Sunteți pe pagina 1din 32

Lecția practică nr.

12
Tema:Obturarea canalelor radiculare
cu:paste,conuri de gutapercă.Tehnica de cimentare
a unui con unic calibrat la apex.Principii și metode
de obturație canalară tridimensională.

A elaborat:Gr.S1704
Durnea Doinița
Hîncu Doina
Materiale de obturare a canalelor
radiculare.Clasificare.
1.Paste plastice,care fac priza in canal:
Materiale din grupa cimenturilor de baza pe oxid de zinc
eugenol:EUGENDENT V,ENDOBTUR, CARIOSAN
Paste pe baza de oxid de zinc eugenol:Eugedent, Endometazona
Cimenturi axifosfat de zinc:Fosfat ciment, Ciment hidrofosfat
Bachelite(pe baza de rezorcin-formalina:paracina, fluorodent, resodent)
Paste ermetice pe baza de rasini epoxide:AH-26, Termasil, AH+
Paste cu hidroxid de Ca: Biocalex, Endocal, Apexid
2.Paste care nu fac priza in canal:
Paste cu actiune biologica(pe baza de hidroxid de
calciu)
Paste cu actiune antiseptica de durata:Iodoform,
ROCKLE'S, Gizi
3.Materiale de duritate:
Conuri de gutaperca
Conuri de argint
Conuri din rasini sintetice
1.Cimenturi fosfate de zinc:Ciment Fosfat, Adghesor,
ciment hidrofosfat
2.Cimenturi oxid de zinc eugenol: Endobtur, Cariosan,
3.Pasta pe baza de oxid de zinc eugenol:Oxizinc+Eugenol, Pasta
Grossman,
Endometazona, Propilor, Merpazan.
4.Pasta pe baza de hidroxid de Ca: Biocalex, Endocal,
5.Pasta pe baza de rasini epoxide:AH-26,Termasil, AH+
6.Cimenturi din glassionomeri:Ketak- Endo
7.Materiale pe baza de rezorcina-formalina:pasta de rezorcina-
formalina, Foredent
Forferan, Rezodent
Materiale pentru obturarea provizorie a canalelor
radiculare

Paste pe baza de antibiotice si preparate


corticosteroidiene:

De obicei in componenta pastelor nesolidifiante sunt incluse 2-3


antibiotice cu un
diapazon larg de actiune antibacteriana si antifungica. Uneori se
adauga inca un
component-corticosteroidul(dexametazona). Inca un component
adausul de
radioopacitate, pentru a permite aprecierea obiectiva a calitatii
obturarii canalului.
utilizata micsoreaza manifestarile alergice si inflamatorii, fara a
actiona in acelasi
timp asupra reactiilor de aparare a organismuluiu. Compozitia este
absolut
inofensiva, neagresiva pentru tesuturile periapicale. Se utilizeaza in
cazul
tratamentului periodontitelor granulante si granulomatoase, si
periodontita
arsenicala.
provoaca reactii alergice sau semne de deprindere la acest preparat.
Pastele pe baza
de metranidazol sunt indicate pentru obturarea provizorie a canalelor
puternic
infectate a radacinelor dentare, mai ales cind se poate astepta in ele
predominarea
florei anaerobe. Pasta in canal trebuie schimbata in fiecare zi, pina la
disparitia
tuturor semnelor de boala
dentino- si cementogeneza. Se folosesc in calitate de medicament
intracanalar
pentru tratarea formelor distructive de periodontita chistogranulom si
a chisturilor
radiculare
Pastele se introduc in canal pe 6 saptamini, apoi aceasta se schimba
cu o portie
noua, si apoi o data in doua luni pina la realizarea rezultatului dorit.
Dupa aceasta
canalul se umple cu material de durata
introducerii in
canal, solubilitatea redusa in fluidul tisular, adezivitatea buna la peretii
canalului,
radioopacitate, actiunea antimicrobiana in primele 2 zile.
Dezavantajele:
1.Se intareste repede (4-6min), fapt care duce la imposibilitatea
obturarii
suplimentare a canalului in caz de necesitate;
2.probabilitatea inalta de iritare a tesuturilor periapicale din cauza
continutului
sporit in amsa de ciment a acidului fosforic liber
3.Materialul nu se resoarbe in cazul refularii accidentale du pa apex
4.Resorbarea cimenturilor in treimea apicala
5.Imposibilitatea dezobturarii canalului in caz de necesitate
Cimentul oxid de zinc fosfat in timpul de azi practic nu se foloseste din
cauza
caracteristicilor negative
Preparate pe baza de oxid de zinc-eugenol-ciment
Pasta se intareste in canal timp de 12-24 ore
Caracteristicele pozitive :
1.Usor se introduce in canalul radicular si in caz de necesitatea se poate
inlatura din canal
2.Radioopacitate
3.Timp optim de priza in canalul radicular
4.Adeziunea buna a peretilor canalului radicular
5.Formarea in canal a unei mase insolubile si care nu se taseaza
6.Pasta, refulata dupa apex se resoarbe
7.Actiune antiseptica , antiinflamatoare care scade cite putin si inceteaza dupa
priza pastei, pasta intarita in canalul radicular este neutra biologic
Proprietati negative:
1.Posibilitatea unei actiuni toxice si alergice asupra tesuturilor din cauza
componentei pastei: eugenol, formaldehida, paraformaldehidei, mai ales in cazul
refularii materialului dupa apexul radicular
2.Posibilitatea resorbtiei pastei in canalul radicular
3.Posibilitatea colorarii coroanei dintelui
4.posibilitatea perturbarii procesului de priza a compozitului la obturarea ce
urmeaza
Materiale pe baza de rasini:
Materialele acestui grup sunt preparate pe baza de polimeri epoxido-aminici cu
adaugarea umpluturilor radioopace. Ele reprezinta un sistem de tip praf-pasta sau
pasta-pasta, se intaresc dupa amestecarea componentelor, priza se produce la
temperatura corpului in timp de 8-36 ore. Trebuie deasemenea de luat in
consideratie ca oxigenul inhiba reactia de polimerizare, perturbeaza procesul de
priza a acestor materiale.
Materialele acestui grup sunt endoermetice si trebuie folosite doar in combinatie cu
materiale solide- conuri de gutaperca , thermafile.
Avantaje:
1.proprietai bune de manipulare
2.timp indelungat de priza;
3.sunt inerte fata de tesuturile periodontiului;
4.sunt stabile in canal, rezistente la umiditate;
5. sunt termorezistente fapt ce ofera posibilitatea utilizarii acestui material
impreuna cu gutaperca fierbinte;
6.sunt radioopace;
Dezavantaje:
1.tasarea depolimerizare;
2.posibilitatea perturbarii aderentei marginale si a caracterului ermetic al
obturatiei in cazul uscarii insuficiente a canalului.
Materilae polimere care contin hidroxid de calciu:
Materialele acestui grup deasemenea trebuie folosite cu materiale
solide- conuri de
gutaperca, thermafile.
Particularitati:
1.capacitatea stimularii proceselor de regenerare in tesuturile
parodontiului pe
baza actiunii curative a hidroxidului de Ca ;
2.solubilitate ceva mai mare si prin urmare probabilitatea mai mare de
resorbtie a materialului din canalele radiculare.
Materialele sunt:
Sealapex;
Apexit.
Cimenturi glassionomere:
1.timpul indelungat de intarire(1.5-3ore);
2.radioopacitate mai inalta;
3.compatibilitate mai inalta.
Avantaje:
1.adeziune chimica fata de dentina, ceea ce permite efectuarea unei
obturari
strinse , de durata;
2.manipulare buna;
3.absorbtie minima aumiditatii;
4.biocompatibilitate inalta;
5.absenta tasarii.
Dezavantaje:
1.dificultatea dezobturarii in caz de necesitate.
Materiale ce fac parte din acest grup:Endion, Ketak, EndoJen,
Stiodent.
Preparate pe baza de rasina de rezorcina-
formaldehida:

Caracteristicile preparatelor:
-actiune antiseptica permanenet;
-dezinfectarea continutului canaliculeleor dentinali, ramificatiilor
deltoide,
pulpei in partea nepermiabilizata a canalului;
-proprietai de manipulare bune;
-radioopacitate;
-neutralitatea biologica dupa intarire.
Dezavantaje:
-toxicitate inalta a componenteloe;
-actiune iritanta asupra tesutului periodontiului;
-modificari de culoare a tesuturilor dentare.
Metode de obturare a canalelor
radiculare.Clasificare
Clasic – cu un con de gutaperca si o pasta de canal:
Modern-prin condensarea gutapercii

La rece vertical
La rece lateral
La cald verticala
P.S prin termoplastifierea gutapercii, lucru care permite si obturarea
canalelor secundare – condensarea la cald verticala este cea mai buna obturatie
existenta la momentul actual dar care din pacate nu se preteaza pentru canalele curbe
Metoda de obturare a canalelor cu paste si conuri de
gutaperca.
Metoda de obturare a canalelor cu paste si conuri
de gutaperca.

Gutaperca : Se bazeaza pe utilizarea unui con de gutaperca cu


conicitatea de 2% ISO sau conicitati mai mari.
Premisa obligatorie a realizarii unei obturatii corecte prin aceasta
tehnica rezida in fixarea festa a conului in canal ep o portiune de
2-3mm de la constrictia apicala ,fara ajutorul pastei de sigilare.
Fixarea definitiva a conului in canal se realizeaza pe toata lungimea
sa cu ajutorul unui ciment de siilare corespunzator,capabil sa
completeze spatiile goale neregulate ramase intre conul situat
central si peretii canalului.
Metoda de obturare a canalelor cu paste si conuri de
gutaperca.

Gutaperca este un polimer cristalin a carei


consistenta se modifica in functie de temperatura
-Conurile de gutaperca devin plastice la 64 grade
celsius si pot fi dizolvate usor cu cloroform.
-Inainte de realizarea obturatiei radiculare ,
conurile trebuie sterilizate prin introducerea lor in
sol de 5% hipoclorit de sodiu timp de un min.
-In momentul obturarii cu gutaperca se aplica o
presiune pentru ai asiura o forma adaptata
perfect conturului canalului.
-Se face asociere cu hidroxid de Ca,clorhexidina
sau ambele pentru a oferi proprietati microbiene.
Pastele

De-obicei se folosesc paste pe baza de Eugenat de


zn care se intaresc in canal dupa introducerea cu
ace Lentullo.
Cerintele :
-aderenta buna la dentina radiculara si sigilare
perfecta a canalului radicular.
-sa fie neiritant si sa stimuleze videcarea
periapicala prin depunerea tes.mineralizat.
*Sigilantii moderni sunt reprezentati de materiale
pe baza de MTA,AH plus,GuttaFlow s.a
Introducerea pastelor se face prin mai multe
procedee.
- cu acele Lentullo, utilizate prin rotirea lor in sensul
acelor de ceasornic;
- cu ace Hawes-Neos, tot instrumente rotative
confectionate dintr-o lama metalica de forma
rectangulara;
- cu conuri de gutaperca sau pluggere, prin pistonare.
*Avantaj: tehnica simpla si executie rapida.
* Dezavantaje:
- lipsa unui control precis in timpul introducerii pastei
in canal;
- depasirea frecventa a constrictiei apicale;
Tehnica conului central
Această metodă se utilizează în cazul, când canalul este pregătit prin metoda
obişnuită şi forma lui corespunde formei ultimului instrument utilizat pentru
prelucrare.
Esenţa metodei constă în introducerea în canal, împreună cu sealerul, a conului
de gutapercă (arareori, metalic), corespunzător cu secţiunea canalului, pentru
realizarea unei obturaţii depline a canalului. Pe porţiunile canalului, unde conul nu
se atinge de pereţi, este introdus sealerul.
Conul standard de gutapercă, deja ales, trebuie să corespundă mărimii şi
lungimii de lucru a ultimului instrument, utlizat pentru prelucrarea canalului.
Localizarea corectă a conului în canal se controlează prin radiografie. Apoi, cu un
file sau cu un ac Lentullo, sealerul este aplicat pe con sau nemijlocit pe pereţii
canalului.
După controlul radiologic final surplusul de gutapercă se topeşte la orificiul de
intrare a canalului cu un instrument încălzit, iar surplusul de sealer din partea
coronară se îndepărtează.
Cel mai esenţial neajuns al acestei metode este faptul, că in canalele ale căror
formă nu corespunde intocmai formei conului standard de gutapercă, se conţine un
surplus de sealer. Aceasta poate duce la formarea porilor pe suprafaţa sealerului.
mai ales in treimea medie şi cea coronară a canalului, precum şi la o adeziune slabă
a materialului faţă de pereţii canalului, ca urmare a tasării produse pe parcursul
bucăţele mici de
gutapercă, care deasemenea sunt încălzite şi condensate. În acest
caz este realizată
umplerea maximă a canalului cu gutapercă, fiind folosită o cantitate
minimă de
sealer.
Această metodă permite umplerea cu gutapercă a tuturor canalelor
radiculare,
inclusiv a celor laterale. Pentru aceasta este nevoie de un
instrumentar special.
Pentru realizarea metodicii respective sunt necesare pivoturi /
conurii / non-
standard din gutapercă, şi pluggere de 3 dimensiuni: mare - pentru
lucrul în 1/3
coronară a canalului: mediu - pentru lucrul în 1/3 medie, şi mic -
pentru lucrul în
1/3 apicală.
Thermafille
Metoda a fost elaborată de B.W. Johnson (1978). Ea se bazează pe obturarea
canalului cu gutapercă (faza a), fixată pe o tijă de oţel, nickel-titan sau de masă
plastică. Metoda asigură o obturaţie suficientă a canalului şi un control apical
exact.
Gutaperca de faza a, încălzita până la temperatura de lucru, devine lipicioasă şi
adezivă, şi datorită acestui fapt, se fixează bine pe tija centrală. Aceasta ajută la
introducerea materialului de obturaţie pe toată lungimea canalelor. Tija
funcţionează ca un conductor central; el compactează gutaperca pe toata lungimea
canalului,asigurînd o ermetizare apicală şi reducând tasarea masei obturate.
Înainte de obturarea canalului radicular se efectuează calibrarea lui. Pentru a
îregistra mărimea obturatorului Thermafill®, pregătit pentru obtura rea canalului
respectiv, se utilizează instrumentul Verificator. Ultimul este introdus în canalul
radicular şi se face o radiografie.
Apoi obturatorul, ce corespunde ca mărime cu verificatorul, este plasat în
cuptorul "ThermaPrep".
În canalul radicular este introdusă o cantitate mică de pastă (sau de ermetic) cu
ajutorul conurilor de hârtie sau cu acul Lentulo, pentru a unge pereţii pe toată
lungimea. Apoi Thermafill-ul, deja încălzit în cuptor, se introduce în canal printr-o
presare uşoară pe lungimea de lucru înregistrată anterior. După aceasta conul se
taie cu o freză la nivelul orificiului de intrare a canalului. Condensarea gutapercii
în jurul pivotului se realizează cu ajutorul plugger-ului.
Metoda a fost propusă în 1977. Constă în injectarea în canalul
radicular a
gutapercei, încălzite până la 160°, cu ajutorul unei seringi speciale.
Această
temperatură permite materialului de a deveni fluid şi să treacă prin
ac. La
introducerea acului în canal, ea trebuie să nu ajungă până la orificiul
apical cu 3,5-
5 mm.
Pentru umplerea spaţiului dintre peretele canalului şi gutapercă se
introduce o
cantitate mică de pastă. Apoi se injectează prima porţie de material,
care este
compactată în partea apicală cu un plugger manual. Apoi se
efectuează radiografia
de control, şi se umple în totalitate canalul radicular.
Instrumente utilizate in metoda de obturare a
canalelor radiculare cu paste si cementuri. Materiale
Instrumente: ac
Lentulo,plugger,sealer,termofile(Verificator,Obturator,cuptor
ThermaPrep)piesa in
unghi,rigla endodontica
selectarea lor se face in dependenta de metoda de obturare,
(condensare laterala, termofile)

S-ar putea să vă placă și