DIMENSIUNI, PRINCIPII ȘI VALORI

ALE EDUCAȚIEI INTERCULTURALE

• EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ ARE
DIMENSIUNI MULTIPLE, DEOARECE ACEST
TIP DE EDUCAȚIE ESTE RĂSPUNSUL
IMEDIAT LA SCHIMBĂRILE SOCIALE DE LA
NIVEL NAȚIONAL, EUROPEAN ȘI MONDIAL,
ESTE RĂSPUNSUL LA NEVOIA DE EDUCAȚIE
ȘI FORMARE ÎN CONTEXUL ACTUAL
PENTRU FIECARE PERSOANĂ ȘI
COMUNITATE.
• DIMENSIUNILE EDUCAȚIEI INTERCULTURALE
SUNT: DREPTURILE OMULUI, DEMOCRAȚIE ȘI
CIVISM, PACE ȘI DEZARMARE, TOLERANȚĂ,
DEZVOLTARE ȘI EDUCAȚIA PENTRU MEDIU
(VOINEA, 2014).

• EDUCAȚIA PENTRU DREPTURILE OMULUI

PRESUPUNE CUNOAȘTEREA ȘI RESPECTAREA
DREPTURILOR OMULUI ÎN TOATE DIMENSIUNILE.
ÎN ACEASTĂ DIMENSIUNE INTRĂ ȘI LUPTA
ÎMPOTRIVA ORICĂROR FORME DE RASISM,
• EDUCAȚIA PENTRU DEMOCRAȚIE ȘI CIVISM
ILUSTREAZĂ FAPTUL CĂ AVEM NEVOIE DE
DEMOCRAȚIE PENTRU A NE EXERCITA
DREPTURILE ÎN DEPLINĂ LIBERTATE.
DEMOCRAȚIA ÎNSEAMNĂ DIALOG ÎNTRE OAMENI,
ÎNSEAMNĂ DIVERSITATE, ÎNSEAMNĂ CETĂȚENIE,
ȘI TOATE ACESTEA POT FI ÎNVĂȚATE.

• ȘCOALA ARE UN ROL FOARTE IMPORTANT ÎN

FORMAREA COMPORTAMENTELOR DEMOCRATICE.
• EDUCAȚIA PENTRU PACE ȘI DEZARMARE
PRESUPUNE PROMOVAREA UNEI SOCIETĂȚI
CARE SĂ REZOLVE CONFLICTELE ÎN MOD
AMIABIL, FĂRĂ AGRESIVITATE ȘI FĂRĂ
VIOLENȚĂ, O SOCIETATE ÎN CARE SĂ TRĂIM
ÎN ARMONIE ȘI PACE ALĂTURI DE CEILALȚI.
• EDUCAȚIA PENTRU TOLERANȚĂ ÎNSEAMNĂ
FORMAREA CAPACITĂȚII DE A-L
RECUNOAȘTE ȘI ÎNȚELEGE PE CELĂLALT ÎN
DIVERSITATEA ȘI UNICITATEA LUI, DE A-I
RESPECTA LIBERTATEA.
• TOLERANȚA NU ÎNSEAMNĂ O SIMPLĂ
ACCEPTARE A PERSOANELOR DIFERITE, CI
PRESUPUNE DISPONIBILITATEA DE A
CUNOAȘTE ȘI DE A CONSTRUI RELAȚII.
• EDUCAȚIA PENTRU DEZVOLTARE
PRESUPUNE EDUCAȚIA PENTRU O
DEZVOLTARE DURABILĂ, O DEZVOLTARE
CARE A APĂRUT CA RĂSPUNS LA MODUL
DE EXPLOATARE AL MEDIULUI ȘI CARE
TREBUIE SĂ REALIZEZE UN ECHILIBRU
ÎNTRE RESURSELE MEDIULUI ÎN TOATE
DIMENSIUNILE LUI (SOCIAL, ECONOMIC ȘI
ECOLOGIC).
• EDUCAȚIA PENTRU MEDIU ESTE O
EDUCAȚIE CARE IMPLICĂ
RESPONSABILITATEA OAMENILOR FAȚĂ DE
LUMEA ÎN CARE TRĂIESC, CARE IMPLICĂ
ATENȚIE FAȚĂ DE MEDIUL ÎNCONJURĂTOR,
CARE PRESUPUNE FORMAREA DE
COMPORTAMENTE PE CARE LE PUTEM
NUMI ECOLOGICE (COMPORTAMENTE
RESPONSABILE).
• CUM SE REALIZEAZĂ EDUCAȚIA PENTRU MEDIU ÎN
ROMANIA?
• UNUL DINTRE CONCEPTELE DE BAZĂ ALE EDUCAȚIEI
INTERCULTURALE ESTE CONCEPTUL DE CULTURĂ.
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ SE NAȘTE PLECÂND DE LA
CONCEPTUL DE CULTURĂ.
• ORIGINILE CONCEPTULUI DE CULTURĂ NE CONDUC CĂTRE
GRECIA ANTICĂ, UNDE SE REGĂSESC PRIMELE REFERIRI
LA CONCEPTUL DE CULTURĂ. PENTRU GRECI CULTURA
ÎNSEAMNA FORMAREA OMULUI CA ATARE, EDUCAȚIA
REALIZATĂ PRIN ARTĂ, POEZIE, FILOZOFIE, ETC.,
CULTURA ÎNSEMNA PAIDEIA.
• CONSIDERÂND CĂ OMUL SE FORMEAZĂ PRIN ȘTIINȚĂ ȘI
FILOZOFIE, GRECI AU EXCLUS DIN FORMAREA PERSOANEI
• ÎN CIUDA IMPORTANȚEI PE CARE CULTURA O ARE
ASTĂZI, VORBIM DE UN CONCEPT DIFICIL DE
DEFINIT ȘI DESCHIS CRITICII. PENTRU
CONTURAREA CARACTERISTICILOR EDUCAȚIEI
INTERCULTURALE ESTE TOTUȘI IMPORTANT SĂ
ÎNȚELEGEM CE ÎNSEAMNĂ CULTURA.
• DE CONCEPTUL DE CULTURĂ NU DEPIND NUMAI
PROGRAMELE DE EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ,
DAR ȘI TIPUL DE ÎNȚELEGERE ȘI SEMNIFICAȚIE PE
CARE ÎL DĂM DE EXEMPLU TENSIUNILOR
MULTICULTURALE.
• “CULTURA NU ESTE DOAR UN BOGAT ȘI
IMPRESIONANT TEZAUR DE VALORI SPIRITUALE ȘI
MATERIALE CARE SĂ ÎNDEMNE LA CONTEMPLAȚIE
PIOASĂ, NU ESTE PERCEPUTĂ CA FIIND DOAR O SUMĂ
FINITĂ DE TRĂSĂTURI PUNCTUALE, CI ESTE ÎN ACELAȘI
TIMP ȘI UN PROCES CE IMPLICĂ ȘI RESPOSABILIZEAZĂ
INDIVIDUALITĂȚI ȘI GRUPURI” (NEDELCU, 2008, P. 18).
• CULTURA ESTE “REPREZENTATĂ DE VALORI ÎN CONTINUĂ
SCHIMBARE, DE TRADIȚII, RELAȚII SOCIALE ȘI POLITICE,
CREATE PRETUTINDENI, PROPRII UNUI GRUP DE PERSOANE
ADUNATE ÎMPREUNĂ DE O COMBINAȚIE DE FACTORI ÎN CARE
SE INCLUD ISTORIA COMUNĂ, POZIȚIA GEOGRAFICĂ, CLASA
SOCIALĂ SAU RELIGIA, PRECUM ȘI MODALITĂȚILE ÎN CARE
ACESTEA SUNT TRANSFORMATE DE CEI CE LE ÎMPĂRTĂȘESC”
(NIETO, 1992, P. 138).
• DINTR-UN PUNCT DE VEDERE EDUCAȚIONAL PUTEM
DEFINI CULTURA CA FIIND UN ÎNTREG COMPLEX
CARE INCLUDE CUNOȘTINȚE, CREDINȚE, ARTĂ,
MORAVURI, DREPTURI, OBICEIURI ȘI ORICE ALTE
ABILITĂȚI ȘI OBICEIURI DOBÂNDITE DE CĂTRE O
PERSOANĂ CA MEMBRĂ A SOCIETĂȚII.
• “… O CULTURĂ ESTE MAI MARE NU NUMAI PRIN
EA ÎNSĂȘI, PRIN PROPRIILE MECANISME
AUTOREPRODUCTIVE ȘI AUTOCONTEMPLATIVE, CI
PRIN METABOLISMUL CREȘTERII ȘI
TRANSFORMĂRII EI, PRIN FELUL ÎN CARE
PERMITE DESCHIDERI SPRE REVERBERAȚII DIN
EXTERIOR” (CUCOȘ, 2000, P.14).

• DEFINIȚIILE EXPUSE MAI SUS NE ARATĂ

COMPLEXITATEA CONCEPTULUI DE CULTURĂ,
• DUPĂ ANALIZA CONCEPTULUI DE CULTURĂ
TRECEM LA ANALIZA CONCEPTULUI DE VALOARE.
TERMENUL DE VALOARE ÎȘI ARE ORIGINEA ÎN
DOMENIUL ECONOMIC, UNDE A APĂRUT CA
URMARE A NEVOII DE SCHIMB, CA PREȚ (DIN
CUVÂNTUL GREC “AXIA” = PREȚ, COST).
• DE-A LUNGUL TIMPULUI TERMENUL, STUDIAT DE
CĂTRE FILOZOFI, A ÎNCEPUT SĂ FIE LEGAT DE
PARTEA MORALĂ, FIIND ASOCIAT CU BINELE,
ETICA, SCOPUL ACȚIUNILOR OAMENILOR.
• VALORILE SUNT ELEMENTE ÎNTÂLNITE ÎN ORICE
CULTURĂ, SUNT REPERE GRAȚIE CĂRORA
OAMENII SE COMPORTĂ ÎNTR-UN ANUMIT FEL.
• NU PUTEM SPUNE CĂ ANUMITE VALORI SUNT
SPECIFICE UNUI ANUMIT DOMENIU, DEOARECE
MULTE DINTRE VALORI SE REGĂSESC LA NIVEL
UNIVERSAL, FIIND LEGATE DE CULTURĂ. CU
TOATE ACESTEA VOM ÎNCERCA; ÎN MOD RELATIV
ARTIFICIAL, SĂ VEDEM CARE SUNT DEFINIȚIILE
DATE VALORILOR ÎN DIFERITE DOMENII.
• ÎN SOCIOLOGIE “VALOAREA ESTE UN CONCEPT SOCIAL
REPREZENTÂND NORME, OBICEIURI, IDEOLOGII ȘI
CONVENȚII” (VOINEA, 2014, P. 41).
• DIN PUNCT DE VEDERE SOCIAL VALOAREA ESTE CREDINȚA CĂ
UN ANUMIT MOD DE A FI ESTE PREFERABIL OPUSULUI SĂU,
IAR VALORILE POT SĂ CORESPUNDĂ SCOPURILOR VIEȚII SAU
MIJLOACELOR FOLOSITE PENTRU A ATINGE ACELE SCOPURI.
• ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ “VALORILE POT FI
CARACTERIZATE CA FIIND CONVINGERI NEBAZATE PE
ARGUMENTE ȘTIINȚIFICE, CARE CONDUC ȘI
DIRECȚIONEAZĂ ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ... ELE
SUNT ELEMENTE ALE CULTURII GENERALE ȘI SUNT
ÎMPĂRTĂȘITE DE ALȚI OAMENI APARȚINÂND ACELEIAȘI
CULTURI ... PRACTICA ASISTENȚEI SOCIALE SE BAZEAZĂ
PE DOUĂ PREMISE VALORICE ESENȚIALE: CREDINȚA ÎN
UNICITATEA ȘI DEMNITATEA FIECĂREI PERSOANE;
CREDINȚA ÎN DREPTUL CLIENTULUI LA
AUTODETERMINARE” (NEAMȚU, 2003, P. 322).
• SCHWART PROPUNE UN GRUP DE ZECE VALORI CARE ÎI GHIDEAZĂ PE
OAMENI ÎN VIAȚĂ PLECÂND DE LA NEVOILE BIOLOGICE ALE
PERSOANELOR, DE LA INTERACȚIUNILE SOCIALE ȘI DE LA
CONVIEȚUIREA ȘI FUNCȚIONAREA ÎN GRUP. ASTFEL SUNT
IDENTIFICATE URMĂTOARELE TIPURI DE VALORI (SCHWATZ, BARDI,
2001):

-BUNĂVOINȚA (VALORI REPREZENTATIVE – SPIRIT DE ÎNTRAJUTORARE,

RESPONSABILITATE, PRIETENIE, LOIALITATE).
-AUTODIRECȚIONARE (VALORI REPREZENTATIVE – INDEPENDENȚĂ,
LIBERTATE, CREATIVITATE).
-UNIVERSALISM (VALORI REPREZENTATIVE – DESCHIDERE, DREPTATE
SOCIALĂ, EGALITATE, UNITATE).
-SECURITATE (VALORI REPREZENTATIVE – SIGURANȚĂ, APARTENENȚĂ,
SĂNĂTATE).
• REALIZARE (VALORI REPREZENTATIVE – SUCCES, AMBIȚIE,
INTELIGENȚĂ).
• HEDONISM (VALORI REPREZENTATIVE – PLĂCERE, BUCURIE).
• STIMULARE (VALORI REPREZENTATIVE – ÎNDRĂZNEALĂ, ENTUZIASM).
• TRADIȚIE (VALORI REPREZENTATIVE – RESPECT, DEVOTAMENT,
ACCEPTARE).
• PUTERE (VALORI REPREZENTATIVE – AUTORITATE, RECUNOAȘTERE,
BOGĂȚIE).
• ÎN CONTEXTUL ACTUAL CARACTERIZAT DE
DINAMICA PLURALISMULUI, DE CRIZĂ, DE
PIERDEREA SENSULUI ÎN DIFERITE DOMENII, ESTE
FOARTE IMPORTANTĂ ATENȚIA PE CARE O AVEM
PENTRU CEEA CE ÎNSEAMNĂ VALOAREA.

• TRATATUL DE LA MAASTRICHT - PRIVIND

EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ AFIRMĂ CĂ
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ ESTE O EDUCAȚIE
CARE DESCHIDE OCHII CETĂȚENILOR ASUPRA
REALITĂȚII LUMII. ESTE O AFIRMAȚIE PE BAZA