IN TERNE T U L Î N P RACT I CA

P ROF E SI O NAL Ă A CAD R E LO R

D IDACTI C E Î N AFARA CL AS E I
E XA M I NA R EA UTI LI ZĂR ILOR DE SPRI JI N ȘI
D E MA NAG EM E NT Î N ȘCOLI LE PRI MAR E ȘI
GI MNAZI ALE

ST U D IU D E S FĂ ȘU RAT ÎN S PAN I A

J U LI O M E N E SE S , SE R G I FÀB R E G U E S,
DAVI D RO D R Í G U E Z- G Ó ME Z , G E O R G E TA IO N
 A BS T RACT
Recent, s-a remarcat un interes larg asupra implementării

TIC în școli. În timp ce majoritatea  studiilor s-au concentrat pe

utilizarea TIC în procesul de predare-învățare, mai puține s-au referit la incorporarea lor drept un instrument

profesional ce poate fi folosit și în afara sălii de clasă.

Utilizând o abordare a inegalității digitale, scopul acestei lucrări este să dezvolte și să testeze un model al

factorilor care afectează utilizarea profesională a TIC de către profesori, în mod special a Internetului, în școlile

primare și gimnaziale.
 CUVI NT E CH E I E
• Comunicare mediată de computer
• Îmbunătățirea educației prin mijloace
media
• Educație gimnazială
• Educație primară
U T I LI ZA R E A P R O F E SI O NALĂ
A I NT E R NE T U LU I
1.Activități de pregătire în clasă (găsirea
informațiilor suplimentare pentru lecții și
pregătirea fișelor de lucru pentru elevi)

2. Utilizare a managementului (îndatoririle

generale ale profesorilor în funcționarea
școlilor ca organizații)
EDUCAȚIA OBLIGATORIE ȘI TIC ÎN SPANIA
E duca ț ia obligator ie înc epe în S pania la v ârsta de 6 ani ș i c ontinuă timp de
10 ani (6 ani- ș c oala pr imară ș i 4 ani   - gimnaz iu).

Pro ces ul int e gr ă r i i TI C în educa ț ia s panio lă   es t e  a s em ănă t o r cu c el

a l c elo r la l t e ț ă r i e u ro pene. Î n ceea c e pr iv eș t e niv elul infr a s t r uct ur ii
T I C, ș co lile pr i m a re ș i s ec unda re s panio le au fo s t puțin s ub media
c elo r 2 5 de s t a t e m em bre a le Uniunii E uro pene.

Î n c eea c e pr i v e șt e ut ilizarea c alc ula t o r ului de că t re profes o ri ,

Spa nia a f os t î n f a ț a a l to r ț ă r i c u un nivel de infr a s tr uct ur ă simila r ,
precum Fr a n ța , da r m a i r ău dec â t I t a lia , c a re a vea o dispo nibilit a t e
ma i mică de c o m pu t e re în ș co li.
 SCOP PARTICIPANȚI
Construirea și a testarea 1405 de profesori de la școli primare și

empirică a unui model explorativ pentru gimnaziale, care au completat un chestionar școlar,

însușirea inegală a internetului în scopuri din afara aprofundat, asistat de personalul de cercetare.
clasei.

ME TO DĂ
Activitatea studiului a fost realizată în 2007 cu

sprijinul Fundației Telefónica, colectând datele sondajului

dintr-un eșantion reprezentativ de 809 de școli primare și

secundare.
 Colectarea datelor
• Sondajul a fost realizat la sfârșitul anului academic
2006-2007.

• Școlile au fost selectate la întâmplare dintr-un total

de 17, 797 centre educaționale.

• Fiecare școală participantă a primit câte o scrisoare

în care era prezentat scopul studiului și
participarea voluntară.

• A fost stabilită câte o vizită în fiecare școală.

• Au fost intervievați profesorii care predau la clasele

din anii terminali de o echipă formată din 81 de
membri.
 M ĂS URI
• Participanții au fost rugați să furnizeze informațiile demografice de bază în legătură cu vârsta, genul și nivelul educațional la

care ei lucrează.

• Acest studiu a inclus informații despre tipul de finanțare a școlii – public sau privat- și despre populația totală a orașului în care erau
localizați.

• Au fost utilizate măsuri pornind de la mai puțin de 10.000 de locuitori până la 500.000 de locuitori.
 ACC ES U L L A INT E RNET

Pa r t i c i pa nț ii a u t rebuit s ă dec la re frec v ența c u c are ei

ac ces eaz ă int er netul din interiorul (din c amera de pers onal,
bibliotec a ș colii, laboratoarele de informatic ă) ș i din
ex ter iorul
(ac as ă, bibliot ec a public ă, c afenele c u internet) s pațiului
ș c olar, î n oric e alt moment dec ât c el obiș nuit, al orelor de la
ș c oală, f ăr ă a ține c ont de
loc aț ia î n car e s -a produs ac est ac ces .

S - au f olos it niv eluri prec um:de la „nicio dat ă ” s au „a pro a pe

ni c i o da t ă ” la „ zilnic” .
 DEZVOLTAREA OR GANI Z AȚ ION ALĂ

Participanților li s-a cerut să raporteze situația organizațională a școlii pe o scală ad-

hoc cu 5 grade diferite de la „sunt în total dezacord” până la „sunt de acord  în totalitate”.
 DEZVOLTAREA OR GANI Z AȚ ION ALĂ

Profesorii și-au exprimat acordul în legătură cu anumite practici organizatorice generale, dar foarte importante cum
ar fi:

• dezvo l t a rea s i s t e melo r de mo nit o r iza re ș i eva lua re ut ilizat e

pent ru a a n a l iz a o biec t ivele, s t r a t egiile ș i pla nuri le;
• s t a bil i re a o bie c t iv elor s pec ifi c e pent r u îmbună t ă ț irea
proc es e l o r de preda re ș i învă ț a re;
• impl ic a re a a dm i nis t r a t o r ilor ș co lii în luarea deciziilor c u
pr ivi re la m oda l i t ă țile în ca re s unt planifi ca t e pro ces ele de
preda re , e va l u a rea elevilo r și dina mic a cla s ei ;
• gr a du l î n c a re dec iz iile impo r t ant e s unt lua t e co lec t iv
pent ru a m a xi m iza res po ns a bilit at ea celor două pă r ț i ș i
co ns en s u l ;
• impl ic a re a f a m i l ii lor elev ilo r în exper ienț a de învă ța re.
 A NAL IZA
n practica profesională.

Diferențele de frecvență a accesului la

Profesorii tineri sunt
Profesorii bărbați și tineri au internet și alfabetizarea digitală au în vedere
utilizatori mai frecventi ai diferențele de vârstă și sex în însușirea internetului
mai frecvent atitudini
internetului în școală și în în practica profesional a profesorilor.
pozitive față de utilizarea
afara acesteia , au
profesională a internetului
dobândit abilități mai
decât omologii lor de sex
bune decât omologii lor
feminin
 A NAL IZA
n practica profesională.

Locația în care este accesat

internetul joacă un rol
semnificativ în practicile profesionale din

afara clasei.
Accesul în afara școlii nu este asociat cu
În timpul școlii accesul la Internet este asociat cu
În acest sens, accesul zilnic la domiciliu sau în alte
utilizarea pentru management. locații publice este mai mult legat de utilizarea de
ambele tipuri de utilizare profesională
sprijin, în timp ce accesul zilnic la școală devine cel

mai important predictor al utilizării pentru

management.
 PUNCT E TAR I
Contribuie la cercetarea factorilor
care influențează integrarea TIC-
ului în școli prin abordarea PUNCT E SL ABE
inegalității digitale.
.Este limitat la domeniul de
utilizare general al internetului.
Perspectiva nu se limitează la
simpla utilizare a internetului în
Există factori care afectează
clasă, ci propune un demers
utilizarea TIC-ului ca instrument
multidimensional.
profesional în învățământul
obligatoriu.
Conceptualizarea unor atitudini
față de utilizarea TIC.
Nevoia unor măsuri specifice.

Îmbunătățirea procesului de
predare-învățare și ale tehnicilor
 Concluzii

În timp ce aceste studii au contribuit

Cercetările asupra la înțelegerea complexității
factorilor care afectează implementării TIC-ului înșcoli, este
adoptarea și nevoie de alte studii asupra
implementarea TIC ului în eficienței utilizării TIC în afara clasei.
școli s-au concentrat în
Studiul prezentat aici examinează
principal pe procesul de
influența factorilor individuali și
predare și învățare din
relaționali ai școlii asupra atitudinilor
clasă.
profesorilor față de utilizarea TIC ului
, precum și asupra Internetului în
afara clasei.
 Realizat de:

Dumitrescu Oana-Andreea
Brașoavă Dana Ștefania
Igescu Denisa
Nuță Oana Camelia