 Interferențe aliment-

medicament.
 Nutraceuticele: definiție.
 Suplimentele alimentare
 Fitoterapia versus
“produsele naturiste”
 Aditivii alimentari:
reglementări și utilizare
în industria alimentară
 Alimentul medicament și
carențele alimentare
 Obiceiuri alimentare și
carcinogeneza
 Răspunsul individualizat
la factorii xenobiotici
alimentari:
Nutrigenomica
 alimentul conţine
nutriente esenţiale
(carbohidraţi, proteine,
lipide, vitamine, minerale,
etc.) şi este ingerat cu
scopul producerii de
energie, a stimulării
creşterii şi în general, a
menţinerii vieţii. (definiţia
biomedicală - Chadwik,
2000)
 MEDICAMENTUL: substanțe sau
amestecuri de substanțe biologic active care
potrivit datelor științei medicale, atunci când
sunt folosite conform regulilor permit:
◦ recunoașterea, prevenirea, îndepărtarea sau atenuarea
unor simptome patologice
◦ Identificarea sau influenţarea structurilor unor organe,
a unor funcții organice sau ale comportamentului în
măsura în care acestea servesc unui scop medical.
(definiția OMS)
 SIMILITUDINI:
◦ ambele sunt consumate,
cel mai frecvent prin
ingestie,
◦ ambele ridică probleme de
siguranţă cum ar fi:
 reacţiile alergice
 reacţiile adverse
◦ ambele au potenţial de a
afecta starea de sănătate.
 DIFERENTE:
◦ Diferena esențială: alimentele sunt
consumate pentru menţinerea vieţii şi
a sănătăţii în timp ce, medicamentele
sunt utilizate pentru a combate bolile.
◦ Diferența majoră: medicamentele
trebuie să aibă un efect terapeutic,
deci sunt testate din punct de vedere
al eficacităţii. Până recent alimentele
au fost testate din punct de vedere al
siguranţei şi calităţii, dar nu şi al
eficacităţii.
 Deşi sunt foarte diferite, alimentele şi medicamentele
sunt supuse unor normative regulatorii comune în
multe state cum ar fi Canada (Food & Drugs Act) şi SUA
(Food & Drugs Administration).
 În Uniunea Europeană nu există o legislaţie armonizată
referitoare la revendicările pentru sănătate, acestea
fiind decise la nivel naţional.
 Cu toate că medicamentele sunt supuse unui control
mult mai riguros decât alimentele, dezvoltarea recentă
a unor noi produse alimentare cu impact asupra
sănătăţii duce la ştergerea treptată a diferenţelor de
abordare între medicamente şi alimente.
 O nouă tendinţă pe piaţa alimentelor o reprezintă
”adăugarea de valoare” produselor alimentare în sensul că
acestea ar putea ameliora sau chiar preveni instalarea
unor boli.
 Spre deosebire de industria farmaceutică care investeşte
peste 10% din profit în cercetare şi dezvoltare, industria
alimentară nu depăşeşte investiţii de 1% în acest scop,
fapt motivat şi de faptul că beneficiile aduse de inovaţie în
domeniul alimentar nu se bazează doar pe efectul asupra
sănătăţii, ci mai ales pe gust, aspect şi preţ.
 Noile inovații în domeniul alimentar impun testarea
alimentelor din același punct de vedere ca și
medicamentele, adică al eficacității.
 Pe plan mondial sunt utilizaţi
un număr relativ mare de
termeni pentru a defini
produsele naturale dezvoltate
în beneficiul sănătăţii:
◦ alimente funcţionale
(functional foods),
◦ nutraceutice
(nutraceutical),
◦ alimente farmaceutice
(pharmafood),
◦ alimente proiectate
(designer food).
Practic, ”alimentele funcţionale” au fost
clasificate în două categorii:
alimente funcţionale destinate prevenirii unor
boli
alimente funcţionale pentru corecţia unor
deficiențe nutritive sau boli metabolice
DEFINITIE:
 sunt produse
alimentare precum şi
componente ale
acestora, care:
◦ îmbunătăţesc starea
generală de sănătate a
consumatorilor,
◦ evită riscul îmbolnăvirilor,
ameliorează calitatea
fizică sau psihică a vieţii,
◦ Cresc capacitatea de
recuperare după boli sau
exerciţii fizice extenuante.
Alimentele funcţionale trebuie să rămână sub formă
de produse alimentare şi să-şi demonstreze efectele
în cantităţi care se consumă în mod normal în dietă
(Comisia Europeană a Ştiinţei Alimentelor Funcţionale în Europa) .
 Alimentul funcţional poate fi
un:
◦ aliment natural
◦ aliment în care s-a adăugat un
component
◦ aliment din care s-a eliminat un
component
◦ aliment în care natura uneia sau
mai multor componente a fost
modificată
◦ orice combinaţie a acestor
posibilităţi

 Dezvoltarea de noi produse

alimentare este foarte scumpă şi
implică riscuri mari pentru
industria alimentară.
 Se estimează că lansarea pe piaţă
a unui nou aliment costă circa 54
milioane de dolari şi doar un
produs din 10 ajunge în final pe
piaţă; pierderile industriei
alimentare în acest domeniu au
fost estimate la 12 miliarde de
dolari anual.
 Cercetările au debutat în Japonia în 1980.
 În anul 1991 a fost elaborat conceptul de
Alimente cu utilizare specifică pentru
sănătate (Foods for Specified Health Use -
FOSHU).
 Alimentele identificate ca FOSHU trebuie Seal for FOSHU Approval
să furnizeze dovezi convingătoare că
exercită o acţiune fiziologică asupra
sănătăţii (datele referitoare la efectele
unor componente individuale izolate din
aliment nu sunt suficiente).
 În plus FOSHU trebuie să se prezinte sub
formă de alimente obişnuite, nu ca
pastile, capsule etc., care să fie
consumate ca parte a unei diete
convenţionale şi nu la ocazii speciale sau
în legătură cu un simptom specific.
 Sunt alimente care provin din organisme
modificate genetic
 Frecvent sunt comercializate ca alimente
funcționale
 Organismele modificate genetic (OMG) pot fi
definite ca fiind organisme in care materialul
genetic (ADN-ul) a fost modificat intr-o
maniera in care un organism natural nu ar
putea sa o faca.
 Tehnologia prin care sunt modificate alimentele
este numita deseori „biotehnologie moderna” ,
„tehnologie genetica” sau „tehnologia ADN-ului
recombinat. Aceasta permite ca genele
selectate individual sa fie transferate de la un
organism la altul, chiar si de la o specie la alta.
 Aceste metode sunt utilizate pentru a crea
plante modificate genetic care sunt utilizate la
randul lor pentru dezvoltarea culturilor
modificate.
 Cu ajutorul biotehnologiilor s-au
obtinut:
◦ Rosii cu coacere in timpul
transportului;
◦ Cereale fara gluten;
◦ Cereale cu un continut crescut de
proteine;
◦ Plante rezistente la seceta si
daunatori;
◦ Orez cu un continut mai mare de
vitamina A;
◦ Fructe si legume fara proteine
alergene;
◦ Vitamine si arome alimentare etc.
 TOP 10 ORGANISME MODIFICATE GENETIC
1. Porumbul – modificat să-şi dezvolte propriul insecticid.
2. Soia – modificată să reziste la ierbicide.
3. Bumbacul – proiectat să reziste ierbicidărilor.
4. Papaya – o varietate rezistentă la un virus a fost introdusă în
Hawaii în 1999.
5. Orezul – modificat genetic să conţină o mare cantitate de
vitamina A.
6. Tomatele – au fost modificate pentru coacere în timpul
transportului şi păstrare mai îndelungată pe rafturi.
7. Rapiţa – uleiul de rapiţă se foloseşte la producerea de ulei
comestibil şi de margarină
8. Produsele din lapte. Laptele provenit de la vaci injectate cu
hormon de creştere bovin recombinant – rbGH conţine un
nivel ridicat de IGF–1 (Insulin Growth Factor).
9. Cartofii –modificaţi cu Bacillus thuringiensis var. Kurstaki
Cry 1 pentru rezistenţă la bolI
10. Mazărea –O genă de fasole a fost inclusă în mazăre, cu
scopul de a crea o proteină care funcţionează ca un pesticid
 Avantajele alimentelor modificate genetic:
◦ Alimentele modificate genetic sunt dezvoltate si
comercializate deoarece atrag dupa sine o
multitudine de avantaje, atat pentru producator
cat si pentru consumator.  In primul rand,
alimentele modificate genetic au un pret de
productie mai mic  si un termen de valabilitate
 mai lung.

◦ Obiectivul initial de dezvoltare a acestor

organisme a fost imbunatatirea si protectia
culturilor. Culturile modificate genetic au un nivel
crescut de rezistenta in fata bolilor si au
toleranta crescuta fata de erbicide.
◦ Atunci cand oamenii de stiinta elibereaza un nou
aliment modificat genetic, el nu ajunge pe piata
pana cand autoritatile alimentatie nu il
examineaza in amanunt si pana cand acestia nu
aproba eliberarea produsului.
◦
In general, alimentele modificate genetic au
calitati nutritive similare cu alimentele naturale
 DEZAVANTAJE ALE ALIMENTELOR MODIFICATE
GENETIC:
◦ Nu există studii stiințifice care să ateste nocivitatea
alimentelor modificate genetic pentru om
◦ Culturile de OMG sunt nocive din punct de vedere ecologic
◦ Specialistii in nutritie sunt de parere ca aceste produse pot
avea efecte neplacute pe termen lung, generand
imbolnaviri, dezvoltarea unor alergii si chiar intoxicatii
diverse.
◦ Un studiu relativ recent a avut ca rezultat moartea a sapte
cobai dupa ce acestia au fost hraniti doar cu rosii
modificate genetic; cobaii care au fost hraniti cu porumb
modificat genetic au avut probleme destul de mari cu
digestia; s-a gasit un nivel crescut de toxine in organismul
cobailor care au consumat cartofi modificati genetic.
◦ daca in urma interventiei genetice se creaza OMG
rezistente la antibiotice aceasta proprietate s-ar putea
transfera si la consumatorul acestor alimente
 Productia de alimente modificate genetic a fost
interzisa in Romania incepand cu anul 2006. In acel
moment, in tara noastra, existau peste 100.000 de
hectare de soia modificata genetic.
 Acesta lucru insa nu a oprit si importul de alimente
modificate genetic, iar oamenii au continuat sa le
cumpere datorita aspectului lor foarte placut, fara sa
stie insa ca acel produs nu este 100% natural.
 În reglementările unor ţări (precum Canada)
se face distincţie între alimentele funcţionale
şi nutraceutice.
 Un produs nutraceutic se defineşte ca fiind

un produs obţinut din alimente şi

comercializat sub formă de capsule, pastile,
pulberi şi alte forme medicinale care nu sunt
asociate cu alimentele, şi au demonstrat că
au un beneficiu fiziologic şi/sau asigură
protecţie împotriva unor boli cronice.
 Produse alimentare, surse importante de nutrienţi( vitamine şi
minerale) sau alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic
(proteine pure sau sub formă de izolate proteice, aminoacizi şi
amestecuri de aminoacizi, lipide alimentare, fosfolipide, fibre
alimentare), separate sau în combinaţie, destinate consumului
în cantităţi mici, măsurabile
 Aceste suplimente se adauga alimentației, nu o inlocuiesc.
 Administrarea suplimentelor alimentare nu este atat de strict
supravegheata prin studii cum este administrarea
medicamentelor.
 suplimentele alimentare nu sunt intotdeauna brevetate, de
aceea este posibil sa nu se cunoasca exact efectele lor adverse.
 Creşterea consumului de extracte
vegetale sub diferite forme, capsule,
pudre sau tincturi a apărut ca urmare a
legiferării consumului lor în toate ţările
dezvoltate.
 În S.U.A. Congresul a emis în 1994 o
lege (Dietary Suppliment Health and
Education Act) care permite vânzarea
extractelor vegetale care contribuie la
menţinerea sănătăţii şi funcţionării
normale a organismului cu condiţia să
nu pretindă că tratează o boală
specifică.
 Industria suplimentelor alimentare şi a
extractelor vegetale reprezintă o
afacere de multe miliarde de dolari
doar în S.U.A. Se preconizează că piaţa
pentru alimente funcţionale şi
suplimente alimentare va creşte an de
an cu circa 7%.
 Terapiile naturiste sunt un ansamblu de practici medicale care
folosesc în mod memijlocit remedii provenite direct din natură,
îndeosebi: structuri fizice, radiații, energie și psihicul uman.
 Fitoterapia este o ramură a terapiei naturiste care folosește plantele
și preparatele din plante ca mijloc de tratare a bolilor.
 Dupa remediile provenite din natură, include:
◦ terapia cu ceaiuri,
◦ terapia cu plante aromate (aromoterapie),
◦ terapia cu uleiuri (oleoterapie),
◦ terapia cu muguri de plante (gemoterapie), etc.
 În terapiile cu extracte vegetale există, în general, două motive de
îngrijorare:
•Foarte puţine preparate vegetale aflate pe piaţă au în
spate studii serioase sau au fost testate riguros, deci
există riscul ca preparatele să nu aducă beneficul aşteptat
de către consumatori (ex. Gingko biloba),
•Majoritatea extractelor vegetale conţin amestecuri de
multe componente ale căror efecte nu sunt bine
cunoscute, existând riscul apariţiei de efecte toxice sau
interacţiuni cu alte medicamente.
 În anii nouăzeci studii ştiinţifice au
demonstrat că extractul apos de
guarana inhibă sinteza tromboxanilor
şi agregarea plachetară şi poate fi
folosit în tratamentul trombozelor,
inflamaţiilor şi pentru prevenţia
accidentelor vasculare cerebrale şi a
aterosclerozei, mai ales în condiţiile
terapiei de substituţie hormonală la
femei.
 Se încercă purificarea unei subfracţii
de guarana care să beneficieze de
studii in vivo care să ducă la crearea
unui nutraceutic
EVALUAREA ALIMENTELOR FUNCŢIONALE ŞI
NUTRACEUTICE
 Pe plan internaţional s-a convenit
asupra parcurgerii a 6 etape
pentru promovarea unui produs
natural destinat consumului uman:
1. identificarea plantelor cu activitate
biologică
2. caracterizarea unui (sau mai multor)
principiu activ în plantă
3. stabilirea variaţiei concentraţiei
acestuia
4. examinarea activităţii biologice a
produsului natural sau a
componentului (componentelor)
active
5. stabilirea toxicităţii
6. evaluarea produsului natural destinat
folosirii pentru sănătatea umană
REVENDICAREA DE SĂNĂTATE

 Comitetul de Avizare a
Alimentelor (Marea Britanie):
’’orice precizare, sugestie
sau implicaţie în etichetarea
alimentelor şi reclamă făcută
acestora (inclusiv numele
mărcii şi desenul), care
sugerează că alimentul
respectiv este într-un fel
benefic pentru sănătate’’.
 S.U.A.: ’’orice precizare care
caracterizează în mod
explicit sau implicit legătura
oricărui component cu o
boală, sau cu o stare legată
de sănătate’’.
REVENDICAREA DE SĂNĂTATE
Codex Alimentarius (1997) a clasificat revendicările în:
 Tipul 1: Revendicări legate de principiile dietetice
sau de dietele sănătoase
Ex.: Dietele sărace în acizi saturaţi sunt
recomandate de...
Sfatul..... este de a alege o dietă bogată în
fibre
 Tipul 2: Revendicări privind conţinutul de nutrienţi
Ex. : sursă de Ca; bogat în fibre; cu conţinut redus
de grăsime
 Tipul 3: Revendicări comparative Sau ?
Ex.: scăzut, mai mic decât, redus, mai mult decât
etc.
 Tipul 4: Revendicări referitoare la funcţia nutrientului
 – se referă la rolul fiziologic al nutrientului în
legătura sa cu creşterea, dezvoltarea şi funcţiile
normale ale organismului.
Ex.: Ca ar putea ajuta la dezvoltarea oaselor şi a
dinţilor sănătoşi
Conţine acid folic care contribuie la
dezvoltarea normală a fătului
REVENDICĂRI RELEVANTE PENTRU ALIMENTELE
FUNCŢIONALE
 Tipul A: Revendicări ale ’’funcţiilor
îmbunătăţite’’ – se referă la anumite efecte
benefice ale nutrienţilor şi non-nutrienţilor
asupra funcţiilor fiziologice sau activităţilor
biologice dincolo de rolul lor stabilit în
creştere, dezvoltare şi alte funcţii normale ale
organismului.
Ex.: Unele oligozaharide nedigestibile
pot îmbunătăţi creşterea unei microflore
specifice în organism
Cofeina poate îmbunătăţi
performanţele de învăţare.
 Tipul B: Revendicări privind ’’reducerea
riscului de îmbolnăvire’’ – sunt în legătură cu
consumul unui aliment sau a unui component
alimentar care ar putea ajuta la reducerea
riscului unei anumite îmbolnăviri sau stări
datorită unor nutrienţi sau non-nutrienţi
specifici pe care îi conţine.
Ex. Un consum suficient de calciu poate
reduce riscul de osteoporoză de mai târziu
 EVALUAREA ALIMENTELOR FUNCŢIONALE ŞI
NUTRACEUTICE

 Un concept nou este aplicarea theranosticului în terapia

cu suplimente alimentare.
 „Theranostic” =terapie+diagnostic (în farmacologie:
crearea de medicamente ţintite care să permită
diagnosticarea și terapia la locul de acțiune).
 O echipă de cercetători în domeniul nutrigenomicii
de la Cambridge University a dovedit acţiunea
hipocolesterolemiantă a licopenului (Basu şi Imrhan,
2007) şi împreună cu o firmă de medicamente au creat
un nou supliment alimentar bazat pe componentele
dietei mediteraniene şi, în special, pe licopen, numit
ATERONON™ , care scade în mod semnificativ nivelul
plasmatic al LDL-colesterol dacă este administrat
pacienţilor selectaţi pentru răspunsul lor pozitiv la
agenţii care împiedică oxidarea lipoproteinelor.
 EVALUAREA ALIMENTELOR FUNCŢIONALE ŞI
NUTRACEUTICE

 În noiembrie 2009, Women's Hospital Birmingham

împreună cu compania Cambridge Theranostics a
iniţiat, în ideea noului concept ”theranostic”, un trial
(Trial of Lycopene/Ateronon for Secondary Prevention
of Coronary Heart Disease) pentru selectarea unui
grup ţintă de indivizi cu hipercolesterolemie de
diferite cauze, inclusiv genetice (diagnostic), asupra
cărora se va studia ţintit efectul hipocolesterolemiant
al licopenului (terapie).
(http://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT00939237).
 ADITIVII ALIMENTARI
 Substanțele chimice din compoziția alimentelor sunt extrem
de diverse, numeroase și complexe în ceea ce privește efectele
lor asupra organismului care le consumă (McGregor, 1998):
 Substanţe naturale:
◦ Componente majore vegetale sau animale
◦ Componente minore vegetale sau animale
 Substanţe produse prin gătirea şi procesarea alimentelor:
◦ Hidrocarburi aromatice policiclice
◦ Amine heterociclice
◦ Dicarbonili
◦ Aminocarbonili
 Aditivi alimentari:
◦ Coloranţi
◦ Aromatizanţi
◦ Conservanţi
◦ Indulcitori sintetici
 Aditivi alimentari accidentali şi contaminanţi:
◦ Solvenţi
◦ Substanţe migrate din ambalaj
◦ Reziduuri din pesticide
◦ Micotoxine etc.
  E211 (benzoatul de sodiu)
 E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic,
conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor
alimente de calitate slabă; bauturile racoritoare cu
aroma de citrice conţin o cantitate mare de benzoat
de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adaugă în
lapte şi produse din carne, produse de brutărie şi
dulciuri; prezent în multe medicamente (TYLENOL®,
PHENERGAN®); se cunoaste ca provoacă urticarie şi
agravează astmul.
 Asociaţia consumatorilor din Comunitatea

Europeana îl considera cancerigen; interzis în SUA;

însa este permis în România;.
  E 951 (aspartam)
 E 951 (aspartam) este un îndulcitor des
folosit şi poate fi sursa a peste 70 de
tipuri de manifestări patologice; este
considerat de unele studii cancerigen.
 Întâlnit în guma de mestecat, produse
zaharoase, băuturi răcoritoare; este
interzis în SUA. Pe termen lung, prin
scăderea imunităţii, consumul în exces
de aspartam expune la gripă, boli de
plămâni, infecţii urinare şi intestinale.
Lipsa de calciu apare şi ea în timp.
 Folosirea aspartamului are şi alte
efecte nocive asupra sănătăţii: cefalee,
insomnie, tulburări de vedere, auz şi
memorie, oboseală, palpitaţii şi
predispune la îngrăşare. In acelasi
timp, E 951 joacă un rol important în
declanşarea tumorilor cerebrale, a
sclerozei multiple, malformaţiilor şi
diabetului.
 E 102 (tartrazina)
 E 102 (tartrazina) - colorant galben care se găseşte
în dulciuri (budinci, îngheţată, dropsuri), băuturi,
muştar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri;
are acţiune cancerigenă (tumori tiroidiene), poate
provoca mutaţii cromozomiale; determină deficienţe
în vitamina B6 şi zinc; generează crize de astm
bronşic, urticarie şi hiperactiviate la copii;
 interzis în Norvegia, Austria, Suedia, Elveţia, Marea

Britanie, Olanda
 APC România solicita autorităţilor de
resort interzicerea folosirii acestui
compus, cel puţin pentru produsele
frecvent consumate de copii, deoarece
s-a constatat ca dozele mari de
tartrazină determina modificări
histologice ireversibile ale ficatului.
 Doza maximă admisă pentru consum
este de 0,75 mg/kg corp, iar în
produsele alimentare 70 mg/kg corp,
cu excepţia rahatului, unde doza
admisă este de 30 mg/kg.
 Cu alte cuvinte, dacă un producător
introduce în băuturi răcoritoare
cantitatea maximă de colorant - 70
mg/kg (echivalent litru) - atunci o
persoana de 30 kg care bea doi litri de
suc va ingera 140 mg colorant, în timp
ce doza maximă admisă pentru o
persoană de 30 kg este de 22,5 mg
 ALIMENTUL MEDICAMENT ŞI CARENŢELE
ALIMENTARE

◦ Lapte imbogatit cu Ca si Fe
◦ Cereale imbogatite cu acid folic
◦ Oua continand acizi omega – 3 nesaturati
◦ Bauturi fermentate pe baza de lapte
◦ Iaurt continand culturi de bacterii lactice
◦ Paine imbogatita in fibre
◦ Margarine cu continut de fitosteroli
◦ Sucuri de fructe imbogatite cu Ca, Fe
 ALIMENTUL MEDICAMENT ŞI CARENŢELE
ALIMENTARE
 Probiotic (Fuller, 1989, 1992) – supliment alimentar cu
organisme vii care influenţează benefic organismul gazdă
prin îmbunătăţirea echilibrului microbian intestinal.
 Prebiotic (Gibson şi Roberfroid, 1995) – ingredient
alimentar nedigestibil care influenţează benefic
organismul gazdă prin stimularea selectivă a creşterii
şi⁄sau activităţii unor specii sau unui număr limitat de
bacterii în colon.
 Sinbiotic (Gibson şi Roberfroid, 1995) – amestec de
probiotice şi prebiotice care influenţează benefic gazda
prin implantarea suplimentelor dietetice microbiene vii în
tractul gastrointestinal şi îmbunătăţirea supravieţuirii
acestora.
 OBICEIURILE ALIMENTARE șI
CARCINOGENEZA
•Alimentele pot constitui in anumite conditii factori favorizanti ai aparitiei
neoplaziei.
•Desi substantele cancerigene alimentare sunt consumate in cantitati mici
de-a lungul anilor, efectul lor este cumulativ, boala aparand dupa mai
multi ani.
•Carcinogneza de origine alimentară are loc atât pe cale directă sub
acţiunea unor substanţe chimice existente în alimente, cât şi pe cale
indirectă prin facilitarea formării în organism de substanţe cancerigene.
Acest ultim aspect este corelat cu excesele şi deficienţele nutriţionale.
 OBICEIURILE ALIMENTARE șI
CARCINOGENEZA
Factori xenobiotici
carcinogeni
- Carcinogeni prezenţi natural în alimente
(cafeina, alcaloizii polizidinici, glicozizi etc.)
- Contaminanţii alimentari (nitrozamine,
hidrocarburi policiclice aromatice, clorura de
vinil, micotoxinele, pesticdele etc)
- Aditivii alimentari (antioxidanți, conservanți,
antiseptice, coloranți, aromatizante,
emulsionanți)
-Alţi factori carcinogeni (produşi rezultaţi în
urma prelucrării termice a alimentelor:
peroxizi lipidici, compuşi rezultaţi din
combinarea glucidelor cu aminoacizii şi găsiţi
în carnea friptă etc.
 OBICEIURILE ALIMENTARE șI
CARCINOGENEZA
Numeroase aspecte ale dietei sunt asociate cu cresterea
neoplaziei si anume:
obezitatea ( la femei, probabil asociata cu
producerea de estrogen de catre tesutul gras) creste
riscul cancerului endometrial.
alimentatie bogata in grasimi și proteine( creste
formarea radicalilor liber) este asociata cu cancer
endometrial, mamar, prostatic ,ovarian si rectal.
obiceiurile alimentare vicioase: alimente afumate si
sarate contin nitrati duc la aparitia cancerului gastric,
consumul exagerat de alcool.
dieta saraca in fibre alimentare este intalnita in
cancerul colo-rectal
scăderea aportului de micronutrienţi: vitamina C, A,
E, B2, B6, acid pantotenic, fier, iod.

Datorita numeroaselor aspecte ale dietei si nutritiei care contribuie la

dezvoltarea neoplaziei, American Cancer Society ( ACS) a propus un ghid
specific nutritional care reduce riscul cancerului la persoane cu varste intre 2 ani
pana la varstnici
 NUTRIŢIA PREEMPTIVĂ

 Dezvoltarea nutriției preemptive presupune o

nutriţie personalizată, deci un management al
stării de sănătate prin intermediul dietei.
 Pentru publicul larg acest principiu se poate
rezuma în sloganul: ”alimente potrivite pentru
fiecare”.
 NUTRIŢIA PREEMPTIVĂ

 Urmând modelul medicinii

bazate pe dovezi, noua
tendinţă în ştiinţele nutriţiei
este de a pune în practică o
”nutriţie bazată pe dovezi”
care să ofere o analiză
structurată şi sigură a
datelor existente cu privire
la aportul alimentar şi la
farmacologia nutriţională a
unui nutrient, să alerteze
comunitatea medicală cu
privire la necesităţile de
sănătate a nutriţiei
 Nutrigenomica sau genomica
nutriţională a fost definită de
un grup de biologi, medici,
bioeticieni şi sociologi ca
fiind un domeniu
multidisciplinar care
investighează influenţe
dietei şi a variaţiilor genetice
individuale ca factor de risc
pentru apariţia bolilor
cronice
 Introducerea în practică a unei nutriţii
personalizate, bazate pe diferenţele
genetice individuale;
 Identificarea diferenţelor
interindividuale care generează riscul
de obezitate şi de boli cronice,
precum şi cuantificarea acestui risc;
 Testarea indivizilor pentru
identificarea polimorfismelor genetice
şi recomandarea unor diete în funcţie
de constituţia genetică în vederea
reducerii riscului de boli cronice;
 Crearea unor noi alimente care să
aducă beneficii de sănătate
consumatorilor (alimente funcţionale)
sau chiar să corecteze anumite
deficienţe metabolice (nutraceuticele
– alimente medicamente).
 Cel mai cunoscut exemplu privind
diferenţele genetice la alimente îl
reprezintă absenţa (la copii) sau
reducerea (la adulţi) a activităţii lactazei
intestinale care produce intoleranţa la
lactoza din lapte sau din alte produse
lactate, manifestată în special prin
diaree severă.

 În aceeasi „zonă” se plaseaza şi

boala celiacă în care se produce o
malabsorbţie a unor alimente datorită
sensibilizării la gluten (intoleranţa
intestinală la gliadină şi proteinele
înrudite prezente în cereale).
 În toate ţările dezvoltate şi mai ale în S.U.A. obezitatea
a devenit o problemă majoră de sănătate publică
 Nutrigenomica studiază intens polimorfismele genelor
asociate cu obezitatea:
◦ mutaţiile genei leptinei şi a receptorului leptinei,
◦ genele receptorului melanocortinei 4,
◦ ale genei receptorului neuropeptidului Y (NPYY5R) la populaţia
din Arizona, (Castle şi Ryies, 2009)
 În măsura în care aceste mutaţii ar putea să fie
identificate în anumite familii, nutrigeneticienii ar putea
interveni încă din copilăria mică pentru a combate
obezitatea prin diete specifice.
 Fiind o disciplina de graniţă, relativ nou apăruta, nutrigenomica
pune probleme care nu sunt încă suficient cunoscute de medicul
practician sau nutritionist;
noile produse alimentare rezultate ca urmare a aplicării
tehnologiilor genomice vor putea fi puse pe piaţă doar după ce vor
trece cu succes de reglementările actuale;

 legislaţia cu privire la alimente şi

medicamente este bazată pe o paradigmă
pregenomică şi va trebui să se adapteze
noilor cerinţe ale erei genomice.
 Continuarea cercetărilor asupra
diferenţelor interindividuale ale
profilurilor metabolice la nivel genetic va
ajuta la dezvoltarea nutrigenomicii ca o
disciplină esenţială în practica nutriţiei şi
a dieteticii.
 GREAT BRITAIN ITALY  BELGIUM 
GERMANY Being together: "Eating
"Non importat …"
Survival: "Eating is  is having a
fueltanking." good time together"

"Man ist was man ißt"

SWEDEN SUA
Ethical values: "Eating is Being trendy: "Eating is
thinking of building your image."
consequences."
O
M
U
L

?!
I
I
T
O
R
U alimentatia
antropozofica sau
L alimentatia omului
U intelept
I