Sunteți pe pagina 1din 15

POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI

Curs 5. Căderea comunismului şi


experienţa României

PROF.UNIV.DR. IOAN MIRCEA PAŞCU

-2019-
• Contextul general şi principalele provocări / oportunităţi
pentru politica externă a României imediat după prăbuşirea
comunismului.

• Subiectul va fi reluat: studii de caz ale unor decizii majore


de politică externă din perioada respectivă.
CAUZE INTERNE ALE PRĂBUŞIRII COMUNISMULUI

•Eşecul structural al economiei planificate:


•Incapacitate fundamentală de motivare a oamenilor pentru o
producţie performantă;
•Folosire a resurselor, controlate exclusiv de stat, pentru scopuri
megalomane ale conducerii comuniste;
•Ex. România comunistă în perioada Ceauşescu:
–Producţie mai mare de oţel decât Germania imperială în
primul război mondial deşi resursele energetice, de fier şi
cărbune cocsificabil erau mult mai mici;
CAUZE INTERNE ALE PRĂBUŞIRII
COMUNISMULUI
•Oamenii consideraţi doar ca “auxiliare indispendabile”, a
căror existenţă trebuia asigurată la un nivel minim;
•România: obstinaţia modelului “omului nou”;

•Oamenii au preferat moartea traiului de mizerie;

•Prăbuşirea în 24 de ore a unui regim de 24 de ani.


PRĂBUŞIREA COMUNISMULUI
CAUZE INTERNAŢIONALE

• Lupta pentru putere între cele două superputeri – competiţie


globală între cele două blocuri: URSS ca bastion al
comunismului şi statele occidentale, în primul rând Statele
Unite;

• Menţinerea comunismului pentru o perioadă atât de lungă –


statutul de superputere al URSS – apariţia într-un stat mai
mic ar fi dus la dispariţia mult mai rapidă a comunismului de
pe scena istoriei.
CAUZE INTERNAŢIONALE
• Anii 80: coordonate ale confruntării de putere dintre cele două
blocuri:
– Competiţia se mută în interiorul sferelor de influenţă
nemijlocită deţinute de cele două superputeri: Afganistanul,
Polonia, America Centrală;
– Amplificarea de către SUA a cursei înarmărilor (ex. “războiul
stelelor”), mărirea tuturor costurilor competiţionale pentru
URSS şi diminuarea dramatică a resurselor;
• Incapacitatea economiei socialiste planificate de a se integra în
era informaţională.
CAUZE INTERNAŢIONALE

• Venirea la putere a lui Gorbaciov;

• Încercare de sustragere din competiţie: iniţierea procesului


de dezarmare;

• Tentativa de reformare fundamentală /restructurare internă


a sistemului – Glasnost (deschidere politică: principiul
libertăţii criticii, reducerea cenzurii, libertatea credinţei) şi
Perestroika (restructurarea economică – sistemul planificat :
inerţie şi ineficienţă).
CAUZE INTERNAŢIONALE

• Reforma sistemului eliberează forţe uriaşe, neprevăzute


iniţial:

– înlăturarea regimurilor comuniste în Europa răsăriteană şi


pierderea imperiului sovietic est-european,
– destrămarea URSS;
– trecerea la democraţie şi economia de piaţă nu numai în
răsăritul continentului, ci şi în întregul spaţiu fost sovietic !
SCHIMBAREA DE REGIM / PERIOADA DE
TRANZIŢIE

Diferenţe marcante în fostul bloc estic:

•Statele din grupul Vişegrad – tranziţia începuse practic cu


destul timp înainte de căderea Cortinei de Fier;

•România ceauşistă – blocarea oricărei forme de schimbare


internă:
– schimbarea - caracter violent;
– în consecinţă, pericole grave la adresa statului.
IMEDIAT DUPĂ CĂDEREA COMUNISMULUI ...

• Situaţia de securitate:
– concomitenţa proceselor de schimbare internă şi externă –
necesitatea gestionării simultane;

– Modificări majore în însăşi esenţa conceptului de


“securitate”- deplasarea accentului de pe ameninţările
preponderent vizibile şi externe, pe cele mai puţin vizibile,
preponderent interne.
3 PREMISE ALE ASIGURĂRII SECURITĂŢII

•Absenţa garanţiilor de securitate, după destrămarea Tratatului de la


Varşovia;

•Diminuarea inevitabilă - datorată tranziţiei - a capacităţii ţării de a-şi


acoperi singură necesităţile de securitate;

•Deteriorarea marcată si constantă a situaţiei de securitate a zonei


(situarea între focarele conflictuale deschise din fosta Uniune
Sovietică şi fosta Iugoslavie).
COORDONATE ALE POLITICII EXTERNE
ŞI DE SECURITATE
• Amplificarea relaţiilor bilaterale cu statele occidentale;

• Opţiunea fundamentală pentru spaţiul instituţional


euroatlantic şi european – aderarea la NATO şi integrarea în UE
devin obiectivele strategice ale politicii externe;
externe

• Asigurarea relaţiilor normale cu vecinii nemijlociţi, încheierea


de tratate;
COORDONATE ALE POLITICII EXTERNE
ŞI DE SECURITATE

• Consolidarea internă a statului , noul sistem politic democratic


şi crearea economiei de piaţă;
piaţă

• Echiparea statului cu structurile si instrumentele necesare


răspunsului la amenintările tradiţionale şi neconvenţionale -
traficul de arme, droguri, crima organizată, spălarea banilor
murdari, terorism etc;
COORDONATE ALE POLITICII EXTERNE ŞI DE
SECURITATE

• Intensificarea şi coordonarea internă a eforturilor diplomatice


şi militare – noua sinteză a celor doi factori în asigurarea
securităţii naţionale;

• Contribuţia la soluţionarea situaţiilor conflictuale din zonă


(participări la operaţiuni în Bosnia-Herţegovina, Albania,
Kosovo, Macedonia) şi dezvoltarea cooperării regionale.
POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI
CURS 5. CĂDEREA COMUNISMULUI ŞI EXPERIENŢA ROMÂNIEI

Q&A!