Sunteți pe pagina 1din 16

SEDIMENTAREA IN CAMP GRAVITATIONAL

tehnica folosita pentru analiza sistemelor biofizice

Sistem dispers: ansamblu de particule solide, distribuite uniform intr-un


lichid

Fortele care actioneaza asupra unei particule care se deplaseaza intr-un


sistem dispers sub actiunea propriei greutati:

- Forta de greutate, G (↓)


- Forta arhimedica, FA (↑)
- Forta de frecare din partea lichidului Ff (sens opus miscarii particulei)

t = f (, ’ , r) timpul de sedimentare t ~ 1 / r2

 - densitatea particulelor; ’ - densitatea mediului de dispersie;  - coeficientul de


viscozitate al mediului de dispersie; r – raza particulelor care se sedimenteaza
MASINA CENTRIFUGA
tehnica folosita pentru analiza sistemelor biofizice

dispozitiv cu ajutorul caruia se realizeaza o acceleratie > acceleratia


gravitationala, in scopul diminuarii timpului de sedimentare a
particulelor de dimensiuni foarte mici
(ex.: din lichide biologice, suspensii farmaceutice…)

* Cuvele cu lichid – asezate simetric fata de axul de rotatie

* Cuvele trebuie sa contina mase riguros egale de lichid

batai

t ~ 1 / r2 t ~ 2 timpul de sedimentare

r – raza particulelor din sistemul dispers;  - frecventa centrifugei


a
G  gc  4  g  R
2 2
factorul G → permite aprecierea eficacitatii
unei centrifuge

G ≈ 102 → pentru centrifugele obisnuite


G ≈ 1010 → pentru ultracentrifuge

Ultracentrifuge (folosite pentru separarea particulelor foarte mici


din lichide biologice):

a) analitice → pentru determinarea unor parametri fizico-chimici


(raza particulelor, masa moleculara, densitate…)

b) preparative → pentru separarea componentelor unui sistem


dispers, in vederea studierii proprietatilor acestora
FENOMENE DE SUPRAFATA

Interfata: suprafata de separare intre diferite faze ale unui sistem

Suprafata libera a unui lichid (strat superficial): suprafata de separare dintre un lichid si mediul gazos de
deasupra sa

Fenomene de suprafata: fenomenele ce au loc la suprafata libera a unui lichid

Presiune interna (moleculara): presiunea exercitata de catre stratul superficial asupra lichidului

pinterna ≈ 104 atmosfere  lichide incompresibile


Forte de tensiune superficiala: forte ce actioneaza intre moleculele de
lichid din stratul superficial
* tangente la suprafata
* perpendiculare pe contur
* orientate spre interiorul conturului

F   l  - coeficient de tensiune superficiala al lichidului


l – lungimea conturului stratului superficial

<>SI = N/m

L    S L – lucrul mecanic
S – aria suprafetei stratului superficial

<>SI = J/m2
 = f (natura lichidului, temperatura);  scade odata cu cresterea T

lichid biologic scade in cazul unor afectiuni ale organismului 


determinarea  ofera informatii preliminare asupra starii de
sanatate

Lichidul  (N/m)
Apa, 20ºC 7,27 x 10-2
Apa, 37ºC 7 x 10-2
Glicerol, 20ºC 6,3 x 10-2
Etanol, 20ºC 2,2 x 10-2
Plasma sanguina, 37ºC 7,3 x 10-2
Mercur, 20ºC 0,436
Contractia muschilor  determinata de fortele de tensiune
superficiala ce actioneaza in sistemul de capilare din filamentele de
miozina si actina
FENOMENE DE TRANSPORT

Cauzate de o miscare de agitatie aleatoare

Cantitatea transportata:
* Flux de molecule → difuzie moleculara
* Cantitate de energie → conductivitate termica
* Flux de sarcini electrice → conductivitate electrica

• se produc in mod spontan, fara consum de energie din exterior, in


sensul anihilarii conditiilor de disimetrie care le produc (spre o stare
de echilibru)

• OSMOZA

• DIFUZIUNEA
OSMOZA

Membrane semipermeabile: membrane ce selectioneaza


moleculele in functie de dimensiunile si de forma acestora

Transportul de substanta prin membrane:


* Pasiv: determinat de diferenta de concentratie a ionilor de cele doua
parti ale membranei; se face in sensul micsorarii acestei diferente

* Activ: se realizeaza impotriva gradientului de concentratie, datorita


energiei dezvoltate la nivelul membranei biologice, prin procese
metabolice

Osmoza: fenomenul de trecere a moleculelor solventului printr-o


membrana semipermeabila
Presiune osmotica ()  determinata de moleculele NaCl

    g h  - densitatea solutiei

Osmometru Dutrochet

Pentru solutii diluate:

V – volumul solutiei;  - numarul de moli de solvit din


 V   R T
volumul V; R – constanta universala a gazelor
perfecte; T – temperatura absoluta

  k C T legea Van’t Hoff

C – concentratia (numar molecule/unitatea de volum); k – constanta lui Boltzmann


Solutii izotonice: solutii cu aceeasi presiune osmotica

Solutie hipertonica: solutie cu presiune osmotica mai mare

Solutie hipotonica: solutie cu presiune osmotica mai mica

Turgescenta: umflarea celulelor introduse intr-un mediu hipoton;


hemoliza (in cazul hematiilor)

Ratatinare: micsorarea dimensiunilor celulelor introduse intr-un


mediu hiperton; plasmoliza (in cazul hematiilor)

Izotonizarea solutiilor medicamentoase: realizarea de solutii cu


aceeasi presiune osmotica cu cea a serului sanguin
Presiunea osmotica a serului sanguin egala cu cea a unei solutii de
NaCl 9 gº/ºº, sau cu cea a unei solutii de glucoza 47 gº/ºº

Presiunea osmotica a unor lichide biologice – constanta, datorita


proceselor fiziologice  modificarea presiunii osmotice ofera
informatii asupra starii de sanatate a organismului respectiv
FENOMENUL DE DIFUZIE

Fenomenul de patrundere a moleculelor unei substante printre


moleculele altei substante, fara actiunea unor cauze externe

* Se produce cu viteze diferite in toate starile de agregare

* Este pus in evidenta ca urmare a unei diferente de densitate sau de


concentratie intre cele doua substante

Fluxul de materie transportata, la un moment dat (dt), printr-o sectiune data


(dS):

j  1  dQ dQ – numarul de molecule ce strabat sectiunea


dS dt transversala a cilindrului
j  D  C I lege a lui Fick
x
D – coeficient de difuzie

D = f(natura substantei, viscozitate, temperatura)

D  k T r – raza particulelor ce difuzeaza; k – constanta lui Boltzmann;


6   r T – temperatura;  - coeficientul de viscozitate

dQ  D  C  dS dt I lege a lui Fick


x

dS – aria suprafetei; C/x – gradientul de concentratie; dt – timpul de


difuzie
dm  P C1  C2  dS  dt legea lui Fick pentru difuzia in faza lichida

C1, C2 – concentratiile solutiilor; dS – suprafata membranei prin care se produce


difuzia; dm – masa de solvent difuzata; P – coeficientul de permeabilitate al
membranei

S-ar putea să vă placă și