Cercetare

Competitivitate
si
locuri de munca

Educatie Inovare
CONCEPTUL DE ŢARĂ ÎN TRANZIŢIE – TRECEREA
DE LA ECONOMIA PLANIFICATĂ LA ECONOMIA DE
PIAŢĂ

Etapele tranziţiei trebuie să urmărească:

 crearea unui nou context social-economic;

 liberalizarea pieţei;

 depăşirea crizei economice şi favorizarea

proceselor de creştere economică;
 includerea economiei în circuitul economic
mondial;
STRATEGIILE DE RECONSTRUCŢIE A
ECONOMIILOR CENTRALIZATE
 “Terapia de şoc” – presupune realizarea rapidă a
principalelor obiective ale tranziţiei, liberalizarea bruscă
a preţurilor şi a schimburilor comerciale, privatizarea şi
demonopolizarea economiei. O asemenea reformă a
fost posibilă în Polonia, datorită susținerii puternice a
guvernului din acea perioadă;
 “Terapia gradualistă” – presupune îndeplinirea
obiectivelor legate de tranziţie, într-un timp mai lung,
dar cu costuri sociale mai reduse. Aceasta a fost
aplicată în Ungaria, care a pornit pe calea reformelor
radicale cu mult înaintea celorlalte ţări socialiste. Totuşi
ţara de referinţa este China, iar gradualismul chinez
constă în îmbinarea controlului macroeconomic asupra
economiei şi menţinerea unui puternic sector de stat cu
procesul de liberalizare în sectoarele marginale:
comerţ, agricultură, servicii.
 SE CONSIDERĂ CĂ PERIOADA DE
TRANZIŢIE ARE TREI PUNCTE DE
REPER:
 Începutul tranziţiei, asociat de obicei cu
transformările politice, cu venirea forțelor
democratice;
 Liberalizarea economiei, care include nu numai
liberalizarea preturilor, ci şi a comerţului exterior,
urmată de privatizarea şi crearea sectorului privat
dominant în economie;
 Soluţionarea unor probleme cum ar fi
restructurarea întreprinderilor şi crearea instituţiilor
necesare unei funcţionări normale a pieţei-
sistemul juridic, fiscal, creditar. În această etapă
are loc crearea unui nou sistem de protecţie
socială, recunoscut de majoritatea populaţiei şi
care constituie temelia stabilităţii politice.
 ÎN PREZENT UNCTAD INCLUDE ÎN CATEGORIA
ŢĂRILOR ÎN TRANZIŢIE URMĂTOARELE STATE:
 Asia: Armenia, Kazakstan, Turkmenistan, Azerbaijan,
Kîrgîstan, Uzbekistan, Georgia, Tadjikistan;
 Europa: Albania, Moldova, Belarus, Federaţia Rusă,
Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Montenegro,
Ucraina, Croaţia.
Scopul final al tranziției este de a transforma economia
planificată într-o economie de piață funcțională bazată pe:
 stabilitate macroeconomică și politici economice coerente;

 sector financiar bine dezvoltat;

 climat investițional favorabil;

 sector dezvoltat al întreprinderilor mici și mijlocii;

 concurentă protejată de un cadru legislativ aplicabil;

 liberalizarea comerțului exterior;

 sistem juridic functional.

 2. ŢĂRILE DIN EUROPA CENTRALA ŞI DE EST LA ETAPA
PREADERĂRII LA UE
 1990 - Transformările politice şi structurale au
stimulat ţările ECE să înceapă procesul de
integrare economică în UE
 1992 – 1993 - țările ECE au semnat Acordurile
de Asociere la UE
 1994 -1995 - au depus în mod oficial
candidatura pentru aderare
 1997 - Consiliul European a deschis negocierile
de aderare cu cinci din cele zece țări candidate:
Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Polonia și
Slovenia,
 1999 - deschiderea negocierilor de aderare și cu
celelalte cinci state candidate din ECE: Bulgaria,
Letonia, Lituania, Slovacia și România.
 MODELUL POLONEZ DE TRANZIȚIE
Prima ţară din ECE care a pus în practică radicale politici
economice de tranziţie după 1989 a fost Polonia
 Liberalizarea totală a sectorului privat;

 Abolirea organizațiilor comuniste din cadrul întreprinderilor de

stat, care confereau mare putere sindicatelor muncitorilor;
 Liberalizarea rapidă a prețurilor (în cursul anului 1989 cota
prețurilor liber determinate a crescut de la 25% la 90%);
 Întroducerea de constrangeri bugetare aspre pentru
intreprinderile de stat și o bruscă reducere a inflației pînă la un
nivel moderat, prin intermediul politicilor fiscale, monetare și
salariale.
Reforma „terapiei de şoc” a pus fundamentul dezvoltării
economice din 1992 şi a propulsat economia poloneză spre o
creştere economică, în medie de 5.1% pe an în perioada 1993-
1999
Polonia - unica ţară din ECE care a în registrat o creştere
economică pozitivă în perioada crizei financiare mondiale.
 SLOVENIA
 1993 - Primele semne de creștere economică
 1994 – 1998 - a înregistrat o rată medie anuală de creștere de
4%
 programul economic - menținerea echilibrului balanței
comerciale și a scăderii deficitului bugetar.
 1999 – PIB pe locuitor a atins 68% din cel al țărilor membre ale
Uniunii Europene (3,75%. - crestere econ.)
Factorii determinanti ai dezvoltarii Sloveniei:
 Intensificarea investițiilor - 14%.

 majorarea cererii la export prin devalorizarea monedei

naționale si mai putin prin măririi productivității, ceea ce de
altfel nu a însemnat o creștere a competitivității produselor
slovene pe piețele externe.
 Inflatia a scazut de la 6,5%, in anul 1998, la 6,1%, in prima
jumatate a anului 1999,
 rata șomajului a scăzut, datorită implicării șomerilor în
programe sociale, de la 7,9%, în anul 1998, la 7,4%, în anul
1999.
 UNGARIA
 Model asemanator cu al Poloniei (bazat pe cele 4
elemente)
 După privatizarea din anii 1990-1992, șomajul
ajunsese la 12% în 1991
 a beneficiat enorm de sprijinul Germaniei (5 miliarde
de mărci germane, cam 30% bani nereturnabili)
 Pînă în 2005, Germania devenise investitorul
principal în Ungaria, cu un procent de 28-33% și cu o
reinvestire aproape totală a profiturilor din aceste
investiții, aproximativ 1,2 miliarde de euro.
 În 2005 existau în Ungaria 7000 de firme cu capital
majoritar german. Audi a investit în Ungaria 3, 3
miliarde de euro pana în 2007, Daimler-Benz a
investit aproape un miliard de Euro și Opel cam 300
de milioane de euro.
 ALTE TARI
 Cehia, România și Slovacia s-au evidențiat
printr-un gradualism puternic bazat pe
reforme, ce s-au realizat anevoios cu
rezultate întîrziate.
 România şi Bulgaria au beneficiat de injectări
masive de ISD din partea UE. Cu toate
acestea, ele se dezvoltă destul de anevoios,
mai ales că economia lor a suferit enorm de
pe urma crizei economice din 2008. Bulgaria
are cel mai mic PIB c.loc din UE, de doar
dola7845 $ (2011).
 EVOLUŢIA PRINCIPALILOR INDICATORI MACROECONOMICI AI
ŢĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST
Tara PIB- PIB- Creşter Export Import ISD Ieşiri ISD Intrări
c.loc.* c.loc.* e Bunuri Bunuri mil. . $ mil. . $
$ $ econo mil. $ mil. $
mică
Bulgari 53502 7845 1,7 28118 32455 190 1864
a
Cehia 215690 20475 1,9 113181 151356 1152 5405
Estonia 22342 16666 8,3 16712 17559 -1458 257

Letonia 28261 12599 5,5 13113 16268 93 1562

Lituania 42736 12921 5,9 28012 31731 165 1217

Polonia 514128 13424 4,3 187154 207393 5860 15139

Români 186619 8606 2,5 62603 76200 32 2670

a
Sloveni 50014 24577 0,6 34709 35480 112 999
a
Slovaci 96165 17576 3,3 79202 77202 490 2143
a
Ungaria 139898 14037 1,6 112067 102452 4530 4698
 IMPACTUL CRIZEI
 Ţările din Europa de Est sunt au fost grav expuse crizei
economice.
Cele mai importante cauze au fost:
 dependenţa de pieţele externe,

 deficite de cont curent mari,

 dependenţa mare de fluxurile de capital străin,

 volumele mari de credite învalută.

 nevoia de finanţare externă. Sucursalele băncilor din

această regiune erau dependente de băncile-mamă,
ceea ce a generat un risc suplimentar al retragerii
bruşte a capitalului.
 Economia acestor țări a suferit o cădere apreciabilă de
la o medie anuală de 7% creştere în perioada 2006-
2008 la -7,1% în anul 2009. Datele pentru anul 2010
au aratat o uşoară revenire, pînă la 4%, iar în anul
2011 a crescut pînă la 5%.
COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE (CSI)

 1991 - “Acordului de la Minsk cu privire la

crearea CSI“, semnat de Belarus, Rusia şi Ucraina
pentru a dezmembra Uniunea Sovietică (URSS)
Membri:
 Armenia,

 Azerbaidjan,

 Belarus,

 Kazahstan,

 Kîrgîstan,

 Republica Moldova,

 Rusia,

 Tadjikistan

 Ucraina
 OBIECTIVELE CSI
 cooperarea în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar,
cultural și de altă natură;
 dezvoltarea globală și echilibrată în domeniul economic și social
a statelor membre în cadrul unui spațiu economic comun;
 asigurarea drepturilor și a libertăților fundamentale, în
conformitate cu principiile general recunoscute și normele
dreptului internațional și a documentelor OSCE;
 cooperarea între statele membre pentru menținerea păcii și
securității internaționale, punerea în aplicare a unor măsuri
eficiente de reducere a înarmărilor și a cheltuielilor în domeniul
militar, de eliminare a armelor nucleare și a altor arme de
distrugere în masă, realizarea dezarmării generale și complete;
 asistența pentru cetățenii statelor membre în comunicarea
liberă, stabilirea contactelor și circulația în cadrul Comunității;
 asistența juridică reciprocă și cooperarea în alte domenii ale
relațiilor juridice;
 soluționarea pașnică a diferendelor și conflictelor între națiunile
Comunității.
 PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI AI CSI ( 2000/2011)
Ţara   Feder Repub
 
Arme Azerb Belar Kaza Kârg Ucrai Tadjiki
Ind.mcr. aţia lica nia aidjan us hstan âzsta
 
Rusă Moldo na stan
n
va

PIB*mil.$ 2011 1841119 6997 10251 63424 54629 184766 5699 167082 6524
  2000 259 718 1 288 1 912 5 273 10 418 18 292 1 370 31256 861

PIB- 2011 12890 1974 4023 6815 5715 11401 1057 3697 935
c.loc.* $ 2000 1 771 314 621 649 1 036 1 223 277 1096 139

Creştere 2011 4,3 6,4 4,6 0,1 5,3 7,5 7,5 5,2 7,4
economi
2000 5.9 5.5 10.6 17.9 8.2 8.7 4.5 4,8 5.1
că %

Export 2011   2217 1316 34495 41192 88273 1972 68394 1257
mil. $ 2000 105 565 472 294 1 745 7 326 8 812 505 13956 784

Import 2011 354549 5191 4196 9733 45743 38039 4261 82608 3186
mil. $ 2000 49 125 776 882 1 172 8 646 5 040 554 14573 675

ISD Ieşiri 2011 67273 21 78 533 57 4530 0 192 0

mil. . $ 2000 3177 0 -1 1 0 4 0 1 -

ISD 2011 52878 274 525 1465 3986 12910 694 7207 11
Intrări 2000 2 714 128 104 130 104 1244 -2 595 24
mil. . $
 ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA TRANZIŢIEI

 declararea independenţei - 27 august 1991

 PIB anual pe cap de locuitor de aproximativ -2022 $
(2012)
 după 1991 s-a caracterizat iniţial printr-o recesiune
economică acută care s-a datorat şocurilor interne şi
externe în urma destrămării URSS
 1997-1998 a avut loc o ameliorare economică aparentă
datorată reformelor structurale realizate
Cauzele principale ale recesiunii economice prelungite din
Republica Moldova:
 moştenirea economică sovietică,

 nivel scăzut al urbanizării,

 subdezvoltarea zonelor rurale,

 problemele de securitate datorate în primul rînd prezenţei

unei armate străine pe teritoriul Moldovei şi conflictului
secesionist din stînga Nistrului.
COMERŢUL EXTERIOR AL REPUBLICII
MOLDOVA ÎN PERIOADA TRANZIȚIEI
ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

Avantajele oferite investitorilor străini

 Costul redus al forţei de muncă: Republica
Moldova - 1,1€/ora, Ucraina - 2€/ora,
România - 4€/oră;
 Investitorii străini beneficiază de aceleaşi
drepturi ca şi investitorii locali;
 Existenţa a 39 de acorduri cu alte state în
scopul evitării dublei impuneri;
 Facilităţi fiscale: Republica Moldova -
impozitul pe venit 0%, Ucraina - impozitul
pe venit 30%, România - impozitul pe venit
16%;
 Facilităţi avantajoase în Zonele Economice
Libere.
FACTORII- IMPEDIMENT ACTIVITATII
INVESTITIONALE
 infrastructura subdezvoltată;
 implicarea statului în activitatea economică;

 nivelul înalt de corupţie;

 întîrzierea reformelor în justiţie.

Cel mai mare volum de investiţii în valoare de

713 milioane de dolari a fost inregistrat în
2008, însă cea mai mare scadere a investiţiilor
a avut loc în 2009, de practic 5 ori mai puţin
decît în 2008
 ACTIVITATEA INVESTITIONALA
Cea mai mare parte din volumul investiţiilor
străine directe atrase în Moldova a fost alocată
în sectoare ca:
 tranzacţiile financiare (22,9%),

 imobiliare (20,9%),

 comerţul (20,3%).

 În industria prelucrătoare, energie electrică,

gaz şi apă, precum şi transporturi şi
comunicaţii au fost atrase 30,1% din volumul
total al investiţiilor acumulate.
ACTIVITATEA INVESTITIONALA IN RM
 Deşi sursele de provenienţă ale investiţiilor străine
directe sînt destul de diversificate, 76,7% din
volumul total al investiţiilor străine atrase în
Republica Moldova în anul 2010 provin din ţările
membre ale UE:
 Olanda (19,1%),

 Cipru (13,4%),

 Italia (10,8%),

 România (7,6%).

 Cei mai mari investitori străini în Republica Moldova

sunt: France Telecom (Orange), Fintur Holdings/
Turkcell, Lafarge, Société Générale, Veneto Banca,
QBE, RosGosStrah, Bemol, Lukoil, GazProm, RAO EES,
Petrom, Rompetrol, BCR, Banca Transilvania,
Alpha Bank România, Südzuker, Praktiker, Metro AG,
Raiffeisen Bank, etc.