Sunteți pe pagina 1din 18

Diplomația

românească în anii
1929-1936
Politică și strategie la cumpăna
deceniilor trei și patru
De la „euforia păcii” la șocul
crizei economice
- acutizarea tuturor contradicțiilor latente atât pe plan
intern, cât și internațional;
- intensificarea rivalităților dintre marile puteri sporind
pericolul pentru pacea și securitatea popoarelor;
- raportul de forțe se deplasează în favoare puterilor
revizioniste și revanșarde
- încălcarea fățisă a clauzelor tratatelor de pace
15 ianuarie 1931, la din 1929 s-a trecut la
Evoluția Geneva a fost semnată întocmirea unor proiecte
prelungirea acordului de de operații, care precizau
alianțelor garanție între Romănia și obligațiile militare ale
Polonia; partenerilor în diverse
politico- alternative de conflict

militare ale provocat de Ungaria sau


Bulgaria;

României
mai 1929 prima septembrie 1930 -
consfătuire a României, următoare întălnire, la
Cehoslovaciei și Ungariei, Belgrad, s-a axat pe
septembrie - s-a studierea și elaborarea a
definitivat „Planul de 3 proiecte - tema
operațiuni al armatelor principală fiind posibila
Micii Înțelegeri” atacare a Iugoslaviei de
către Ungaria și Bulgaria,
și cum acestea urmau să
procedeze.
Evoluția alianțelor
politico-militare ale
României
decembrie 1931, la Praga 30 iunie 1931, s-a semnat la
semnarea unei convenții Varșovia un nou aranjament
militare unice, ce a reunit tehnic cu Poloniaa cărui
într-un singur document valabilitate concorda cu cea
COnvenția din septemrbie a tratatului de garanție
1923, și modificările din
1929, 1930.
...accentuarea procesului de izolare a
României pe arena internațională

Bucureștiul află că la Moscova și Paris ianuarie 1932 s-au deschis primele


era în curs de negociere tratatul de negocieri româno-sovietice la Riga -
neagresiune franco-sovietic, în timp ce rămâne problema Basarabiei,
convorbirile sovieto-poloneze, care negocierile s-au soldat cu insucces. În
urmareau un obiectiv similar, erau și consecință, polonezii si mai apoi
ele avansate. Către sfârșitul primei francezii, au semnat în iunie, respectiv
decade a lunii decembrie, România și noiembrie, tratate bilaterale de
Polonia erau deschise să reînceapă neagresiune cu Uniunea Sovietică.
negocierile Relațiile cu Franța și Polonia se răcesc,
România este nevoită să se îndrepte
spre întărirea alianței cu Iugoslavia și
Cehoslovacia
Problema comandamentului unic al Micii
Înțelegeri

problema comandamentului unic a ...era văzută de factorii decizionali


funcționat ca un adevărat barometru politici și militari români în strânsă
care a indicat atat nivelul relațiilor în legătură cu realizarea unei alianțe
interiorul alianței, cât și situația militare cu Franța - din cauza
internațională. S-a discutat la nivelul neînțelegerilor între palierul militar și
Micii Înțelegeri posibilitatea creării unei politic francez, problema
structuri unice de comandă ale cărei comandamentului unic,cât și a
competențe să se extindă asupra Tratatului mutual dintre Franța și Mica
forțelor destinate de cele 3 state Înțelegere au rămas nerezolvate
pentru o acțiune comună.
21
Erau fixate cuantumul concomitent -> diplomația
septembrie forțelor angajate de fiecare românească a acționat
1932, la țară și zonele de pentru întărirea colaborării
concentrare, când: între țările balcanice,
Sinaia a fost având scop crearea unei
semnată o 1. aliații nu erau
amenințați decât de
organizații de securitate în
regiune.
nouă Ungaria;
Convenție 2. 1;2 din statele aliate
se aflau deja în
1. 5-12 oct 1930 Atena -
s-au luat o serie de
Militară conflict cu alt stat măsuri cu rezultat
(România, agresor decât
Ungaria;
pozitiv
2. Conferința de la
Cehoslovacia 3. toate 3 țări s-ar afla în Istanbul oct 1931
și Iugoslavia) război cu unul sau mai
mulți agresori, altele
3. Conferința balcanică,
oct 1933 la București
decât Ungaria;
Reorganizarea Micii
Înțelegeri a fost provocată
de:
- eșuarea Conferinței dezarmării;
- recrudescența manifestărilor revizioniste și
revanșarde;
- cucerirea puterii politice de către naziști în Germania;
- precizarea unor cadre de colaborare militară
complexă în cazul în care statele membre din Mica
Antantă erau agresate;
Februarie 1933, la Geneva - elaborarea
Pactului de reorganizare a Micii
Înțelegeri

Mica Antantă s-a transformat într-o a reprezentat de asemenea răspunsul unor


adevărată comunitate internațională cu state a căror nevoie de securitate nu era
personalitate distinctă. satisfăcută și care doreau să evite politica
faptului împlinit.
S-a creat noi instituții permanente:
Consiliul Permanent - organ director al și-a consolidat puterea de șoc față de
politicii comune, Consiliul Economic - statele învecinate.
coordonarea intereselor economice,
Secretariat al Consiliului Permanent. crearea unei noi forme de colaborare.
România și
s-au atins 3 tendințe; a fost elaborată o rezoluție
Conferința care prevedea reducerea
dezarmării - 1. dezarmarea subordonată
securității colective
progresivă, pe etape, a
armamentelor, efectuarea
s-a deschis la controlului la intervale
2 februarie convenabile și realizarea
primei etape a dezarmării.
1932 la 2. dezarmarea totală și
generală
Geneva

3. dezarmarea tuturor
statelor învinse în PRM
Nicolae Titulescu a
argumentat...

...legătura strânsă între problema dezarmării și Totodată, românia în numele a patrusprezece


cea a asigurării securității statelor. A pledat delegații, a prezentat un proiect de rezoluție
pentru : prin care comisiile tehnice ale Conferinței erau
invitate să găsească metodele practice pentru
- o dezarmare echilibrată efectuată în dezarmare.
etape și sub control riguros.
- sinteză echitabilă între gradul de Rezoluția nu a fost acceptată de reprezentanții
dezarmare, gradul de securitate și gradul marilor puteri.
de aplicare al principiului egalității
- reducerile bugetare să țină cont de
condițiile reale ale fiecărei țări
„Nu există dezarmare posibilă fără control.
Cu cât e mai puternic controlul, cu atît e mai
realizată dezarmarea. ”

Nicolae Titulescu
Convențiile pentru definirea
agresiunilor
proiectele de dezarmare rămâneau în România a semnat la 3 iulie ,
faza dezbaterilor - au început Convenția de definire a teritoriului și
dezvoltare proiectelor pt definirea agresiunii împreună cu statele
agresiunilor. limitrofe Uniunii Sovietice;

încep negocierile URSS, România cu 4 iulie - împreună cu statele Micii


alte state care doreau să încheie Înțelegeri și cu Turcia:
convenții în acest sens.

aceste convenții ofereau un evident


plus de securitate.
Convențiile...
- au constituit un pas important pentru organizarea păcii;
- au ridicat clauzele tratatului Brian-Kellogg din 1928 la rangul de
norme de conduită internațională:
- proclamau necesitatea tratativelor în viața internațională, excluzând
războiul ca mijloc de soluționare a litigiilor;
- proclamau dreptul la autodeterminare în scopul păstrării
independenței și inviolabilității statelor semnatare, a liberei
dezvoltări a instituțiilor;
- au contribuit la îmbunătățirea relațiilor României cu URSS;
- au contribuit la încheierea Înțelegerii Balcanice;
România și conflictul nipono-chinez (1931)
China devenise victimă agresiunii japozene - alt stat membru a
Societății Națiunilor

guvernul român s-a pronunțat pentru tot cursul deceniului 3, România spera
rezolvarea conflictului în conformitate că Japonia va ratifica tratatul de la
cu prevederile Pactului Societății Paris 1920 care recunoștea unirea
Națiunilor și a tratatelor ce garantau Basarabiei cu România.
pacea și securitatea.
România urmărea să facă din Japonia
România reluase relațiile diplomatice un aliat în cazul unei agresiuni
cu Japonia in 1929, în timpul sovietice.
conflictului acestea se aflau la nivel de
trative a unui tratat comercial.
Poziția față de China...

România s-a abținut de la poziția României a fost apreciată de


recunoașterea guvernului de la Nankin. ambele părți.

România s-a anunțat pentru încheierea România s-a alăturat rezoluției Adunării
grabnică a armistițiului militar, fără Generale din februarie 1933, prin care
condiții politice, care să poată asigura se cerea Japoniei retragerea armatei
încetarea ostilităților. din Manciuria. Fapt ce nu s-a realizat.
China →
„...vocea justiției s-a făcut auzită
prin glasul României.”

Japonia →
România a apărat Pactul
Societății Națiunilor și interesele
ei viitoare „… fără a jigni
Japonia”
Concluzii:

România este preocupată de pacea și Datorită lui Nicolae Titulescu, România


securitatea sa în regiune astfel se află înregistrează succese considerabile la
în permanente negocieri pentru ași niveluyl negocierilor și-și păstrează
stabili aliați. imaginea favorabilă pe plan
internațional, ca statul ce respectă
În consecință se înregistrează un normele internaționale, ține cont de
număr considerabil de tratate semnate interesele proprii, și nu încalcă
cu diferite țări în vederea păstrării păcii prevederile tratatelor îndiferent de
și securității. natura intereselor sale.