetare
• are la bază criterii bine definite precum
experienţa personală şi extensia temei;
• include, de regulă, variabilele de interes
pentru cercetător , relațiile posibile dintre
aceste variabile, tipul de subiecți implicați în
cercetare.
Etape ale cercetării pedagogice
II. Documentarea cercetării este
deosebit de importantă, deoarece...
• îl ajută pe cercetător să-şi lămurească şi să-şi
argumenteze necesitatea propriei cercetări;
• îl ajută pe cercetător să-şi construiască
propriul demers;
• îl ajută pe cercetător să interpreteze datele
reieşite din investigaţie.
Etape ale cercetării pedagogice
III. Stabilirea obiectivelor cercetării
 îşi propune găsirea de răspunsuri la întrebările:
„De ce se realizează cercetarea ?", „Ce îşi
propune cercetarea?“;
presupune formularea operațională, clară şi fără
echivoc a finalităţilor urmărite;
Este necesar să se formuleze obiective realiste,
care pot fi atinse (Bocoș, 2010).
Etape ale cercetării pedagogice
IV. Definirea variabilelor
Într-un context de cercetare, constituie variabilă orice


caracteristică a mediului fizic sau social relaționat cu problema

cercetării.

Variabilele sunt grupări de atribute – caracteristici ale oamenilor
sau lucrurilor.

Tipuri de variabile(după relaţia dintre ele): independente și
dependente.

Tipuri de variabile(după capacitatea lor de a fi măsurate):
direct observabile sau măsurabile și indirect observabile
sau măsurabile (latente).
Etape ale cercetării pedagogice
V. Formularea ipotezelor
 Ipoteza este o explicație posibilă pentru
anumite comportamente, fenomene sau
evenimente care s-au produs sau se vor produce.
O ipoteză stabilește așteptările cercetătorului
referitor la relațiile dintre variabile în cadrul
problemei de cercetare; o ipoteză reprezintă
modul cel mai concret de definire a problemei
(Gay, 1998, p. 61, apud Ciolan, 2011, p. 13).
Etape ale cercetării pedagogice
 Tipuri de ipoteze:
 După modul de elaborare:
Ipoteze derivate din teorie ;
Ipoteze derivate din experiența directă ;
Ipoteze derivate prin analogie.
 După modul de definire:
Ipoteze declarative (presupun existența unei relații între
variabile) ;
Ipoteze nule (presupun că nu există relații între variabile).
 După nivelul de generalitate:
Ipoteze generale ;
 Ipoteze specifice / de cercetare .
Etape ale cercetării pedagogice
VI. Eşantionul cercetării
• Operația de eşantionare se referă la
selectarea dintr-o populaţie, pe baza unor
criterii, a subiecţilor asupra cărora urmează
să se desfăşoare cercetarea. Aceşti subiecţi
vor constitui eşantionul cercetării.
• Există două categorii de metode de
eșantionare:metode probabilistice(care
presupun, de obicei, un mecanism de
selecție aleatorie) și metode
nonprobabilistice.
Etape ale cercetării pedagogice
VII. Metode, tehnici şi instrumente:
Observaţia pedagogică
Produsul sau rezultatul activităţii
observative este observația.
Observația este o metodă de cercetare
bazată pe perceperea directă a realității. Ea
nu trebuie confundată cu simpla percepție,
cu observaţia spontană, ocazională.
Etape ale cercetării pedagogice
Tipuri de observaţie:
a) după prezenţa sau absenţa observatorului:
• observaţia directă;
• observaţia indirectă;
• observaţia cu observator uitat;
• observaţia cu observator ascuns.
b) după implicarea sau nonimplicarea
observatorului:
observaţia pasivă;
observaţia participativă.
Etape ale cercetării pedagogice
Metoda anchetei pe bază de chestionar
• „Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică şi,
corespunzător, un instrument de investigare, constând
dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual,
imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin
administrarea de către operatorii de anchetă sau
autoadministrare, determină din partea persoanelor ce
urmează a fi anchetate răspunsuri care sunt
consemnate în scris” (Chelcea, 2001, p. 48).
• Chestionarul reprezintă un document care conține
întrebări sau alți itemi formulați cu scopul de a solicita
informații necesare pentru analiză (Babbie, 2010, p.
341).
Etape ale cercetării pedagogice
Tipuri de observaţie:
c) după prezenţa sau absenţă intenţiei de a
observa:
observaţie ocazională (întâmplătoare);
observaţie sistematică.
d) după durata observării:
observaţia continuă;
observaţie discontinuă.
Etape ale cercetării pedagogice
Metoda anchetei pe bază de interviu
definește o metodă de cercetare interactivă,
care presupune construirea unei situații de
interacțiune între intervievator și
intervievat/intervievați.
• Tipuri de interviuri(după gradul de
structurare / formalizare (gradul de libertate al
cercetătorului):
a) interviuri structurate;
b) interviuri semi-structurate;
c) interviuri nestructurate.
Etape ale cercetării pedagogice
Experimentul este o metodă de cercetare în
care procesul studiat este provocat să se
desfășoare în condiții fixate de cercetător,
dinainte stabilite, în conformitate cu scopurile
urmărite.
• Experimentul variază un factor numit
variabila independentă şi măsoară modificarea
produsă, adică variabila dependentă” (Popescu-
Mihăeşti, 1995).
• Tipuri de experiment:
De laborator;
Etape ale cercetării pedagogice
Testele psihopedagogice sunt instrumente
standardizate care constau dintr-o probă sau o
serie de probe elaborate în vederea înregistrării
unei calităţi, însuşiri sau manifestări
comportamentale la un sistem sau un set de
stimuli administraţi din exterior.
Clasificarea testelor(după Zlate, 2000):
după modul de aplicare: teste individuale sau colective;
după materialul folosit: teste verbale sau nonverbale;
după durata lor: teste cu timp strict determinat sau cu timp
la alegerea subiectului;
după conţinutul măsurat şi scopul urmărit: teste de
Etape ale cercetării pedagogice
Metoda analizei produselor activităţii
şcolare constă în studierea în mod obiectiv
de către cercetător a unor produse ale
activităţii elevilor (compuneri, lucrări scrise,
jurnale, desene, caiete de teme, referate,
eseuri, proiecte, portofolii, obiecte
confecţionate în atelier, creaţii, etc.) pentru
a constata cum se reflectă în ele
personalitatea, interesele, cunoştinţele,
deprinderile, capacităţile, atitudinile ș.a.
Etape ale cercetării pedagogice
Prin metoda cercetării documentelor
şcolare se pot analiza unele documente
şcolare cum ar fi: cataloage, foi matricole,
carnete de note, planuri de învăţământ,
programe şcolare, planificări calendaristice,
orare, procese-verbale, legi şi regulamente
şcolare, manuale, reviste şi ziare de
specialitate etc.
Metoda biografică;
Etape ale cercetării pedagogice

Metoda istoriilor de viață (interviul de tip

„povestea vieții”)
Metoda studiului de caz
Scopul aplicării studiului de caz ca metodă de
cercetare este dual: descriptiv și explicativ.
Etape ale cercetării pedagogice
VIII. Prelucrarea datelor și prezentarea
rezultatelor cercetării
Analiza cantitativă – metode statistico-
matematice şi metode de prezentare a datelor
• Programul Excel din suita Microsoft Office;
• Programul SPSS (Statistical Package for Social
Sciences);
Analiza calitativă – analiza de conţinut;
IX. Redactarea concluziilor cercetării.
Bibliografie
 Pachef C. Ramona Cristina, Pedagogie,
partea I, Introducere în pedagogie: teoria şi
metodologia curriculumului, suport de curs,
Editura Printech, Bucureşti, 2003.
Şerbănescu, L, Găbureanu, S, Chircu, S,
Manasia, L, Mircescu, M, Bălănescu, R,
Epurescu, O, Pârvan, A, Pedagogie, vol 1,
Editura Politehnica Press, Bucuresti, 2015.
Vă mulțumesc !

ÎNTREBĂRI?!