OCHIUL OMENESC

@ stefana_ioneanu
 CUPRINS

- PARTEA A II-A -

OCHIUL - INSTRUMENT OPTIC

ISTORIA OCHELARIOR
VORBE ÎNŢELEPTE
BIBLIOGRAFIE
 OCHIUL
- INSTRUMENT OPTIC -

Formarea imaginii

Ochiul emetrop

Ochiul miop

Ochiul hipermetrop
 Formarea imaginii
Ochiul este un instrument optic ce formează imagini reale. 
Ochiul poate fi asimilat cu o cameră obscură în care lumina
pătrunde printr-o lentilă – cristalinul – și imaginea se formează
pe un ecran – retina. Imaginea formată este reală, mai mică decât
obiectul și răsturnată.
 Ochiul emetrop
Ochiul normal este ochi emetrop, care are punctul remotum
este situat la infinit, iar punctul proximum – la 25 cm.
Ochiul emetrop neacomodat privește obiecte situate la
infinit, a căror imagine se formează pe retină =>

F1 F2

d = 15mm

─ x1 → ─ ∞
=> =>
─ x2 = d = 15 mm

Din prima formulă fundamentală a lentilei rezultă că:

f = 15 mm => Cmin = 1/f = 66,66 D
 În cazul în care obiectul este adus mai aproape de ochi,
cristalinul își modifică convergența (C’), astfel încât imaginea să
se formeze tot pe retină.

PP F1 F2

Puterea de acomodare este:

– x1 d = 15mm ΔC = C’ – Cmin = – 1/x1

În cazul în care obiectul este adus în punctul proximum,

cristalinul își mărește convergența până la valoarea maximă.

PP F1 F2

– x’1 = dPP d = 15mm

Puterea de acomodare maximă a ochiului este:

ΔCA = Cmax – Cmin = 1/dPP = 4 D
 Ochiul miop
Ochiul miop are punctul remotum și punctul proximum la
distanțe mult mai mici decât la un ochi normal.
În cazul în care ochiul miop
PP F1 F2
neacomodat privește obiecte
situate la infinit, imaginea se
formează în fața retinei astfel
încât imaginea este neclară.
Pentru formarea unei imagini clare, se folosesc lentile
divergente cu distanța focală f0, care formează în punctul
remontum imaginea obiectului aflat la infinit.
dPR = – f0 + a
PR F1 F2 f0 = – dPR + a
C0 = – 1/(dPR – a)
– f0 a
Pentru o lentilă de contact:
dPR a = 0 => C0 = – 1/dPR
 Ochiul hipermetrop
Ochiul hipermotrop are punctul remotum la infinit și punctul
proximum la distanțe mult mai mici decât la un ochi normal.
În cazul în care ochiul miop
PP F1 F2 neacomodat privește obiecte
situate la infinit, imaginea se
formează în spatele retinei.
Pentru formarea unei imagini clare pentru obiectul aflat la
distanţa vederii optime δ = 25cm, se folosesc lentile convergente
cu distanța focală f0, astfel imaginea obiectului să se formeze în
punctul proximul.

PP

Pentru o lentilă de contact:

– x1 a
δ = 25cm
dPP
 ISTORIA OCHELARILOR
Există mai multe exemple de lentile timpurii datând din 2600-
2575 î.Hr în Egiptul antic. La Meidum, statuile celebre ale lui
Rahotep Nofret şi soţiei sale au drept pupile lentile din cristal
șlefuit. 

Lentilele cele mai vechi sunt convexe şi au fost folosite

pentru a mări. La Cartagina, există 14 lentile de sticlă şi două de
cristal.
 Pentru realizarea lentilelor, grecii şi romanii utilizau sfere de
sticlă umplute cu apă; acestea erau folosite pentru aprinderea
focului. Cele mai vechi în număr de 48 de lentile de rocă de
cristal, datate cam prin 2000 - 1300 î.Hr., au fost descoperite de
Heinrich Schliemann la Troia și se găsesc la Muzeul Pușkin de la
Moscova, respectiv la Muzeul Heraklion.

Un alt număr mare de lentile de cristal există în Creta, cea

mai mare parte găsite la Cnossos. Un alt tezaur există la Efes, în
Turcia, fiind format din lentile concave folosite pentru a corecta
miopia.
 Asiria: Primele adevărate lentile cunoscute în istorie au fost
realizate din cristal, cel mai adesea cuarţ, fiind datate în jurul lui
700 î.Hr. Cea mai celebră vestigie arheologică o constituie lentilă
de la Nimrud, descoperită în regiunea actualului Kurdistan.
Lentila Nimrud, British Museum Lentila Ninive

Se spune că filozoful Seneca (4 î.Hr. – 65 d.Hr.) ar fi citit

„toate cărţile din Roma” folosind un bol plin cu apă, pentru a
mări scrisul.
Lentile antice, datând din anul 640 d. Hr., au fost găsite în
ruinele anticului Ninive, situat în apropiere de orașul Mosul (Irak)
de astăzi. Acestea erau realizate prin șlefuirea pietrelor prețioase
și aveau un diametru de aproximativ 4 cm.
 Împaratul roman Nero (15 dec. 37
– 9 iun. 68) a fost primul utilizator al
unei forme primitive de ochelari. Se
pare că Nero era miop, conform lui
Pliniu cel Bătrân. Nero privea luptele
dintre gladiatori printr-un smarald
foarte transparent, cu suprafeţele
concave.

Primul care a reușit să-și dea seama

cum funcționează o lentilă a fost
matematicianul și astronomul egiptean
Claudius Ptolemeu (circa 87 d.Hr. –
circa 165 d.Hr.), dar, la vremea respectivă,
metodele de prelucrare a sticlei erau
rudimentare, iar ideile lui nu au putut fi
puse în practică.
 În jurul anului 700, fizicianul și
inventatorul arab andaluzian Ibn Abbas a
Firnas a inventat „piatra de lectură”, care era
o emisferă de sticlă folosită pentru mărire. 

Un pas important s-a făcut în jurul anului

1.000, când sticlarii venețieni au început să
producă „pietre de citit”, care funcționau pe
principiul lupelor de astăzi. Dispozitivele erau
folosite în special de călugării bătrâni, care
sufereau de prezbitism.
 Fizicianul irakian Ibn al-Haytham (965–
1040) a studiat lentilele și a scris primul tratat
semnificativ de optică, în care discută despre
rolul cristalinului ochiului în formarea
imaginilor pe retină.
În jurul anului 1020, în volum "Kitab al-
Manâzir" (Cartea de Optică), Ibn al-Haytham
(Alhazen) a descris un precursor al
microscopului şi o lupă.
În 1280, naturalistul și fizicianul italian
Salvino degli Armati (1245 – 1317) și
Alessandro da Spina, un călugăr dominican
de la Mănăstirea Sf. Ecaterina din Pisa, au
găsit un mod de a mări obiectele folosind
două bucăți de sticlă cu o anumită grosime și
curbură. A avut ideea de a fixa lentilele pe o
ramă de lemn ce stătea pe nas (ochelari fără
brațe).
 În anul 1268, Roger Bacon (c.1214 – 1294) a
făcut primul comentariu științific asupra lentilelor
pentru corecția medicală a vederii. În lucrarea
,,Opus Maius”, a descris mărirea obiectelor
utilizând lentile convexe şi a sugerat că acestea
ar putea fi folosite pentru corijarea vederii
defectuoase.
Primii ochelari pentru corectarea
vederii au apărut undeva la sfârșitul
secolului al XIII-lea, cel mai probabil în
1285, când sticlarii venețieni s-au gândit să
înlocuiască „pietrele de citit” cu lentile
așezate direct în fața ochilor.

În 1451, eruditul german Nicolás de Cusa

(Nicolaus Krebs 1401-1464) a propus folosirea
lentilelor concave pentru corectarea miopiei.
 În anul 1508, Leonardo da Vinci (1452 - 1519) a
descris lentilele care stau direct pe ochi - un
precursor al lentilelor de contact!
În manuscrisele lui Leonardo da Vinci s-a
găsit o descriere a camerei obscure cu lentilă,
precum şi un proiector cu lentilă.

În lucrarea sa ,,Photismi de lumine et umbra”

(scrisă în perioada 1521 – 1555 şi apărută abia în
1611), Francesco Maurolico (1494 - 1575), care
cunoştea bine scrierile lui Alhazen, a încearcat să
dea o explicaţie a funcţionării lentilelor şi
ochelarilor, dar fără a cunoaşte legile refracţiei.

Abia în 1604, Johannes Kepler (1571 - 1630) a

reușit să explice de ce lentilele convexe le sunt
utile celor care sufera de prezbitism, iar cele
concave miopilor.
 Primul monoclu a fost purtat în anul 1720 de
colecționarul german de antichități Philip Von
Stosch, care l-a folosit pentru a examina
gravurile și medalioanele antice. Epoca de aur a
monoclului a debutat însă în 1880, când
aristocrații au început să îl considere simbol al
modei și al statutului social.

În secolul al XVIII-lea au fost în vogă

și ochelarii-foarfecă, ce se fixau doar pe nas și
erau purtați cu mândrie, de pildă, de generalul
francez Lafayette și de împăratul Napoleon
Bonaparte.

Doamnele au adaptat modelul și au creat așa-

numitele lornioane, care aveau un fel de mâner în
zona tâmplei drepte și aveau decorațiuni
realizate în funcție de starea materială și socială.
 Pince-nez a fost un alt tip de
ochelari, care stau pe nas. Deși primele
modele au fost create în secolul al XV-
lea și s-au bucurat de popularitate
după 1930. Au fost purtați și de
președintele american Theodore
Roosevelt.

Pentru că ochelarii erau greu de purtat, în 1725, creatorul de

instrumente optice James Ayscough a avut ideea atașării
brațelor laterale, prin care se fixează pe urechi.
 Cunoscutul om de știință Benjamin Franklin (1705 - 1790) nu
putea distinge nici obiectele aflate la distanță, nici pe cele
apropiate, și, obosit să tot schimbe între ele două perechi de
ochelari, a inventat, în 1784, lentilele bifocale.

În 1825, astronomul George Airy  (1801-1892),

a inventat lentilele cilindrice pentru corectarea
astigmatismului.
Lentila cu două focare dintr-o bucată,
sculptată în masă, a fost pusă la punct în 1910 de
către Bentron și Emerson de la societatea Karl
Zeiss, iar în 1908 J. L. Borch a inventat un
George Airy
procedeu de sudare a celor două părți.
 În 1953, francezul Bernard Maitenaz a inventat
lentilele progresive, denumite Varilux, utilizabile
pentru vederea de aproape, intermediară și la
distanță, fără ruperea imaginii. Procedeul
tehnologic este foarte complex și presupune o
automatizare de nivel înalt.

Lentilă progresivă convențională Lentilă progresivă personalizată

Lentila progresivă personalizată este creată printr-o

tehnologie foarte avansată numită FreeForm Technology, în care
se ține cont de mai mulți parametri caracteristici ai fiecărui
purtător și de prioritățile sale în activitățile sale zilnice. 
Actual se dezvoltă lentile cu elemente de nanotehnologie.
 Abia în 1936, societatea I. G. Farben din
Germania a realizat primele lentile de contact
din plexiglas, material care este utilizat și azi.
În 1945, americanul Kevin Tuohy (1919-
1968) a realizat o lentilă de contact care
acoperă numai corneea.
În 1964, cehul Otto Wichterle a pus la punct
o lentilă suplă hidrofilă.

În 1964, societatea franceză Essilor a realizat primele lentile

solare de contact suple colorate.
În 1985, Francis Viznia și dr. Roger Bonnet au realizat
lentilele suple sau dure care corectează, în același timp, miopia
și presbitismul.
Primele lentile de contact de unică folosință au fost realizate
în laboratoarele americane Vistakon în anul 1989.
În 1990, societatea franceză Essilor a lansat pe piață primele
lentile elastice progresive pentru presbiți.
 Actual se proiectează computerizarea lentilelor de contact.
Utilizări potenţiale ale lentilelor de contact ar putea fi în
mesagerie, jocuri, navigare sau ar putea fi legate de senzorii de
pe corp, care furnizează actualizări în timp real a datelor
medicale ca sângele nivelul de glucoza, rata de inima.
Se experimentează folosirea un obiectiv suplimentar
încorporat astfel încât acestea să fie capabile să proiecteze
imaginile direct pe retină, care ar permite oamenilor să vadă
imaginile în mod clar.
 VORBE ÎNȚELEPTE
Zicale și proverbe
Nimic nu este mai prețios decât lumina ochilor.
Ochii vorbesc aceeași limbă pretutindeni.
Doi ochi văd mai bine decât unul.
Ochii înțeleptului văd mai departe.
Ochii sunt oglinda sufletului.
Ochii fără suflet sunt orbi.
Dacă ochii nu vor să vadă, nu-i ajută nici lumina, nici
ochelarii.
zicale și proverbe românești
 Zicale și proverbe
Numai în adevărul din ochii celorlalți putem vedea cu
adevărat propriile noastre greșeli.
proverb chinez
Cel care poate citi și scrie are patru ochi.
proverb albanez
Ochii orbi văd mai bine decât inimile oarbe.
Ochii nu sunt de folos când mintea este oarbă.
proverbe arabe
Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu vrea.
Proverb indian
Ochii pot face o mie de lucruri pe care degetele nu le pot
face.
proverb iranian
Este mai ușor să saturi douăzeci de burți decât să saturi o
pereche de ochi.
proverb rusesc
 Aforisme
Lumina trupului este ochiul; de va fi deci ochiul tău curat,
tot trupul tău va fi luminos. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul
tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care este în tine este
întuneric, oare întunericul cât va fi?
Matei VI, 22-24
Ochii, asemeni unor santinele , ocupă poziția cea mai înaltă a
corpului.
Marcus Tutius Cicero
Ochii nu zăresc decât suprafața lucrurilor.
Paracelsius
Ochii celorlalți oameni ne aduc suferința. Dacă aș fi fost orb
nu mi-aș fi dorit nici haine scumpe, nici case sau mobile luxoase.
Benjamin Franklin 
Televizorul este guma de mestecat a ochilor.
Frank Lloyd Wright 
 Aforisme
Natura și cărțile aparțin ochilor care le zăresc.
Ochii arată vârsta sufletului.
Ralph Waldo Emerson
Atunci când se uită direct în ochii altuia, nimeni nu poate
minți, nimeni nu poate ascunde nimic .
Paulo Coelho
Ochii sunt bijuteriile trupului.
Henry David Thoreau
Pentru a avea ochi frumoși, caută să zărești ceea ce este mai
bun în ceilalți.
Audrey Hepburn 
Cel care nu se mai oprește pentru a se minuna și a rămâne
încremenit în extaz este ca și mort; ochii lui sunt închiși.
Puțini sunt cei care privesc cu proprii lor ochi și simt cu
propria lor inima.
Albert Einstein
 BIBLIOGRAFIA
 http://biologie10.wordpress.com/2011/04/02/miscarea-si-sensibilitatea/
 http://blog.oo.com.au/2009/08/sunglasses-through-the-ages/
 http://coolcheapdeal.info/besellers-canon-ef-75-300mm-f4-5-6-iii-
telephoto-zoom-lens-for/
 http://cord.org/cm/leot/course06_mod08/mod06_08.htm
 http://discromat.blogspot.ro/
 http://discromat.wordpress.com/2007/06/23/definitii-si-explicatii/
 http://discromat.wordpress.com/2007/07/05/plansele-ishihara
 http://discromat.wordpress.com/2009/09/23/microsoft-sfatuieste-
creatorii-de-documente-sa-fie-atenti-la-culorile-folosite
 http://en.wikipedia.org/wiki/Autostereogram
 http://en.wikipedia.org/wiki/Glasses
 http://en.wikipedia.org/wiki/Johannes_Kepler
 http://www.foto-magazin.ro/despre-fotografie_open.php?
art=ftm20/archives/2011/04/obiectivul_zeis_tessar
 http://fr.wikipedia.org/wiki/%C5%92il_humain
 http://fr.wikipedia.org/wiki/Lentille_optique
 http://godessdiana88sex1.blogspot.com/2009/08/ochii-in-citate-maxime-
aforisme.html#ixzz22Ebb47U2
 BIBLIOGRAFIA
 http://makinbacon.hubpages.com/hub/bifocalglasses#
 http://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/702478.stm
 http://newsroom.silhouette.com/die-geschichte-der-randlosen-brille/
 http://odlarmed.com/?p=3728
 http://optica-iris-sighisoara.ro/istoria-ochelarilor.php
 http://pagesperso-orange.fr/Gilbert.Gastebois/java/banc/banc.htm
 http://peposevision.com/vision-services/
 http://philosophyofscienceportal.blogspot.ro/2010/08/nicholas-of-
kuesahead-of-his-time-in.html
 http://philosophiesofmen.blogspot.ro/2012/01/benjamin-franklin-
lighthouses-and.html
 http://phototechnology.wordpress.com/2011/05/18/leica-50mm-f1-4-
summilux-m-asph-lens-profile/
 http://pinoy-md.com/2011/10/the-new-bausch-lomb-envista-intraocular-
lens.html
 http://ro.scribd.com/doc/60778297/Prezbitism
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Cataract%C4%83
 http://en.wikipedia.org/wiki/Color_blindness
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Daltonism
 BIBLIOGRAFIA
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Hipermetropie
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Lentil%C4%83
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Miopie
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Retin%C4%83
 http://savoart.ro/theodore-roosevelt/
 http://tvtropes.org/pmwiki/pmwiki.php/Main/HighClassGlass
 http://visionclinic.ro/operatii_de_cataracta
 http://xn--sehzentrum-westallgu-tzb.de/geschichte
 http://ziureldeziua.blogspot.com/2009/01/zambeste-tuturor.html
 http://webvision.med.utah.edu/book/part-i-foundations/simple-anatomy-
of-the-retina/
 http://www.amedeolucente.it/occhiali.html
 http://www.ancient-wisdom.co.uk/optics.htm
 http://www.apug.org/forums/forum147/85215-ancient-lenses.html
 http://www.arttoheartweb.com/starry_night.htm
 https://www.cdli.ca/courses/art1201/unit01_org01_ilo03/b_activity.html
 http://www.daviddarling.info/encyclopedia/A/astigmatism.html
 http://www.descopera.ro/stiinta/2643856-scurta-istorie-a-vederii-clare
 http://www.doctoroftalmolog.ro/anizometropia/
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.dyschroma.com/page38.html
 http://www.dyschroma.com/vcr3.html
 http://www.egyptorigins.org/rahotepandnofret.htm
 http://www.edyoptic.ro/lentile_zeiss/enciclopedie/ochiul-si-lentila
 http://www.eyestester.ru/more_e.htm
 http://www.farmamed.ro/enciclopedie_medicala/afectiuni_ale_ochilor/in
dex-3.html 
 http://www.findyourroots.biz/
 http://www.firelily.com/opinions/color.html
 http://www.flickr.com/photos/64618542@N00/4256620536
 http://www.frogblog.ie/2011/11/computerised-contact-lens-
prototype.html
 http://www.gilai.com/topcat_12/Optical-Instruments
 http://www.history-of-the-microscope.org/invention-of-glass-lenses-
and-the-history-of-the-light-microscope.php
 http://www.kmatthews.org.uk/cult_archaeology/out_of_place_artefacts_
16.html
 http://www.linklaterwarren.co.uk/Examination-Your-Prescription-
Explained-LARGE.shtml
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.kues-magazin.de/index.php?id=322
 http://www.lookfordiagnosis.com/mesh_info.php?term=Anisometrop
%C3%ADa&lang=2
 http://www.luxrender.net/forum/viewtopic.php?f=14&t=2997&start=0
 http://www.novaoptic.ro/optica-medicala/lentile-de-ochelari/lentile-
progresive/ochelarii-progresivi-instruc-iuni-pentru-o-acomodare-
perfecta.html
 http://www.medownicklasereyesurgery.com.au/i-hate-my-multifocals/
 http://nexusilluminati.blogspot.ro/2011/06/embedded-technologies-
power-from-people.html
 http://www.mido365.com/it/news/associazioni/premiata-la-professione-
al-36-congresso-delladoo
 http://www.mikof.md/ro/anatomy-of-eye.shtml
 http://www.ochelar.ro/Lentile-ochelari-informatii.php
 http://www.oculistica.info/Box/glaucoma.htm
 http://www.oftalmestet.ro/cataracta/
 http://www.oftalmestet.ro/istoria-vikingilor/
 http://www.oticafrancana.com.br/blog/index.asp?p=10
 http://www.optica-vista.ro/index.php?loc=10&id=34
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.opticristal.com/chirurgie.html
 http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Astigmatismul_22/
 http://www.paginamedicala.ro/boli-afectiuni/Glaucom_55
http://www.photoxels.com/pr-nikon-af-s-nikkor-14-24.html
 http://www.phy.ntnu.edu.tw/ntnujava/index.php?
PHPSESSID=7a1a8c04632e06f043e9d5c9308c9c6f&topic=121.0
 http://www.phy.ntnu.edu.tw/ntnujava/index.php?topic=48
 http://www.renuntalaochelari.com/despre-astigmatism-tratarea-
naturala-a-astigmatismului.html
 http://www.romedic.ro/astigmatismul/
 http://www.romedic.ro/novaoptic-clinica-oftalmologica/articol/6604
 http://www.rsi.ch/home/channels/techscienze/scienze/2009/09/19/sam-
dalton.html
 http://www.rubylane.com/item/530644-C01446/Antique-12K-GF-Pince-
Nez
 http://www.sciencephoto.com/media/226438/enlarge
 http://www.sciencephoto.com/media/427021/enlarge
 http://www.scritube.com/biologie/ANATOMIA-GLOBULUI-OCULAR-SI-A-
23242465.php
 BIBLIOGRAFIA
 http://www.scritube.com/medicina/DEFICIENTA-DE-VEDERE-
HANDICAPU95861220.php
 http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/ochi_4331
 http://www.sikantisblog.com/wp/?p=313
 http://www.sparklingvision.com.hk/Eng/oh-Eng.htm
 http://www.stlukeshouston.com/OurServices/Ophthalmology/blurred_vi
sion.cfm
 http://www.surendranath.org/Applets/Optics/ReflRefrCurv/CurvSurfAppl
et.html
 http://www.tedmontgomery.com/the_eye/eyephotos/glaucoma-
grphc.html
 http://www.terapiamedicala.ro/anatomia-ochiului
 http://www.transatlantis.net/blog/archives/2009/03/eyeglasses_a_hi.html
 http://www.uniteforsight.org/course/romanian/colorblindness.php
 http://www.uniteforsight.org/course/romanian/eyeanatomy.php
 http://www.vggallery.com/
 http://www.ziare.com/cultura/cultura-generala/bolile-lui-van-gogh-
170191
 BIBLIOGRAFIA
 Gherbanovschi, N.; Provan, M.; Levai, Şt. – FIZICĂ, manual pentru clasa
a XI-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990
 Holliday David, Resnick Robert – Fizică, vol. II, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1975
 Huţanu, Gh. – De la optica clasică la optica modernă, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984
 Panaiotu, L.; Georgescu, L.; Rusu, M.; Borșan, D. – FIZICĂ, manual
experimental pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1979
 Popescu, I. M. ş.a. – Probleme de optică, fizică atomică şi nucleară,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1974, seria Culegeri de probleme de
matematică şi fizică
 Raymond A. Serway, John W. Jewett, Thomson Brooks – Physics for
Scientists and Engineers/Cole © 2004, 6th Edition
 Ţiţeica, Radu; Popescu, Ioviţu – Fizica generală, vol. II, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1973
 *** - Compendiu de fizică pentru admiterea în învăţământul superior,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972
PROF. IOANA-MIHAELA POPESCU
COLEGIUL NAŢIONAL UNIREA
FOCŞANI

2012